Page 1 - 1898-02
P. 1

„fiaieta" iese în l-care di.
                       ubj&îkp®*,
               Si ’fliKByiî*                                                                                                                                               Afcoiaiante psntru Aîsno-Dnpna:
             «Kpw?. An.?? mr« ? v                                                                                                                                         Pe un an 12 fl., pe şeso ioni
                                                                                                                                                                            6 fl.. pe trei luni 3 fl.
              Xttrtitutu itvnuwo*#» r.a •;<-.                                                                                                                            H-rii do Dumlneoi 2 fl. pe an.
                         nin au >
           v.-wt.r: ..-■                                                                                                                                                 Pentru Somânia si străiaătate:
             t«iSfcB»T‘. ne ’pmurceKQ Aa A»ml-                                                                                                                            Pe un an 40 franol, pe şdse
            RiKirsţlMii?  Ir?  Sif.su-?  te  av                                                                                                                           luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
            saât6i‘ele  lilrîH! - !  «»  sauscia?':                                                                                                                       K-rii de Duminooă 8 frano!.
             îja VidXAa: .V. Bujuj, ifovjt-«A
            fhtklttk.  Hueoif Au».i«, «l.  tyipoUns                                                                                                                      8e prenumără la t6te ofleicie
            8schfohgatţ   4ntot   dfţwo*.   J.                                                                                                                           poştale din întru şi din arară
            VtuMmer,  Iu.  Buiiupost.»:  a.  f,                                                                                                                              si la dd. eoleotori.
            Qciib^r^ry,   Srhttun   Bfmas;   tn                                                                                                                             Api’namemi usatri Brasor
            'Suuure&'.si r Ag<m:t Banat, Stjiy-                                                                                                                         administraţiunea,  piaţa  mare,
            en-rafU© do Kourauauo; în iiaro-                                                                                                                            tfirgul  Inului  Nr.  30  etagiu
            'bttft,: A'arottff rfi Luimam.                                                                                                                              I.:  pe  un  an  10  fl.,  pe  şese
                                                                                                                                                                        luni  o  fl.,  po  treihinl  2fl.  60  er.
              Pieţul  Ineerţlnnliur:  o  xerin
            gaiaaond  pe  «  <soJ.6»ă  8  8*.  şi                                                                                                                       Cu  dusul  în  casă:  Pe  un  an
            liOez. î.vmbiru porwm o pwbii-                        (l^umei ele lD-ujcci.Ixa.ecâ 5)                                                                       12 fl., pe 0 luni 6 tl., pe trei luni
            e&xe.  I‘><bumiri  mai  dtjs  dnp;i                                                                                                                         8  fl.  Un  esemplar  6  or.  y.  a.
            Sarifă şi Învoială.                                                                                                                                         său  16  bani.  Atât  (ybonAmoh-
              Reclame  po  puguia  &  8-6  o                                                                                                                            tele  oftt  şi  inserţiunile  sunt
            cori» 10 ci. tiu. 80 bani.                                                                                                                                      a se plăti înainte.
          Nr. 24.—Anul LXI.                                                 Braşov, Duminecă 1 (13) Februarie                                                                      1898.


                Din  causa  s-toi  sărbători  diarul  nn  va   se  ia  o  sumă  corespun4ătore  pentru  Când  un  preot  se  face  vinovat  de-un        Tot  la  acesta  tinde  şi  altă  dis
          apără pănă Marţi săra.                                                                                                                                        ce    ca
                                                        întregirea  provisorie  a  venitelor  ace­    grav  delict  de  imoralitate,  seu  de-o  posiţiă,      care   4' >         cas,   când
                                                        lor  preoţi,  cari  89  află  în  cea  mai  purtare  duşmănăsă  statului,  pentru  ministrul  nu  s’ar  învoi  cu  autori­
                  0 nouă cercare.                       8trîmtorată stare materială".                 care  a  fost  osîndit  fiă  printr’o  sen­  tatea  confesională  asupra  împărţirei
                                                              încât  pentru     confesiunile    ro­   tinţă  judecătorescă,  fiă  pe  cale  dis­   ajutorului,  atunci  acesta  va  fi  dat
                Demult  se  tot  pregătesce  gu­        mână  şi  serbâacă  gr.  or.,  luterană,  ciplinară.                                       direct  dela  ministru,  er  numai  în
           vernul  unguresc  a  deslega  o  grea  calvină,  unitară  şi  israelită  §.  2  sta-          In  caşurile  din  urmă  el  îşi  pierde  cas  de  învoială  se  va  pute  împărţi
           întrebare,  despre  care  s’a  vorbit  şi  bilesce,  că  venitul  posturilor  preo­        dreptul  la  dotaţiune  pe  timp  de  trei  prin consistdre.
                                                                                                                   ua
           în  dieta  din  1848,  adecă  regularea  ţesci  sistemisate  pănă  la  1  Ianuarie  anî  din  4i   când  sentinţa  judecă­                    Etă  pe  scurt  disposiţiunile  cele
           aşa  numitei  dotaţiunî  seu  Congrue,  1898,  se  întregesce  din  visteria  sta­         torescă,  seu  pedepsa  disciplinară  a  mai  însemnate  ale  des  amintitului
           cu  care  statul  se  vină  în  ajutorul  tului  pănă  la  800  fl.,  respective  la  intrat  în  vigăre.  Dăcă  este  a  doua  proiect  de  lege,  care  mai  prevede,
           preoţimei  tuturor  confesiunilor  re-  400  fl.  Acestă  întregire  se  va  ese-  ără  osândit,  îşi  pierde  dreptul  cu  ca  întregirea  venitelor  să  se  încâpă
           cepte.  E  vorba,  ca  statul  se  contri-  cuta  însă  gradat,  numai  în  timp  de  totul.                                            dela 1 Ianuarie 1899.
           bue  din  visteria  sa  pentru-ca  se  se  nouă  ani.  In  cei  dintâiu  trei  ani  se          Asta  i  una  din  ghiarele  guver­           Foile  unguresc!  l’au  salutat  cu
          întregescă     venitele    preoţilor   aşa,  vor  întregi  venitele  numai  pănă  la  nului,  ce  şî-o  întinde  în  contra  p'er-  bucuriă  în  speranţa,  că  ârăşi  se  dă
         "încât  se  li-se  asigure  un  venit  mini­   600,  respective  300  fl.,  ăr  în  cei  sânei,  care  nu-i  va  plăcâ  din  vre-o  o  armă  puternică  în  mâna  guver­
           mal,  din  care  se  pbtă  trăi  conform  şese  aui  următori,  întregirea  gene­          causă  seu  alta.  Ce  însemnâză  la  nului  unguresc  spre  a  iufluinţa  asu­
           chiămării lor.                               rală  se  va  urca  cu  câte  60—70,000  Unguri  aşa  4i   ,,purtare  duşmană  pra  preoţimei  nostre  în  interesul  po­
                                                                                                                        aa
                                                                                                              11
                Acesta  întrebare  este  greu  de  fl.  anual,  pănă  ce  în  urmă  va  ajunge  statului ,  o  seim  a4î  prea  bine  cu  liticei  de  maghiarisare,  căutând  a-o
           deslegat,  căci  deşi  acjî  statul  ungar  la cifra de 800, respective 400 fl.            toţii.  Şi  tocmai  de  aceea  vom  înţe­    desbina  de  popor,  de  dorinţele  şi
           are  un  budget  de  cinci  sute  de  mi-          S’a  socotit,  că  întregirea  din  lege,  că  în  acest  delict  păte  fi  în­      aspiraţiunile  lui  îndreptăţite  naţio­
          lione  şi  cu  tote  că  politicianii  în­    cestiune  are  să-l  coste  pe  stat  în  cei  curcat  orî  şi  când  orî-ce  preot  ro­   nale.
                                                                                                                                                                                  ua
          gâmfaţi  din  Peşta  vor  ca  Ungaria  dintâiu  trei  ani  câte  600,000  fl.,  er  mân,  care  nu  se  va  bucura  de  spe­                   Ce  însemnâză  în  4i   de  a4b
           se  joce  rol  de  putere  mare,  totuşi  după  nouă  ani  cam  la  960,000  fl.  ciala  graţiă  a  căpeteniilor  autorită­             ca  ministrul  învăţământului  unguresc
           nu  sunt  destui  bani  în  visteria  sta­   anual.                                        ţilor  unguresc!.  Ba  va  ajunge  o  sim­   să  aibă  de  împăiţit  ajutore  materiale
           tului,  ca  se  acopere  măcar  în  parte         Se  vede  deci  şi  de  aici,  că  pro­  plă  denunţare  răutăciosă,  ca  să  fiă  între  preoţii  noştri,  am  vă4ut  şi  ne­
           multele  trebuinţe  şi  îndatoriri  noue,  iectul  se  ţine  între  margini  cât  se  trecut  între  vinovaţi.  Şi  aşa,  numai  am  convins  cu  prisos  din  modul  şi
           ce  se  ridică;  dările  cresc  şi  sunt  păte mai restrînse.                              acei  preoţi  vor  ajunge  a  primi  o  chipul  cum  s’a  împărţit  şi  se  împăr-
           atât  de  urcate,  încât  contribuabilii          Dotaţiunea  se  face  aternătăre  întregire  a  venitelor  lor,  cari  uitân-  ţesce aşa numita „milă împerătâscă".
          abia  mai  pot  răsufla  sub  povara  lor,  dela  cualificaţiunea  preotului,  căci  du-şî  de  chiămarea,  ce  o  au  în  sînul               Seim,  că  îndeosebi  biserica  ro­
          şi  e  „miserie  pretutindeni  în  ţâră",  ea  se  da  preotului,  er  nu  parochiei.  poporului  român,  se  vor  face  unel­           mână  gr.  or.  a  refusat  de  a  primi
          cum  qice  un  cjiar  de  frunte  ungu­       Numai  preoţii,  cari  au  absolvat  8  tele făţişe ale maghiarisatorilor.                 acest  ajutor  de  stat  de  vr’o  25  000
           resc.                                        clase  gimnasiaîe  şi  un  curs  teologic          Reiese  acesta  şi  din  disposiţiu­    fior.  destinat  din  vremuri  mai  bune
                Cu tdte acestea ministrul de            de  cel  puţin  trei  ani  şi  cari  vor  avă  nile  ce  urmeză,  cari  scot  la  ivâlă  pentru  ajutorarea  preoţilor  mai  lip­
          culte Wiassics vre se reguleze Ges­           testimoniu  de  cualificaţiuDe  preo-  cealaltă  ghiară  a  stăpânirei  ungu-  siţi  de  mijlâce;  l’a  refusat  din  causă,
          tiunea întregirei venitelor preoţesci.        ţăscă  dela  confesiunea  lor,  pot  pre­     rescî,  prin  care  se  ameninţă  şi  au­    că  distribuirea  lui  se  face  direct  de
          In scopul acesta a şi înaintat                tinde  o  întregire  pănă  la  800,  resp.  tonomia bisericescă.                           cătră  minisstru  şi  prin  organele  sta­
          trecute dietei un proiect.de lege.            600  fl.  Toţi  ceilalţi  preoţi,  cari  n’au      Ministrului  de  culte  adecă  i-se  tului.  Seim  asemenea,  ^ă  cu  tâte
           ,<s *  El  este  întitulat:  „proiect  de  întrunit  aceste  condiţiuni,  pot  cere  dă  dreptul  de  a  provoca  pe  autori­           astea  se  găsesc  preoţi,  mai  mult  orî
          lege    despre     întregirea     venitelor  întregirea  venitului  lor  numai  pănă  tăţile  confesionale  din  cas  în  cas,  mai  puţin  lipsiţi,  cari  cer  acel  aju-
                    4
          preoţesci *.  Printr’ensul  se  regulăzâ  la 400, resp, 300 fl.                             să  pună  la  cale  cercetare  discipli­     or direct dela ministru.
          numai  dotaţiunea  confesiunilor  re-                Acum     urmeză      disposiţiunile,  nară  contra  celor  ce  vor  fi  denun­           Nu  e  deci  temerea  fundată,  că
          cepte  necatolice,  er  încât  pentru  cari  fac  să  iese  ghiarele  guvernului  ţaţi  la  ministru;  âr  dăcă  acestă  cer­            şi  în  caşul  întregirei  venitelor  preo­
          „peoţii  catolici  de  ritul  latin,  gre­    unguresc din sacul cu dotaţiunea.            cetare  nu  s’ar  face,  seu  decă  s’ar  face,  ţesci  se  va  crea  în  mare  aceeaşi
                          44
          cesc  şi  armân ,  se  amână  luarea  dis-         In  §.  7.  se  înşiră  caşurile  când  şi ean’ar eşi pe voia ministrului, atunci  situaţiă  tristă  şi  deplorabilă,  ce  ni-se
          posiţiunilor  legale  din  partea  dietei,  un  preot  nu  păte  fi  părtaş  la  bene­     acesta  va  ave  dreptul  a  dispune  di­     înfăţişăză aici în mic?
          pană  ce  va  fi  regulată  aşa  4i   ficiul  întregirei  venitelor  sale,  ori  rect retragerea beneficiului.                                Pericolul  de  care  este  amenin­
                                                    sa
           Congruă,  adecă  întregirea  venitelor  dăcă  s’a  împărtăşit  de  el,  îl  pierde.             Printr’asta  i-se  dă  ministrului  ţată  nu  numai  autonomia,  ci  însa-şî
          preoţilor  catolici,  care,  precum  seim,  Aceste  sunt:  1)  Când  un  preot  e  dreptul  de-a  disciplina  în  ori-c.e  mo­           organisaţia  bisericei  nâstre  prin  noul
          a  fost  luată  în  mână  de  episcopatul  judecat  la  o  pedâpsă,  care  aduce  ment  pe  orî-ce  preot  luat  la  ochi,  proiect de lege al ministrului Wiassics,
          catolic.  Dâr  şi  pănâ  atunci  §.  1.  al  cu  sine  pierderea  oficiulci  seu,  pănă  călcând  astfel  autonomia  biserioei  e invederat.
          proiectului de faţă dispune, ca „se           când va dura aeâstă pierdere; 2)             respective.                                        „Telegraful Român" din Sibiiu




                 FOILETONUL „GAZ. TRANS."               ian,  biruitorul,  marele  împărat  al  vestiţilor   şi  fără  buni  îngrijitori,  rămas-atn  pe  loc  ca  dmtr’o  bucată,  fără  nici  o  formă.  Era
                                                        Romani,  a  aşeejat  lagăre  de  soldaţi  ca  să   şi  ne-am  închircit.  Când  vedeam  că  vine  sălbatic;  pe  cap  purta  un  coif  răpit  dela
            Povestea lui Bogdan Dragoş Vodă             păzâscă  pacea  şi  liniştea  în  Dacia,  ţâra  de   asupră-ne  puvoiul  de  Tătari  ori  de  alţi  câp-  un  cavaler  neamţ  (german),  pe  care  singur
                        si a Bourului.                  ei  cucerită  cu  sângele  şi  sudorea  lor.  Sol­  cânl,  munţii  ne  erau  scăperea;  văgăunile  cu  a  sa  mână  îl  ucisese  şi  pe  acest  coif
                        i
                               I.                       daţii  din  aceste  lagăre  şi-au  făcut  case   şi  peşterile  lor  ne  erau  sălaşe  şi  adăposturi  purta,  ca  semn  de  mare  vitejie,  două  aripi
                Prin  aceste  locuri,  unde  adl  suntem  prin  aceste  locuri  supuse  de  ei,  s’au  apu­  binecuvântate  de  Dumne4eu.  Câte  odată  în  formă  de  corne.  Capul  său,  când  era
          noi  şi  unde  mâne  vor  fi  copiii,  nepoţii  şi  cat  de  lucrul  pământului  ca  în  Italia,  ţâra   bietul  Român  mai  ridica  umilitul  său  cap  îmbrăcat  cu  coif,  avea  asemănarea  unui
          strănepoţii  noştri,  au  fost  cu  multe  sute  de  unde  ei  venise;  s’au  însurat  luând  de   şi  se  împrietinia  cu  unii  dintre  vrăjmaşi,  cap  de  Bour,  un  fel  de  bou  sălbatic  forte
          de  ani  înainte  străbunii  noştri,  Romanii.  însoţire  fetele  Dacilor,  er  copiii  născuţi   pentru  a  bate  pe  alţii.  Aşa,  acum  vr’o  frumos  şi  fioros,  ce  pe  acele  vremuri  trăia
          Piciorele  acelor  străbuni  au.  frământat  din  bărbaţi  Romani  şi  femei  Dace,  s’au  fă­  cinci  sute  de  ani  Românii  în  tovărăşie  cu  prin munţii CarpaţI.
          pământul  ce  noi  adl  stăpânim;  strălucitul  cut  şi  ei  soldaţi  în  lagările  romane,  aşe-   Ungurii  şi  cu  Nemţii,  au  bătut  sdravăn  şi   Să  lăsăm,  de-ocamdată,  la  o  parte  pe
          şi  nebiruitul,  în  acele  vremuri,  popor  Ro­  4ate  în  Dacia.  Din  sângele  bărbaţilor  Ro­  au  alungat  mai  multe  hbrde  de  .Tătari,  ne-   acestă  namilă  sălbatică  de  om  şi  întorcân-
          man  a  doborît  cu  viteza  sa  armă  pe  poporul  mani  şi  al  femeilor  dace  a  eşit  mai  apoi   rămâind  în  aceste  locuri  decât  o  singură   du-ne  la  bunicii  şi  fraţii  noştri  Români,
          ce  atunci  locuia  prin  aceste  părţi,  Dacii;  noul  popor  român,  noi,  aceştia  de  acum;   şi  mare  câtă  sub  ocârmuirea  unui  mare  că­  să-i  vedem  ce  făceau  ei  bre,  cum  îşi  pe­
          după  câţî-va  ani  de  crâncenă  luptă,  vitejii  prin  urmare  tocmai  de  pe  atunci,  noi  Ro­  pitan  al  lor  numit  Haraboe,  care  îşi  avea   treceau  4bele  şi  nopţile.  —  Greu  de  tot.
          Ro“manI au supus pe rSsboinioii şi neastâm­   mânii  suntem  prin  aceste  părţi.  Cădând   locul  de  şedere  mai  însemnat  în  cetatea   —  Nici  lucru  în  timpul  4il b  nici  odihnă
                                                                                                                                                                               e
          păraţii  Daci,  silind  pe  voinicul  lor  căpitan,  însă,  betrânul  nostru  tată,  poporul  Roman,  ră-   Romiclava  sâu  Smerodava  peste  Şiret,  lângă   în  timpul  nopţii.  Asupriţi  şi  schingiuiţi  în
          Decedai,  să  se  otrăvescă  de  ciudă,  că  a  fost  mas-am  noi,  copiii  lui,  singuri,  mici,  fără   oraşul Roman.                  tot  locul,  prădaţi  şi  jefuiţi,  nu  sciau  ce  să
          învins;  dâr  Romanii  n’au  ucis  pe  toţi  Dacii,  sprijin  şi  fără  ajutor,  aruncaţi  departe  de   Haroboe,  păzitor  de  margini,  era  om  mai  facă;  îşi  părăsise  cu  durere  de  inimă
          ci  numai  pe  cei  ce  nu  voiau  să  se  supuie;  ceilalţi  fraţi  în  mijlocul  sălbaticilor,  ca  o  rău  la  inimă,  sălbatic  ca  toţi  Tătarii,  urît  dragile  lor  locuri  din  dulcea  Moldovă  şi  se
          le-au  luat  tote  cetăţile,  întâriturile  şi  me-  corabie în mijlocul mării. Dela mâdă-nâpte şi  din  cale  afară,  mai  urît  decât  toţi  Tătarii;  retrăsese  în  fundul  munţilor  CarpaţI,  şi  din­
          terezurile,  dâr  au  cruţat  ce-a  fost  mai  dela  răsăritul  lumii  s’au  vărsat  pe  aceste  cu  barbă  stufosă  şi  încâlcită,  părul  mare,  colo  prin  Maramureş  unde,  chipurile,  îşi
          scump,  adecă  pe  femei,  copii,  bătrâni  şi  pe  locuri  puvoie  de  barbari  în  sute  de  ani,  creţ,  negru  ca  corbul  şi  într’o  învălmăşală  aveau  voivodatele  lor;  dâr  şi  aici  Româ­
          cei  tineri,  cari  de  bună  voie  s’au  dat  su­  âr  noi,  copiii  Romei  şi  ai  vechii  Dacii,  ne  mai  pomenită;  nasul  turtit,  ochii  bulbu­  nii  erau  asupriţi  de  Unguri,  alţi  barbari
          puşi.  In  mijlocul  poporului  dac,  rămas  cu  n’am  putut  cresce  cum  cresc  copiii  cu  tată  caţi  ca  de  broscă,  faţa  lată  par’c’ar  fi  fost  de  acelaşi  neam  şi  de  acelaşi  soih  cu  Tă­
          viâţă  în  urma  mulţimilor  de  bătălii,  Tra-  şi  cu  mamă,  ci  ca  nisce  orfani  fără  părinţi  bătută  cu  lopata;  tot  trupul  lui  era  clădit  tarii, încât bieţii Români, după alungarea
   1   2   3   4   5   6