Page 10 - 1898-02
P. 10

Paerina 2.                                                           GAZETA TRANSILVANIEI                                                                     Nr. 25—1889.


            lismului  agrar  se  atribue  din  unele  părţi  şi  polemice  prin  diare,  cari  dela  alegerile  tul  interpelărei  sale.  OrI-ce  a-şl  răspunde,
                                                                                                                                                           Despre  serbarea  dilei  de  Trei  Sfinţi  în
            chiar  pressei  maghiare,  imputându-i-se,  că  dietale  generale  se  continuă  neîntrerupt  şi  spune  primul-ministru,  d.  Grădişteanu  nu
                                                                                                                                                     Blaşiu,  am  primit  din  Blaşiu  trei  raporte,
            ea  aruncă  scânteia  agitaţiunei  în  popor  se  vor  continua  încă  cine  scie  pănă  când,  va  fi  mulţămit.  Era  un  timp  însă  când  d-sa
                                                                                                                                                     tratând  despre  festivităţile  arangeate  acolo
            prin agitaţiunea ei neconscienţiosă.         căci  în  adevăr  volnicia,  ilegalitatea  şi  abu­  era  de  partea  nostră,  în  tote  cestiunile.  E
                                                                                                                                                     cu  acea  ocasiune.  Unul  dintre  raportorii
                 Aşa  de  pildă  comisiunea  administra­  sul  de  putere  al  celor  din  tabăra  guvernu­  natural  dâr,  ca  astădl  d-sa  să  nu  ne  mai
                                                                                                                                                     noştri,  care  se  subscrie  „Sincer",  ne  spune,
            tivă  a  comitatului  Pest-Pilis-Solt-Kis-Kun,  lui  s’a  manifestat  la  Yarna  într’un  mod  aprobe.  Declară,  că  va  răspunde  d-lui  Gră­
                                                                                                                                                     că  cel  mai  mare  succes  l’a  avut  Orchestra
            a  ţinut  sub  presidenţia  fişpanului  Beniczky  aşa dicend proverbial.                   dişteanu,  pur  şi  simplu,  fără  nici  un  co-
                                                                                                                                                     şi  Corul  studenţilor,  conduşi  de  d-1  profesor
            o  şedinţă,  în  care  procurorul  Dr.  Gegusz  a   La  alegerea  dintâiii  alegătorii  se  gru­  mentar.
                                                                                                                                                     de  musică  şi  cântări  Iacob  Mureşianu.  Or­
            făcut  raport  'despre  mişcarea  socialiştilor  paseră  pe  lângă  candidatul  „partidei  po-   Decă'  guvernul  e  posibil?  Cât  timp
                                                                                                                                                     chestra  a  esecutat  în  mod  adevărat  artistic
                                                               u
            agrari  din  acel  comitat.  Din  incidentul  porale ,  aşa  că  era  mai  mult  decât  sigur,  va  ave  încrederea  M.  Sale  Regelui  şi  a
                                                                                                                                                     piesele  musicale  din  program.  Corul  acom­
            acesta  br.  Pronay  Dezso  a  ţinut  un  lung  că  el  va  reeşi  cu  mare  majoritate  de  vo­  Camerelor,  guvernul  va  fi  posibil.  E  inad­
                                                                                                                                                     paniat  de  Orchestră,  în  „Finale   din  opera
                                                                                                                                                                                    14
            discurs  în  care  şi-a  desfăşurat  părerile  asu­  turi.  Văclend  cei  din  tabăra  guvernului  cum  misibil,  ca  pe  o  eestiă  ridicată  în  Cameră,
                                                                                                                                                     „Hugenoţii ,  a  fost  cel  mai  perfect  punct.
                                                                                                                                                               14
            pra  acestei  cestiunî.  El  a  învinuit  direct  stau  lucrurile,  în  momentul  din  urmă  amâ­  guvernul să se retragă.
                                                                                                                                                     Regretăm,  că  din  lipsa  de  spaţiu,  nu  putem
            pressa  maghiară,  care,  dice,  portă  în  po­  nară  alegerea  pe  cuvânt,  că  ar  fi  amenin­  De  ce  nu  s’a  făcut  „samsar  cinstit?
                                                                                                                                                 44
                                                                                                                                                     publica  în  întregul  lor  raportele  corespon­
            por  scânteia  agitaţiunei;  din  causa  acesta  ţată  ordinea  şi  liniştea  publică  prin  atitu­  Pentru  -  că  d.  Grădişteanu,  venind  să  se
                                                                                                                                                     denţilor noştri.
            ut:y/iMză  revisuirea  legei  ele  pressă.  Pressa  dinea  „ostilă"  a  alegătorilor  din  „partida  aşecle în prejma sa, l’a împiedecat.
            este  un  mare  factor,  însă  în  Ungaria  a  în­  poporală".                                  In  privinţa  celor  scrise  de  diarele      t  Contele  Gusiav  Kalnoky,  fost  minis­
            cetat  de-a  fi  acel  factor,  care  a  fost  pe  tim­  La  alegerea  de-a  doua  alegătorii  „par­  străine,  d.  Sturdza  chce,  că  nu  pote  fi  fă­  tru  de  esterne  austro-ungar,  a  răposat  alal-
           pul  redeşteptării  Ungurilor.  Acjl,  în  faţa  tidei  poporale"  au  fost  cu  sabia  şi  baio­  cut  răspundător.  Nicl-odată  nu  a  dat  aten­  tăerl  in  castelul  său  Trodlitz  de  lângă
            primejdiilor  ce-i  ameninţă  pe  Maghiari  neta  împiedecaţi  de-a  se  apropia  de  urnă,  ţiune  celor  ce  se  scriu  în  diare,  şi  nici  şi-a  Brunn.  Gustav  Kalnoky  s’a  născut  în  De-
            prin  socialism,  nu  mai  merge,  ca  pressa  şi  astfel  a  isbutit  candidatul  guvernamen­  făcut convingerea din scrisele lor.      cemvre  1832  în  Letwitz  (Moravia).  Cariera
            să  se  bucure  de  privilegii.  Abusul  cu  pressa  tal,  care  a  şi  intrat  în  dietă.  Representanţii
                                                                                                            De  ce  n’a  însoţit,  pe  M.  Sa  Regele  diplomatică  şi-a  început’o  în  Munchen  la
            liberă,  trebue  împiedecat.  Cere  dâr  revi­  „partidei  poporale   au  trebuit  să  lupte   la  Budapesta?  Am  mai  avut  ocasia,  se  răs­  1864  de  unde  la  1859  s’a  dus  la  Berlin,
                                                                            14
           suirea legei de pressă.                       mult,  pănă  când  au  reuşit  să  forţeze  pe   pund  la  acestă  întrebare.  Nu  putea  absenta  apoi  la  Londra,  ca  secretar  de  ambasadă.
                 In  sensul  acesta  comisiunea  a  luat  de-  cei  dela  guvern,  ca  să  pornâscă  o  cerce­
                                                                                                       din ţâră, în lipsa Suveranului.              In  1871  a  devenit  consul  la  Roma,  de  aici
           cisiune,  să  facă  paşi  la  guvern  pentru  re­  tare  în  causa  acestei  alegeri.  In  decursul
                                                                                                            De  altmintrelea,  ar  fi  mers  la  Buda­  s’a  dus  la  1874  în  în  Coppenhaga.  La  1880
           visuirea acestei legi.                        cercetărei  n’a  mai  fost  cu  putinţă  de-a                                              a  mers  la  Petersburg  ca  ambasador,  de
                                                                                                       pesta,  pentru-că  acolo  unde  e  şeful  Statu­
                 Cestiunea  socialismului  a  fost  viu  dis­  face,  să  nu  ese  la  ivâlă  abusurile  şi  ilega­                                 unde  în  scurt  timp  s’a  reîntors  fiind  numit
                                                                                                       lui,  sfeşnicul  nu  pote  lipsi.  Ar  fi  fost  feri­
            cutată  şi  în  parlament  cu  ocasia  desbaterii  lităţile  cele  mai  mari,  er  deputatul  guver­                                    ministru  comun  de  esterne.  în  calitatea
                                                                                                       cit  să  participe  la  primirea  strălucită  din
           budgetului  pentru  agricultură.  In  şedinţa  namental,  ales  pe  acestă  cale,  s’a  grăbit                                           acâsta  a  funcţionat  pănă  la  1895,  când  s’a
                                                                                                       capitala Ungariei.
           dela  12  1.  c.  ministrul  Dardnyi  a  pronunţat  să-şi  depună  mandatul,  căci  prevăduse,  că
                                                                                                            Voci. închiderea discuţiei.             retras în urma cunoscutului conflict Agliardi.
           un  lung  discurs  în  care  a  dis,  că  acâstă  alegerea  va  trebui  să  fia  anulată.  E  de  re­
                                                                                                            D.  I.  Grădişteanu  vorbesce  contra.  ţ)ice,   Contele Kalnoky n’a fost căsătorit.
            bolă  nu  se  pote  lecui  aşa  uşor,  nici  nu  se  marcat,  că  celor  ce  au  pretins  anularea
                                                                                                       că  răspunsul  d-lui  Sturdza,  nu  e  un  răspuns
           pote  delătura  cu  mijloce  paliative.  Ya  tre­  alegerei  ilegale  li-s’a  cerut  o  anticipaţia                                            Damele  din  Viena  şi  Zola.  Vre-o  500
                                                                                                       serios.  In  cas  când  discuţia  se  va  închide,
           bui  der  să  se  ia  un  şir  de  măsuri  seriose  de  1000  fi.,  cari  au  fost  consumaţi  cu  in­                                   de  fete  şi  neveste  jidane  din  Viena  au  tri­
                                                                                                       d-sa  va  fi  nevoit  să  facă  o  nouă  inter­
           şi  severe,  ca  mişcarea  socialistă  să  fiă  su­  vestigaţia.  Va  să  <Ţcă  în  loc  de-a  li-se  da                                 mis  o  telegramă  de  felicitare  lui  Zola  în
                                                                                                       pelare.
           primată  în  germene.  El  promise,  că  guver­  satisfacţia  pentru  încălcarea  dreptului  lor                                         numele  femeilor  din  Viena.  Faţă  cu  acest
                                                                                                            Discuţia se închide.
           nul  va  susţine  ordinea  şi  liniştea  cu  tote  cetăţenesc,  li-s’au  făcut  cheltuell  de-o  miie                                    cutezat  pas  al  Jidancelor,  Reuniunea  fe­
           mijlocele, ce i-le dă puterea.                de  fior.,  vrând  prin  acesta  să  taie  gustul   Interpelarea d-lui Talce Ionescu.      meilor  catolice  din  Viena  a  convocat  o
                 In  şedinţa  dela  13  1.  c.  luând  cuvân­  celor  ce  ar  cuteza  să  câră  satisfacţia  faţă                                   adunare  pe  diua  de  17  Febr.,  în  care  de  o
                                                                                                            In  aceeaşi  şedinţă  cât-va  timp  după
           tul  tot  la  acestă  cestiune  deputatul  Bohon-  cu  omnipotenţii  din  câta  mamelucilor  gu­                                         parte  vor  lua  posiţiă  în  contra  lui  Zola,  de
                                                                                                      închiderea  discuţiei  asupra  răspunsului  mi-
           czy  Gedeon,  ţinu  un  remarcabil  discurs,  pe  vernamentali!                                                                          alta  vor  protesta  în  contra  Jidancelor,  cari
                                                                                                       nistrului-preşedinte  la  interpelarea  d-lui  I.
           care-1 schiţăm în următorele:                      Destul  că  în  urma  celor  premerse,  a                                             au  trimis  lui  Zola  telegrama  de  felicitare
                                                                                                       Grădişteanu,  se  anunţă  următorea  interpe­
                 Socialismul  agrar  —  clise  Rohonczy  trebuit  se  se  facă  Vineria  trecută  a  treia                                          în numele femeilor vienese.
                                                                                                       lare :
            —  s’a  organisat  în  întrâgă  ţâra  pentru  a-se  alegere.  Nici  de  astă-dată  candidatul  „par­
                                                                                                            D-1  Take  Ionescu  :  Am  onore  să  inter-   Cas  de  morte.  Br.  Aurel  Suciu,  advo­
                                                                       44
           revolta  într’o  di.  E  fapt,  că  ţăranul  ungur,  tidei  poporale   n’a  putut  isbuti.  Mai  în­
                                                                                                       pelez  pe  d.  ministi-u  de  esterne  asupra  ur-   cat  în  Arad,  unul  dintre  condamnaţii  în
            care  a  suferit  multă  miseriâ,  acll  se  agită  tâii!  pentru-că  din  listele  electorale  au  fost                                procesul  Memorandului,  a  răposat  erl  dimi-
                                                                                                       mătorelor puncte:
           şi  fierbe  —  er  acesta  este  a-se  mulţămi  esohişl  600  de  alegători  aderenţi  ai  „parti­                                       nâţă  în  Arad.  Adresăm  familiei  sale  con-
                                                                                                            1)  Cari  sunt  împrejurările,  neted  şi
           pressei.  Ţăranul  nu  înţelege,  că  de  ce  este  dei  poporale   ;  al  doilea  pentru-că  asupra
                                                                     44
                                                                                                       lămurit  arătate,  cari  l’au  împedecat  pe  d-sa   dolenţele nostre!
           iertat  a-se  răspândi  scrierile  aţîţătore.  El  alegătorilor  rămaşi  s’au  făcut  cele  mai
                                                                                                       de-a  se  face  samsar  cinstit  între  Românii
           crede,  că  aşa  vre  regele,  ca  el  să  se  răs-  mari  presiuni,  mituiri  şi  terorism  ;  al  trei­                                      Adunări de alegători ân Bucovina. D-1
                                                                                                       din Ungaria şi guvernul unguresc?
           cole  asupra  domnilor.  Pe  lângă  liberalis­  lea,  pentru-că  alegetorii  au  fost  ţinuţi  afară                                     deputat  Dr.  G-  PopovicI,  care  se  află  ac­
                                                                                                            2)  Cum  şi  în  ce  fel  d.  Ioan  Grădiş­
           mul  legei  de  pressă  de  acll,  adevăraţii  aţâ­  în  frig  dela  S  ore  dimineţa  pănă  în  a  doua                                 tualmente  în  Câmpulung,  la  dorinţa  ţărani­
                                                                                                      teanu  a  stat  în  prejma  d-sale  şi  l’a  împe­
           ţători  şi  agitatori  pot  să  scape  de  rigorea  (ţi  la  7  ore  dimincţa,  va  se  (fică  timp  de  23                              lor  români  va  visita,  după  cum  aflăm  din
                                                                                                       decat  astfel  în  succesul  operei  acesteia  de
           legei,  căci  în  locul  lor  pun  pe  alţii  pentru  de  ore,  numai  şi  nnmai  ca  astfel  alegătorii                                 „Patria",  mai  multe  sate  din  districtul
                                                                                                       samsar cinstit?
           plată.  Socialismul-agrar  nu-1  pote  cunosce  să  se  împrăscie  şi  să  nu  mai  ajungă  la                                           Câmpulungului,  ţinând  adunări  de  alegă­
                                                                                                            3)  Când  şi  în  ce  mod  a  început  d-sa
           decât  acela,  care  a  trăit  în  mijlocul  popo­  urnă.  Deorece  însă  tote  aceste  mijloce  n’au                                    tori şi adresând vorbiri poporului.
                                                                                                      încercările  sale  de-a  se  face  samsar  cinstit;
           rului.  Jos  în  provinciă,  muncitorul  de  câmp  putut  asigura  învingerea  candidatului  gu­
                                                                                                      cari  au  fost  demersurile  făcute  şi  când,  şi   Universitarii  românî  din  Cluşiu  învită
           sparge  pământul  cu  fierul  plugului,  taie  cu  vernamental,  s’a  recurs  la  ultimul  mijloc,
                                                                                                      în  ce  mod  aceste  demersuri  ale  d-sale  au  la  serata  literară-musicală  împreunată  cu
           cosa  semănăturile,  cu  furca  ridică  snopul,  confiscând  simplamente  dreptul  de  alegere  la
                                                                                                      fost zădărnicite de d: Grădişteanu?           dans,  ce  se  va  arangia  în  14  (26)  Febr.
           cu  sapa  stîrpesce  buruiana.  Der  decă  ţă­  peste dO de alegători.
                                                                                                                                                                                     44
                                                                                                            4)  Er  dâcă  nu  a  făcut  d-sa  nici  un   1898,  în  sala  hotelului  „Central .  începu­
           ranul  este  sumuţat,  el  simte  în  mâna  lui    Organul  „partidei  jDopulare ,  „Alkot-                                              tul precis la 8 ore sâra.
                                                                                           44
           mijlocul,  emblema  morţii,  adecă  cosa,  cu   mâny ,  din  care  luăm  aceste  date,  dice,  că   demers  spre  a  se  face  samsar  cinstit,  cum   Preţul  de  intrare:  după  plac.  Venitul
                                                              41
           care  taie  pe  semenii  săi.  Ţăranul  a  fost   prin  cele  petrecute  la  Varna  ’i  se  dă  po­  de l’a împedecat d. Grădişteanu?    curat  e  destinat  pentru  ajutorarea  tinerilor
           copil  pănă  acum,  n’a  văclut.  Adl  însă  Ma­  porului  o  nouă  dovadă,  că  aicî  nu  dom-   5)  Er  dâcă  a  făcut  ceva  demersuri,  în
                                                                                       v
           ghiarul  e  călbejit.  Ne  ameninţă  un  pericol   nesce  dreptul,  ci  un  despotism,  care  nu  se  prac­  ce au constat acele demersuri?  universitari lipsiţi de mijloce.
           atât  de  mare,  încât  d-1  ministru  nici  că-şi   tică  nici  la  sălbatici.  Legea  e  numai  o  sdrdnţâ   6)  Dâcă  în  acest  moment  mai  conti­  Programul  se  va  publica  mai  târdiu
           pote  închipui.  N’are  guvernul  aţâţi  soldaţi   ticâlosă,  care  nici  nu  pretinde,  der  nici  nu  e   nuă,  seu  are  să  mai  continue  încercări  de-a   prin  cbare  şi  se  va  distribui  sâra  la  cassă.
                                                                                                                                                    — Corn. aranjator.
           câţi  i-ar  trebui  pentru  a  frânge  gâtul  unei   vrednică se fiă respectată .          se  face  samsar  cinstit  între  Românii  din
                                                                              44
           astfel  de  mişcări,  decă  odată  ea  va  începe                                          Ungaria şi guvernul unguresc?                       f  Al.  Flechfenmacher,  bătrânul  şi  prea
           să  se  traducă  în  fapte.  N’are  decât  se  se                                                7)  Dâcă  în  faţa  uesuccesului  său  de  a   bine  cunoscutul  compositor  musical,  a  ră­
           pună  în  fruntea  mişcării  un  om  lipsit  de                                            se  face  samsar  cinstit,  mai  crede,  că  pote   posat  Marţia  trecută  la  Bucurescî,  în  cea
                                                                 Din camera română.
           patriotism,  şi  atunci  cosa,  emblema  morţii,                                            deţine guvernul ţârei?                       mai  lipsită  stare  materială.  Flechtenmacher
                                                            Răspunsul la interpelarea 1. Grădişteanu.
           va  face  minuni.  Suntem  atât  de  puţini,  în­                                                                                        a  fost  după  timpuri  adevărat  cântăreţ  al
           cât  nici  unul  nu  e  de  prisos!  a  dis  Sze-   In  şedinţa  de  Joi  29  Ianuarie  st.  v.                                          musicei  nostre  naţionale.  Cele  mai  frumose
           chenyi,  văclend  apariţiunile  naţionaliste.   d-1  deputat  I.  Grădişteanu,  fiind-că  era  de                                        poesii  ale  barcjilor  noştri  naţionali  se  cântă
           Acum  aici  e  socialismul-agrar.  Priviţi  la   faţă  şi  ministrul-preşedinte  Sturdza,  ceru                                          adî  în  tote  ţinuturile  locuite  de  Români  pe
           Ardeal!  Dâcă  nu  vom  sufoca  mişcarea,  ce   cuvânt  pentru  a-şl  desvolta  interpelarea.                        — (3) 1B Februarie  melodiile  simple,  dâr  drăgălaşe  compuse  de
           şi-a  scos  capul  în  Sobolciu,  şi  decă  se  va   Preşedintele  îi  dă  cuvântul.  Se  nasce  un   Conferenţă  despre  baron  Urs.  Aflăm,   el.  Aşa  de  pildă  „Hora  unirii ,  „Nunta  ţă-
                                                                                                                                                                                  44
           porni  în  Ardeal  şi  în  ţinuturile  Carpaţilor   sgomot,  deorece  o  parte  din  deputaţi  pre­  că  d-1  colonel  Bieger,  comandantul  regi­  rănâscă ,   r Baba  Hârca ,  „Urîta  Satului",
                                                                                                                                                                            44
                                                                                                                                                           44
           mişcarea  naţionalistă,  atunci  acolo  va  fi  ghilo­  tind,  că  s’ar  fi  călcat  regulamentul,  dându-  mentului  B0  de  infanteriă,  cunoscut  ca  is­  „Cocona  Chiriţa   etc.  Mai  în  urmă  a  lu­
                                                                                                                                                                    44
           tina naţiunei.                                se  acum  cuvânt  d-lui  Grădişteanu.  Abia  toriograf  militar  a  ţinut  nu  de  mult  în  ca-  crat  la  o  operă  naţională  „Fata  dela  Cozia ,
                                                                                                                                                                                              44
                                                         numai  după  câte-va  minute  se  face  erâşl  sina  oficerilor  din  loc  o  prea  interesantă   însă  boia  şi  sărăcia  nu  l’au  lăsat  s’o  sfir-
                                                         linişte.                                     prelegere,  care  a  avut  ca  obiect  viaţa  şi  sâscă.  Flechtenmacher  s’a  născut  la  laşi  Şi
            ,Adusurile electorale dela Varna,                 D-1  !one!  Grădişteanu  îşi  desvolta  apoi  faptele  colonelului  baron  Urs  de  Marginea.  a fost primul director al Conservatorului ro­
                 In  cercul  Varna,  din  comitatul  Tren-  interpelarea.                              Conferenţiarul  a  adus  mari  laude  virtuţilor   mân,  la  a  cărui  .fundare  a  luat  parte  ac­
           cin,  s’a  făcut  Vinerea  trecută  pentru  a      Declară,  că  nu  va  repeta  ceea  ce  a  şi  hărnicei  militare  a  neuitatului  nostru   tivă.
           treia  oră  alegere  de  deputat.  In  tote  trei  spus  deja  în  discursul  la  Mesagiii.  Faţă  colonel  şi  a  asemănat  fapta  sa  de  arme  din   D-ra  Bârsescu  a  jucat  Duminecă  sâra
           rândurile  lupta  a  decurs  între  partida  gu­  însă  cu  tăcerea  băncei  ministeriale,  d-sa  răsboiul  dela  1869,  pentru  care  a  fost  pri­  rolul  Clarei  în  „Maria  Magdalena   lui  Heb-
                                                                                                                                                                                     44
                                                                                                                                    14
           vernamentală,  care  a  voit  cu  ori-ce  preţ  vre  să  scie,  decă  acest  guvern  mai  pote  sta  mit  ordinul  „Măriei  Teresiei ,  precum  şi  bel,  er  Luni  sâra  pe  Sappho  în  drama
           să  ducă  la  isbândă  alegerea  unui  candidat  la  cârma  ţărei,  atunci,  când  în  Ungaria,  apărarea  insulei  Lissa  în  răsboiul  din  1866,  cu  acelaşi  nume  a  lui  Grillparzer.  Nu  mai
                                                     1
           din  sînul  seu,  şi  între  „partida  poporală *  Românii  sunt  atât  de  persecutaţi.  D-sa  dă  cu  cele  mai  vitejescl  isbânde  ale  beliduci-  trebue  să  spunem,  că  succesul  a  fost  stră­
           catolică,  care  în  acel  cerc  se  bucură  de  cetire  interpelărei  sale  şi-şi  reservă  drep­  lor  celor  mai  renumiţi.  Ne-ar  causa  o  deo­  lucit  şi  vrednic  de  renumele  distinsei  tra-
           încrederea  alegătorilor  şi  are  pe  partea  sa  tul  de-a  răspunde  ministrului  afacerilor  sebită  bucuriă  să  putem  fi  puşi  în  posiţiă  gediane.  Teatrul  a  fost  ticsit  de  lume  şi
           majoritatea  necontestabilă  a  acestora.  Lupta  străine.                                  de  a  reda  în  traducere  acestă  importantă  publicul  n’a  fost  nicl-decum  sgârcit  cu  aplau-
           a  fost  înverşiunată  în  tote  trei  rândurile  şi    Ministru-preşedinte D. Sturdza spune,  conferenţă,  de  mare  interes  pentru  istoria  sele.  Astădl  d-ra  Bârsescu  va  debuta  in
           a  dat  ansă  la  violente  protestări,  procese  1  că d. Grădişteanu s’a mărginit a ceti tex­  nostră contimporană.                    „Sohn der Wildniss .
                                                                                                                                                                      44
   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14   15