Page 101 - 1898-02
P. 101
•••„. insiţisiRîiăÂi, „Saseta" iese în M-care ii,
^SsîniSî ABOMMte peuiii AnsirorUDgaiia:
- s^»iis .va?» ■»!•, 5î0 an 12 fi., pe şeee J-o.ul
fl., pe trei luni 3 ii.
3e{'»*«.»K «fi »
i'tmrun, ~ 3ismto*slv*4 au «. de Dunilneoâ 2 fl. pe tm.
România si străinătate:
msi.SflTt; «a pmew în Mm\- Pe ur. a.n 40 franot. pe jjghc.
VMfBţinmi fiu .fie-ujor şl la ut - inul 20 fr., pe trei iuni 10 fr.
tiuâtdr&lo BIpiikW Sa Kearaisrt : N-rii de Dnsolneeft 8 freno!.
in Vi,sus,; X. ffukt), Xanntfi
âtMwJ/ JXm*, a- OrfiWx Sc proaumâră ia tote oticuue
fir.sohfolger; in'»i Oyp*lik, J. poţtiue (im Intra ei din auiiă
Smtfuecr. în Budapesta : 4. ţ, si ia dd. ®oiontori.
foldba'gtrg, IvitItsit Brrrtai; fn A^uianoiiiul watm Brasa?
îiuouresci: Ăpcnce Hame. Sac» administraţiunea. piaţa mare,
ynrsaio de Koamuiiie: ta Kam- târgul Inului Nr. 30 etagiu
bîir^: Ew.'gsj- A latlmam, I.: pe nn an 10 fl., pe şese
Prsţu! incerţîualioc: o s«»ls luni 6 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
gBiimond pe e ooldnă 3 os. ii Cu dusul în casă: Pe un au
lai or. timbra pentru o puoli- 12 fl., pe 6 luni 6 li., pe trei luni
3,tre. Publicări mai •sasjt după 3 fl. Un esomplar 5 or. v. a.
temă şi învoială. sdu 15 bani. Atât abonamen
2.» clame pe padina « 3-a o tele cât şi inserţiunila sunt
fioriă 10 or. eou 30 bs-ui. a se plăti înainte.
Braşov, Sâmbătă 28 Febraarie (12 Martie)
Pănă unde merg adversarii. afirmă „Pester Lloyd" cu tbtă câta urmărit şi am demascat şi acâstă ministeriul Gautsch pentru Boemia şi Mo-
gazetarilor jidano-maghiarî. manevră ticălâsă, de-a presenta pe ravia. Faţă cu noul guvern, partidele
Sunt numai câteva septemânî, Cine are aşa-deră dreptate? Maghiarii din România ca asupriţi aceste se simt îndemnate a observa cea mai
de când se putea ceti în guverna Suntem dispensaţi de astă-dată şi prigoniţî. deplină neîncredere şi cea mai hotărîtă oposi-
mentalul „Pester Lloyd" la loc de a resolva noi înşi-ne întrebarea de Ce folos însă, decă diplomaţia ţiune. Pentru ele nu pote fi îmbucurător, că
irunte următirea espectorare: mai sus. Şi aşa nu ni-s’ar da crecje- română se arată nepăsătbre şi în un membru al marilor proprietari germani
„Concetăţenii noştri de limba ment din partea adversară pe cu faţa unor astfel de apariţiunî, cari constituţionali a întrat în cabinet, dimpo
română au aflat, de sigur, cu o pe vânt, că suntem preocupaţi. Putem nu ne privesc numai pe noi, ci şi trivă, tocmai acestă împrejurare se pare cu
nibilă surprindere, că guvernul re însă să ne provocăm la constatarea, pe fraţii noştri de dincolo? atât mai regretabilă, cu cât în urma aces
gesc român a închis scolele popo ce o face cu privii e la cestiunea, In Budapesta se află un consul tei atitudini a partidei marilor proprietari,
rale maghiare din România, şi ei de cum sunt tratate scolele maghiare general român cu rang diplomatic. este destrămată unitatea de pănă acum a
sigur numai cu greu vor fi suprimat in România, un Maghiar, care a De ce acest consul general nu ga- partidelor germane.
simţul de ruşinare asupra faptului, trâit mulţi anî în Bucurescî în ca sesce de cuviinţă a spulbera fai-
Partida Cehilor-tinerl declară, că or
că din partea Românilor Ungariei litate de preot reformat şi este, prin mele reutăciose şi mincinbse, ce se
donanţele lui Gautsch nu corespund aş
guvernul unguresc, căruia nu i-a ve urmare, în posiţiă de-a judeca mai lăţesc de cătră pressa maghiară
teptărilor cehice şi partida se va nisui a
nit în minte nicî-odată se suprime bine situaţia învăţământului confe asupra României, când bine trebue
realisa cu orl-ce preţ propunerile făcute de
scble de limbă străină, este supus la sional maghiar din România. se vadă, că ele, ca şi în caşul
Herold în dieta provincială, referitore la drep
atacuri atât de vehemente..." Acesta este vechiul inspector de de faţă, sunt de natură chiar a aţîţa
tul public de stat boem. Ce privesce intra
seole unguresc F. Koos, care. după poporaţiunea maghiară din Ungaria
T6te fiarele ungureseî aduseră rea lui Dr. Kaizl în cabinet, comitetul ese-
cum se va vede mai jos, face în cfia- la ură în contra Românilor liberi şi
atunci soirea, că scblele maghiare cutiv al partidei recunosce, că el nu putea
rul „Ellenzek" din Cluşiu o consta independenţi ?
din România au fost închise cu forţa să facă altfel, avend în vedere raporturile ac
tare nimicitore pentru cei ce au răs
şi au esploatat, ca şi „Pester Lloyd“. tuale, deşi în lipsa timpul, nu s’a putut
pândit faima mincinâsă şi răutăcibsă
chiar în primii articulî acest „grbznic Guvernul Tiran şi partidele. aduce o hotărîre formală de cătră partidă,
atentat". despre închiderea scâlelor maghiare ci intrarea în cabinet a făcut’o cunoscută
în România. Pe basa unei informa- Partidele din parlament au ţinut, cum
;
N am observat ca (fiarele din Kaizl prealabil numai comitetului esecutiv.
ţiunî primite dela un „om distins şi
România se fi dat o atenţiune deo seim, conferenţe, în carî au hotărît, ce Partida nu-i interzice lui Dr. Kaizl a ţine
de credinţă" din Bucurescî, care se posiţiă să ia faţă, cu noul cabinet.
sebită acestei faime, de sigur că nu portofoliul de finanţe, deputaţilor însă li-se
vede a fi şi el Maghiar, d-1 Koos Partida marilor proprietari constituţio
mai în deplina convingere că, ca recomandă a-şl păstra deplină libertate de
constată deplinul adevăr al afirmărei nali germani a ţinut conferenţă sub presi-
multe altele, va fi spulberată în vent, acţiune faţă cu programul guvernului.
d-lui Urechiă, că adecă nicî-odată denţa prinţului lîohan, ocupându-se mai
neavend nici cel mai mic temeiu.
scolele maghiare din România n’au ales cu Intrarea lui JBărnreitlier în cabinet. Polonii asigură prin „ Gazetta Naro-
Numai într’o scrisdre, ce a adre întâmpinat vre-o persecuţia din par dova“ pe Thun, că pote conta la sprijinul
sat’o d-nul V. A. Urechiă c^iarului Majoritatea partidei aprobă acesta, însă — grupurilor deputaţilor mai de semă în ni-
tea guvernului român şi că totul ce cum au accentuat mai mulţi vorbitori —
„Peşti Hirlap", ca răspuns la o cri li-su cere este numai să se propună suinţa lui de a restabili maşinăria parla
de aici nu se pote deduce, că planurile şi
tică, ce i-a făcut’o acest d,iar, găsi într’însele şi studiul limbei române. vederile partidei ar fi identice cu ale ma mentară şi de-a încheia pactul cu Ungaria.
răm un pasagiu relativ la insinuarea
Credem, că nicî cel ce a sub jorităţii JBărnreitlier va rămâne în cabinet „Dziennih Polslci“ dice, că ar fi forte
amintită.
scris amintita constatare, nicî cfiarul numai până când Thun ţine la programul de dorit, ca ministeriului Thun să-i suc
„Nu relev" — t^icea. d l Urechiă
care a publicat’o nu vor fi bănuiţi său. Programul acesta se mărginesce la cedă pe deplin a delătura elementele radi
— „insinuarea, că şi România face
în caşul de faţă de parţialitate. încercarea, ca cu ajutorul cooperaţiunei să cale. încurcătura generală şi perfecta stag-
ca Ungaria: persecută şi închide
Aşa-dâr suntem în clar cu min se resolve problemele cele mai necesare, naţiune în viaţa statului, au început deja
scolele unguresc], pentru-că acâsta
ciuna şi cu perversul mod de a-o pactul cu Ungai’ia şi votarea budgetului. să aibă înrîurirl păgubitore asupra raportu
este un neadevăr. Nici o sedîă ma
lăţi şi a-o esploata în paguba „con Minoritatea partidei a desavuat intra rilor economice ale poporaţiunei. Afară de
ghiară n’a fost închisă nicăirî în Ro
cetăţenilor de limbă română" de rea lui Bărnreither în cabinet, deore-ce agitatorii de profesiune — elice foia polonă
mânia; nici o publicaţiune ungu-
aicî, tocmai prin colonele acelor foi, prin acesta s’ar scurta capabilitatea de ac — tot Austriacul sincer doresce restabilirea
rescâ n’a fost împedecată de-a intra
carî — ca „Pester Lloyd" — sunt ţiune a partidei şi s’ar rumpe firul ce o legă stărilor normale.
in România, chiar când au fost pline
menite a informa străinătatea. cu partida poporală germană şi cu pro „Slavo Polslcie“ constată, că primirea,
de insulte la adresa României. Quod
întrebarea este acuma, decă şi gresiştii germani. ce a întâmpinat’o noul ministeriu, se pote
justum în România, de ce nu este
cum se reagâză din partea celor Preşedintele partidei progresiştilor ger numi în general favorabilă. Toţi membri
aequum şi în Ungaria ?“
atinşî în contra acestor mişelescî mani şi partida poporală germană au dat un cabinetului sunt personage capabile şi dis
Vedem der, că d-1 Urechiă sus uneltiri ? comunicat, în care se dice, că Germanii nu tinse.
ţine tocmai contrarul dela ceea ce Noi, cei dela pressa română, am pot primi ordonanţele noue de limbă date de
FOILETONUL „GAZ. TRANS." Bacalin deveni involuntar serios şi nu — Ce s’a întâmplat? focului şi să ajungă la despărţământul sa
putu răspunde îndată. El de fapt se simţia — Aceştia sunt cu adevărat idioţi. nitar.
(7) forte obosit şi abia acum înţelese în ade Federov vorbea mănios şi trist şi apoi — Da, însă din primele impresiunl,
văr, ce însemnâză a fi voluntar în activi murmurând, începu să se desbrace. din câte-va caşuri sporadice nu poţi ju
Pagini din istoria resbomhi tate. Avea scrisori de recomandare cătră — Da! uitasem de tot, dise Bacalin deca... Să privim în jur, şi vom vedâ, se
slavo-turcesc. Cernaiev şi cătră alţi notabili din Belgrad; zimbind. Spune-mi, te rog, gata e revoluţia pote, că nu este tocmai f'aşa. Der Ruşii
uşor şi-ar fi putut câştiga deci pelasta, seu în Belgrad? noştri, i-ai vădut? Aceştia nu sunt dor’
(Naraţiune, de G. Veririgen.)
altă cale vre-un loc în statul-major al ar — Ce fel de revoluţia să faci aici?! laşi.
(Urmare.) matei. Ce pote fi mai uşor decât să predâ Aşa se vede, câ am păţit’o ca cocoşul, care — Sunt şi între ei destule gunoie.
adresaţilor scrisorile de recomandare, să se Am vădut mulţi voluntari, mâne seu poi-
Curând se începu conversaţia. Bapin a cădut în zamă. Am cădut în baltă, tătu-
presenteze principelui Milan. Der ore pen mâne vor pleca. Am făcut cunoscinţă cu
vorbia liniştit si binevoitor. Lucru firesc, cule, aicî în ţâra gnomilor nocturni. In Bel
tru acesta a venit el din Petersburg ? Ade ei, mă duc şi eu cu ei.
că pe el îl supăra, că sunt opriţi aicî în grad nu numai, că nu e revoluţiă, der omul
vărat, că era om gingăşit, n’a suferit nicî-
Belgrad, însă avea speranţă, că peste o di nicî nu pote începe nimic aicî. — La armata insurgenţilor? Eu am
odată lipse, der decă se teme de calamităţi,
ori două vor fi liberaţi şi vor pute pleca — Ce ţ’am spus eu?... Şi de unde credut, că te vei reîntoree în Rusia, căci
la drum. Lucrul se esplică astfel, câ pe de oboseli, de pericul... atunci nici nu tre ţi-ai primit informaţiunile secrete şi si voluntarii aceia nu merg să faoa revoluţiă,
buia să vină aici.
voluntarii ruşi îi classifică ministeriul, er gure ?! ci numai ca să se lupte cu Turcul.
câta la care aparţine Bapin nu voesce să Reîntorcându-se în odaiă, i-a venit în — Nu prea jubila! dise Fedorov să — Da! Pote că aerul blăstămat de
fiă disolvată, ci vrea să opereze de sine minte Fedorov. Trecuse o oră de când nu rind de pe canapea desbrăcat. Gândesc!, aici va ave o astfel de influenţă.
stătător. Ceta e măricică, cam de 200 l’a vădut. In sfîrşit veni, privirea îi era că eu am fost înşelat, er d-ta nu? Te amă — Şi eu merg cu d-ta; vom merge
omeni. Din causa acesta au trebuit să-şi turburată şi măniosă. gesc! ! Unde mergi d-ta ?... doră la Slavii împreună, vom fi insurgenţi.
pârdă timpul aici. — Unde te-ai pierdut? Te-am căutat ortodocşi, cari s’au ridicat în ajutorul fra Ambii tăcură apoi în curând erau
— Cum ? VoescI să vii la noi? întrebâ în grădină, n’ai fost nicăirî... întrebâ Ba ţilor lor şi an înălţat crucea în contra se- cufundaţi în somn adânc.
Bapin. Atunci te voib presenta cameradi- calin. milunei? Te înşeli! Serbia dorme, înţelegi?
VII.
lor mei... toţi se vor bucura. La un lucru — Am pribegit încoce şi ’ncolo... n’a Dorme, şi în somnul ei protesteză, că e si
însă te fac atent: se pote, că d-ta te vei trebuit decât să caut împrejur... mi s’au lită a prinde arma. Aceştia toţi sunt laşi; A doua di dimineţa Bacalin se hotări
obosi în drum... noi suntem ostaşi — mer recomandat câţî-va omladiniştl... dracu să-i vedî cum cei mai sănătoşi holtei folosesc să cerceteze pe surorile de caritate. Inima
gem pe jos din Belgrad... ia pe toţi!... tote mijlocele, ca să scape cumva din rada îi bătea, când se apropiâ de localul lor.
