Page 102 - 1898-02

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 46—1889.

Monarchul, Ungurii şi 11 Apri­ face şi încercarea de a impune sila acesta ţiune din teritoriul Macedoniei! — Că ame­ Maghiarisărî de nume în massă. Foile
lie. Cunoscem proiectul de lege, ce guver­ lumei întregi din afară de globul unguresc. ninţarea asta a Bulgariei nu e absolut de­ ungurescl aduc scirea, că o deputăţie de
14
nul unguresc l’a înaintat camerei deputa­ Dela oficiile maghiare de poştă tote scrisorile şartă — cfi „Drapelul — dovedesce ati­ trei membri din sînul elevilor scolei co­
ce
ţilor şi prin care diua de 11 Aprilie este şi pachetele să retrimit în Austria, fiind-că tudinea Porţei, care trimite tot mai multe merciale superiore din cercul VI al Buda-
14 1
declarată de „sărbătore naţională ungu- nu sunt provădute cu numirile maghiare ale trupe în Macedonia. Ciudat e faptul, că peştei s’a presentat alaltăerî la primarul oră­
reşcă. Acest proiect a trecut deja prin des- locurilor de destinaţie, deşi aceste locuri sunt Bulgaria, care merge în tote cu Rusia, şenesc Halmos şi i-a declarat, că 2000
baterea comisiunei justiţiare a dietei, care aprope tote în ţinuturi germane-slave, ro­ pare a voi să se emancipeze de acestă tu­ dintre ei cor se li-se maghiariseze numele. Pri­
a stabilit şi un fel de program, cum ar fi să mâne seu sârbescl din Ungaria, unde limba telă, în chestia Macedoniei. In adevăr, marul le-a promis, că-i va sprijini în acestă
14
se serbeze acea dată din istoria viforosului maghiară este cunoscută numai ca şi pe candidatura prinţului George se scie, că a acţiune „patriotică .
an 1848. Oomisiunea a propus, ca în acea la noi" ... fost preconisită de Rusia. Ea întâmpină
di ambe camerele să ţină o şedinţă fes­ din partea Porţei şi a puterilor dificultăţi Foc în Râşnov. Ni-se comunică, că
tivă împreună, şi aicî să se publice, că Scole maghiare în România. mari pe cari declaraţia oficiosă a Bulgariei MercurI noptea a isbucnit un mare foc în
domnitorul a sancţionat noul proiect de nu va face decât să le sporâscă. Râşnov, lângă Braşov, ardând casa unui
lege. Tot din acea [şedinţă festivă se se Sub titlul acesta, cjiarul „Elleu- locuitor sas împreună cu 4 şuri, trei şo-
trimită monarchului o adresă de omagiu, zâk“ din Cluşiu publică în fruntea prone etc. Causa incendiului nu e cons­
care să-i fiă presentată corporativ. Comisiu- numărului seu dela 9 Martie un ar* SCIRILE DILEI. tatată.
nea a şi redactat un proiect de adresă, în ticul subscrie de Prancisc Koos, fostul 5
Secularisare — contra socialismului?
care făcându-se istoricul celor întâmplate, inspector de scăle unguresc din loc. — 27 Februarie v.
Reuniunea agronomică din comitatul Bi-
sancţionarea legilor aduse de dieta din In acest articul d-1 Koos spune,
Serbii radicali din Ungaria. Oficiosă chiş a hotărît într’una din şedinţele sale,
Pojun, esprimă Majestăţii Sale „fidelitatea că a fost fărte îngrijat, când a cetit, „Kel. Ert. aduce scirea, că redactorul să pornescă mişcare pe cale administra­
14
şi supunerea naţiunei nemaghiare „puru­ că ministrul de instrucţiune român „Zastavei , d-1 Dr. Emil Gavrila, care pănă tivă, ca dieta să fiă rugată a secularisa ave­
14
14
14
rea credinciosă tronului şi patriei . Se aş­ a închis scblele evangelice unguresc! în timpul din urmă a avut şi conducerea rile bisericesc! pentru ca astfel se se resolve
teptă, ca Majestatea Sa să răspundă acestei din România, a căror sărte îi zace
partidei, s’a retras dela conducerea foiei mai uşor cestiunea socialismului. Acestă cu-
adrese de omagiu ex trono. In acest răs­ la inimă încă de pe timpul, când a din motiv, cum spune în articolul său de riosă hotărîre semănă mult cu pretensiunea
puns diarele guvernamentale văd punctul de fost preot reformat în Bucurescî. A
adio, că nu i-a succes a câştiga tărâm în socialiştilor de a-se lua proprietăţile mari
ce
a
gravitate al sărbărilor jubilare, ca adecă scris deci, 4^ > l Bucurescî şi a
partida sa cu ideia sa naţională. In frun­ din mâna classelor avute şi a-se împărţi
monarchul să se pronunţe la rându-i asu­ primit dela o persănă distinsă, dela tea întreprinderii stă acum, deşi nu cu frumuşel între ei.
pra evenimentelor din 1848. care a cerut desluşiri, următorul răs­ numele, erăşl conducătorul de odinioră al
puns : partidei laşa TomicI, ginerele bătrânului Imormentarea lui Cavalotti s’a făcut
Camera italiană şi camera ro­
„Scolele unguresc! nu le-au închis, ci Svetozar Mileticl. alaltăerî în Milan. Deşi timpul era ploios,
mână. La începutul şedinţei Camerei de­
respectivii, şi astfel şi biserica reformată totuşi o massă imensă de popor a parti­
putaţilor din Roma dela 9 1. c. preşedintele Peutru soldaţii căduţî în resboiul dela
din Bucurescî, au fost provocaţi numai, ca cipat. Prăvăliile au fost aprope tote în­
dădu citire depeşei următore semnată de 1877/78. I. P. S. S. Metropolitul-Primat al
se ceră dela ministrul instrueţiunei nouă chise, în şcole nu s’au ţinut prelegeri. înain­
preşedintele Camerei deputaţilor din Ro României, a adresat o circulară tuturor
permisiune pentru susţinerea scolelor. tea conductului mergeau deputaţiunile par­
mânia: „Camera română, asociându-se fră- protoereilor de judeţe, prin care le dis­
„Biserica ev. ref. din Bucurescî încă lamentului italian, a consiliului orăşenesc
„ţesce prin votul ei de adî, la doliul Ca- pune, ca preoţii din fiă-care comună se
a dobândit din nou permisiunea pe lângă şi a universităţilor. Lângă carul mortuar
„merei italiene, a însărcinat biroul ei să formeze un tablou de numele tuturor sol­
condiţia, că şi limba română trebue pro­ mergeau amicii şi soţii de arme ai lui Ca­
„esprime condolenţele sale pentru perderea daţilor căduţî în luptă în răsboiul inde­
pusă, ceea-ce biserica ref. numai decât a vallotti, după el deputaţi şi senatori. Cu­
„crudă, ce a suferit’o Italia în persona lui pendenţei. Tabloul va fi aşedat înăuntrul
şi făcut. In acesta eu văd numai un avan- nunile erau duse de 20 de trăsuri. Con­
14
„Cavallotti . Preşedintele clise, că crede a fiă-cărei biserici, şi preoţii vor pomeni, la
tagiu pentru copiii maghiari de aicî, căci ductul ajunse la amiaclî în cimiter. Aici
fi interpretul sentimentelor întregei Camere fiă-care serviciu divin, numele acestor vi­
va fi spre folosul lor, decă vor sci să vor- cosciugul a fost aşedat pe catafalcul ridicat
italiene adresând mulţumii'ile sale preşe­ teji căduţî pe câmpul de luptă.
bescă cu poporul de aicî şi să scrie fără dinaintea cimiterului, şi aici podesta din
dintelui Camerei naţiunei-surorî. (Apro­
erore. Aşa stă cestiunea cu scolele, despre Milan, 7 deputaţi şi redactorul lui „Secolo“
bări vii.) învăţământul în comitatul Cojocnei.
ceea ce am voit să te lămuresc. Pote ai au ţinut discursuri. Cosciugul a fost dus
Alaltăerî s’a ţinut în Cluşiu adunarea co­
fost informat despre închiderea scolelor un- apoi în casa mortuară, de unde va fi ri­
mitetului administrativ al comitatului Co-
„Fur or magyaricus . „ Deutsches gurescl din împrejurarea, că în lunile No­ dicat numai după-ce se va desface testa­
u
VolIcsblatt din Viena, organul partidei an­ vembre şi Decemvre ale anului trecut, bân­ jocna sub presidiul fişpanului Beldy Akos. mentul, ca să se vadă în ce loc doria de­
u
Inspectorul de şcole Cozma a raportat cu
tisemite, scrie sub titlul: „Eine neue ma- tuind aici epidemia tifosului, tote scolele cedatul să fiă astrucat.
ocasiunea acesta, că în 46 comune ale co­
gyarische Vergewaltigung un articul, din au fost timp de 10 săptămâni închise".
44
mitatului cu mai bine de 10,000 copii obli­
care estragem următorele: „Aşa se vede, Amânarea esecuţiunilor. In şedinţa de
Pretensiunea ministrului de in­ gaţi la cercetarea şcolei, abia dâcă pot
că arboi’ii şovinismului maghiar vor cresce alaltăerî a comitetului administrativ al co­
strucţiune, ca limba română se se cerceta şcolele vre-o 4000 din causa insu­
în cel mai apropiat timp pănă la ceriu. mitatului Cojocna s’au luat măsuri, ca în
propună în scdlele maghiare, ar trebui ficienţii localurilor şcolare. In sensul ra­
O brutală apăsare şi o prigonire a popo- vederea slabei recolte din anul trecut să
se fiă primită, 4<ce d-1 Koos, iucă portului inspectorului de scole, comitetul
relor nemaghiare din Ungaria urmeză una se mijlocescă o amânare a esecuţiilor pen­
cu mulţămire, fiind că Maghiarii lo­ administrativ a provocat pe respectivele
după alta. Popore şi state străine sunt lo­ tru dare. Decă acel comitat ar fi locuit în
cuitori în România au lipsă de cu- autorităţi bisericesc! să ia grabnice măsuri
vite cu cea mai cutezatore volnicie ... Ni­ preponderanţă de Maghiari, de sigur, că
noscinţa limbei române, ca de pânea pentru a mări şalele de învăţământ, seu
meni nu s’a găsit însă pănă acuma, să fi comitetul administrativ nu s’ar fi mulţămit
de tote (ţilele* mai bine chs pentru de-a clădi scole corăspun-
răsbunat aceste injurii înmiite faţă de ne­ cu aţâţ, ci ar fi cerut cel puţin relaxarea
clătore. Se ’nţelege, plângerea privesce mai
vinovaţi, nimeni n’a înfrânat acest asiatic dărei, dâcă nu şi ajutore pentru ţărani, de ce
ales şcolele confesionale române gr. cat. şi
14
„furor judaeo-magyaricus . Am avut dese Revendicările Bidgariei. Guver­ li-se dau ţăranilor unguri din alte părţi.
gr. or., deorece după raportul inspectorului
prilejuri a face amintire despre maghiari- nul bulgar a făcut în unul din organele
acestea dau numărul preponderant al şco- împăratul Wiihelm la Palestina. O scire
sarea cu forţa a numelor de comune ne­ sale oficiose, o declaraţiă sensaţională In
lelor calificate ca necorăspundătore. — De­ din Berlin spune, că împăratul Germaniei
maghiare, ceea-ce se întâmplă adî pe „calea caşul când — dice declaraţia — prinţul
odată cu provocarea adresată autorităţilor "Wiihelm se pregătesce să mergă la tomnă
u
legei în contra dorinţei şi a intereselor George va fi numit guvernator al Cretei,
bisericesc!, comitetul administrativ trebuia în Palestina. Călătoria va dura trei săptă­
locuitorilor. Şovinismul maghiar a despoiat ceea ce ar echivala cu o anexare mascată
să ceră şi dela guvern, ca din budgetul mâni, din care trei dile le Ya petrece în
pe nemaghiari de numele ce le-au devenit a insulei la Grecia, Bulgaria va cere com­
instrueţiunei publice să se pună la dispo- Ierusalim.
atât de dragi ; nu-i ajunge a distruge tra­ pensarea echilibrului distrus dintre popo-
siţia acelor autorităţi bisericesc! şi sumele
diţiile istorice de multe sute de ani — der rele balcanice, adecă va revindeca o por- Episcopul Majlath şi elevii meseriaşi.
necesare pentru a putâ clădi scole nouă,
Din Alba-Iulia se scrie, că episcopul ro-
căci şi Românilor li-se cuvine ceva din acel
mano-catolic al Ardealului, contele Gustav
budget, stors în mare parte de pe spina­
Intra şi se pomeni deodată în mijlocul unei Natalia. Mai înainte nimeni nu se gândea Majlath, a continuat Dumineca trecută ca-
rea lor.
sale mari luminose, care era plină de obiecte, să vină p’aicl, — acum înse e forte la techisarea începută cu elevii meseriaşi. El
despre cari pănă acum n’avea ideiă. Nu-şl modă... t Constantin Stamati Ciurea. Din Ba­ a pus ucenicilor diferite întrebări din reli-
putea reaminti cine l’a primit, ce a vorbit Bacalin n’o lăsa să-şi finescă proposi- sarabia sosesce trista scire, că distinsul giă, apoi li-a esplicat mai departe despre
el însuşi şi ce ’i s’a vorbit. Stătu acolo şi ţia. îngălbeni de durerea, ce-i cuprinse de­ scriitor basarabean Constantin Stamati Ciurea crearea lumei, despre Adam şi Eva etc.
sciea, că ea este aicî unde-va, se pote, că odată inima. a încetat din vieţă Duminecă noptea. Conform promisiunei din Dumineca prece­
în odaia de alături şi că în curând va veni — Alexiewna Natalia, eu n’am venit dentă, episcopul a dus fiă-căruia dintre
Starea archiducesei Stefania s’a îm­
la el. Şi ea veni într’adevăr. aici pentru distracţiă... elevi câte-o carte de rugăciuni. El va con­
bunătăţit în mod simţitor. Archiducesa
Bacalin privindu-o, nu mai putea de — Ai venit la Cernajev? In statul- tinua cu catechisarea în fiă-care Duminecă.
pote peste cji să stea câte două ore ridi­
bucuriă; în totă viaţa lui n’a privit cu major? Da? întreba viu Natalia.
cată din pat. Buletinul medical din urmă Din Orşova se anunţă cu dştta de 9
astfel de ochi la nici o femeiă. In haina — Firesce, că la Cernaiev, numai cât ’ * .
elice, că simptomele de aprindere la plă- Martie: De mulţi ani n’a fost o mişcare
ei modestă cu guler alb îngust şi cu cruce nu la statul-major.... Eu sunt un simplu
mâna dreptă au dispărut aprope de tot, atât de viuă în portul de aici ca acum,
roşiă pe braţul stâng, i-se păru atât de gregar al taberei insurgenţilor voluntari
şi cu tote că afecţiunile, ce se ivesc la de când s’a deschis circulaţia vaselor. So­
frumosă, cum n’a vădut’o nicî-odată. ruşi.
plămân a stângă merg numai forte încet cietăţile de navigaţiă emuleză unele cu al­
Un moment numai şi el ar fi înge- Natalia roşi şi-i întinse erăşl mânile
spre vindecare, totuşi starea actuală a tele în transportarea cantităţilor de marfă
nunehiat înaintea ei şi ar fi plâns ca un c’un surîs plin de bunătate, der se putea
bolei nu mai inspiră nici un fel de în­ adunate. Mai ales grâne române se încarcă
copil. Abia putu să se reţină. Ea se apropia ceti pe faţa ei, că era încurcată.
grijire. Archiducesei i-a revenit pofta de în mari cantităţi. In săptămâna acesta plecă
de el întindându-i amendoue mânile c’un — StepanicI Nicolai iartă-mă... înţe­
mâncare şi se observă deja, că şl-a recă­ peste 300 de şlepuri parte în Ungaria,
surîs plin de bucuriă. leg, der mai mult nu voiii, nu voifi... Nici
pătat mult din puterile pierdute. parte în Austria.
— Etă, cine-i, cine-i!... N’aşI fi gân­ n’ai crede cât de mult mă bucur. Etă... i
dit nicî-odată; cum mă bucur, că te văd, ne întâlnirăm aicî amândoi... Mă găsişi în Un filantrop bucovinean. Nicolae cava­ Călugăr curentat. Din Verşeţ se scrie,
<jise Natalia cu obiclnuita-i sinceritate ne- mijlocul împlinirei datorinţelor mele. Peste ler de Ursachi, a încetat din viaţă Marţi în că din claustrai gr. or. de acolo a dispă­
f&ţărită. două dile ne vom reîntorce în Paratsin la Bănila Moldovenescă (Bucovina), îu etate rut dilele trecute călugărul Dr. Emilian
Bacalin nu fii în stare să dică un principesa. Se vorbesce, că peste o săptă­ de 82 ani. Răposatul, vechii! şi adevărat Rădici. La început călugării credeau, că el
cuvânt măcar, ci îi strînse mânile cu mână vom ave mult de lucru. boer român, a lăsat întrâga sa avere, după se află în biserică, ori în grădină, insă cu­
tristeţâ. (Va urma.) mortea unei nepote, internatului român de rând au trebuit să se convingă, că tînărul
— Ai venit.. în Belgrad... continua băeţî din Cernăuţi. călugăr a dispărut. Călugărul e curentat.