Page 103 - 1898-02

Nr. 46—1898. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 8.

Orcane şi vânturi niarT. Din Semlin se în popota oficerilor a regimentului de in- în seminariul teologic din Blaşiu; Vasiliu că ancheta trimisă de curend în Us-
scrie, că de mai multe cjile bântue în fantariă de honvedl reg. ung. Nr. 24. Bot preotul din Săcătura (Chioar) mort în kub a constatat, că întreg vilaetul
acele părţi un orcan teribil; valurile Du­ Doi seu trei oficerî vor însoţi ârăşi 28 Maifi; Petru Pop preot în Ilişiua mort Cos8ovo este inundat de arme, car­
pe ospeţl pănă la graniţă.
nărei sunt atât de tui’bate, încât naviga- în 30 Maifi etc. Alţi mulţi au scăpat cu
tuşe şi bombe şi alte materii esplo-
ţiunea e imposibilă pe îutrâga liniă, ba şi venirea Muscalilor în ţâră pentru a sufoca sive trimisa dinafară pentru provo­
•dintre corăbiile dela port, în urma cumpli­ Kepriviri-meiixoriale. revoluţia şi pentru a îmblâncţi pe insur­ carea unei resc-ole. Vilaetul e cu-
telor isbirl ale orcanului, mai multe au genţii — răsbunătorl nedumeriţi. Dintre treerat de cete voluntare armate.
Din Silvania, Martie 1898.
suferit pagube mari. Din Beclcberecul mare atarl preoţi am vădut eu cu tatăl meu nu
Localităţile unde se concentreză sunt:
se scrie de-asemenea, că în părţile de — F i n e . — odată preumblându-se pe o fortărâţă mai
Kumarova, Karatova, Cozana, Pa­
medâ-di ale comitatului Torontal de vre-o Nu pot retăcâ nici marinimositatea aridicată din cetate pe: Gregoriu Moldo- lanca, Osmanje, Radivote şi Işti. Au
trei dile suflă un vânt teribil, din a căruia, întâiului episcop al Gherlei, a fericitului în van, fostul călugăr dela Nicula, Ion Silaşi fost arestaţi 413 de indivic}!, dintre
•causă tote trenurile sosesc cu întârdierî şi Domnul loan Alexi, care, afară de alte aju­ fostul preot din Seplac, altul din Yazu, car! numai 6 sunt ţinuţi permanent
comunicaţiunea peste tot abia este posi­ tore momentane pentru paroch şi parochiă, Tihău etc. arestaţi. Căpeteniile lor s’au refugiat
bilă. La noi în Ardeal de asemenea am a dăruit patru covore mari pestriţe de lână Pe scurt, atâta am aflat, că în acei în Bulgaria.
avut în cjilele din urmă vânturi mari, cari şi unul mai mic, aşternute înaintea zveri- ani de lupte pentru emancipare şi liber­
au pricinuit pagube însemnate în clădiri, lor celor mari; era un cort (şatră) mare tate de câte 3—4 ori mai mulţi Români Berlin, 10 Martie. Ministrul de
interne a dat ordin poliţiei se nu
garduri şi arbori, rupându-i din rădăcină. din pânză nâgră, care se ridica în faţa bi- se omoriau d. e. din Girolt pentru 2 lin­
Pe drumurile de ţâră în unele părţi abia sericei la prasnicele cele mari bisericescl guri omorîţl de 4 Români, s’au spânclurat sufere nici un fel de demonstraţiă
era posibilă comunicaţiunea cu trăsurile. şi împărătesei pentru de a-i ocroti, adăposti în Deşiu 7 bărbaţi, âr unei femei i-au tă­ în diua de 18 Martie (aniversarea
Temperatura e rece, ca ierna. Economii şi cuprinde pe credincioşii ascultători, când iat capul; de nu pribegiau prin păduri şi cjilei de 18 Martie 1848) şi în jurul
sunt îngrijaţî, că în urma vânturilor mari serveau bunii archierei. lume pe alţi 6 bărbaţi de sigur îi ajungea cimiterului, unde zac cei căduţî in
agrii vor suferi de prea mare uscăciune. — La anul 1863 a urmat ca paroch şi aceeaşi sorte; aşa şi cei 10 spâncluraţî dela Martie 1848, se pună cordon.
Amintim tot-odată, că un orcan teribil a archidiacon Anăreiu Anton, servind 30 de 3 Făurar în Gherla au suferit pentru 2
bântuit Zilele acestea şi pe Marea-adriatică şi ani în parochia Gherlei, sub care s’au edi­ suflete ungurescl etc.
L s t e ^ a t a s i P ă »
mediterană, care a causat numerose nau- ficat din nou casele parochiale, s’a îngrijit Tocmai în dilele nostre se ventilâză
fragii. de a ave şi edifica pentru timpuri mai în pressa maghiară, cum să se serbeze Archiv pentru filologia şi istoria de
bune biserică şi fund intern parochial, ca jubileul de 50 de ani al mişcărei, ce s’a T. Cipariu. Doritorii de-a avâ acest preţios
Scire teatrală. Subscrisa direcţiune început la 15 Martie.. . Eu la acest loc
să nu fiă expusă esundărei Someşului, cum archiv îl pot procura dela Administraţia
aduce la cunoscinţa onoratului public iu­
e cel de present. Acest archidiacon murind tac a c u m ! . . . şi dic numai atâta cu Ziarului nostru complet (dela anul 1867—
bitor de artă, că stagiunea teatrală în Bra­
la 27 Aug. 1893 a lăsat, pe lângă tote mi- classicul : 1871/2). Preţul pentru un an singuratic
şov se va inaugura Mercur! în 16 Martie.
seriile, o acţiune de a „Albinei , ca funda- Nescia mens hominum fati, sortisque 3 fl. pentru toţi patru anii 12 fl. trimis
u
Deorece stagiunea din anul acesta va cu­
ţiune la biserica de acolo, bună oră ca şi futurae! franco.
prinde numai 18 representaţiunî, direcţiu­ loan Papiriu Pop, *
loan Alexi episcopul mai multe sute de
nea s’a străduit a compune un personal protopop.
florini etc. Dovadă despre zelul lor cătră In Tipografia archidiecesană din Si-
escelent, precum şi a satisface tuturor pre-
casa Domnului!... biiu a apărut: Protocolul Congresului naţio-
tensiunilor juste ale onor. public prin cum­
Abstragând dela câte încă altele, aces­ nal-bisericesc ordinar al Metropoliei Româ­
părarea de piese nduă bune, se rogă a i-se Dare de semă şi mulţămită publică.
tea ar fi, în lineamente scurte, datele rpfe- nilor gr. or. din Ungaria şi Transilvania,
da pentru timpul scurt al stagiunei bine­
u
ritore la biserica şi parochia gr. cat. a Gher­ Arad, 28 Febr. 1898. întrunit în Sibiiu la 1 (13) Oct. 1897 . Pre­
voitorul sprijin şi încredere, asigurând că
lei, al căreia cintirim îl înfrumseţâză şi-l ţul 70 cr. Ediţiunea Metropoliei. Se es-
direcţia va face tot posibilul de a cores­ Cu ocasiunea arangerii Petrecerii de
distinge cu devoţiune capela ridicată peste tinde pe 177 pag. format 8°, hârtie fină
punde tuturor dorinţelor şi cerinţelor din dans a tinerimei române din Arad şi giur
fericitele osăminte ale bunului episcop de şi tipar frumos. La urmă un registru alfa­
tote puterile sale. Abonamente pentru 10 în 12 Februarie n. c. în sala dela hotelul
odinioră loan Alexi. Er numărul sufletelor betic al materiei.
representanţii se pot face la G-ustaw Hed- „central din Arad, s’au incassat din vân­ *
u
în întreg oraşul Gherlei, după şematismul
-wig dilnic dela 3 — 6 ore d a. în canelaria zarea bilelor 142 fl. âr oferte marinimose
mai nou, e: gr. cat. 1856; de ritul latin :
din noua casă de concerte, îndărăt în curte. şi suprasolvirl au fost 77 fl. 50 cr. Deci „Oraşul Bucurescî“, articol retipărit din
923; de ritul armân 1248; gr. orientali 42; „Enciclopedia Română , publicată sub aus­
u
Preţurile sunt următorele pentru câte un suma totală 219 fl. 50 cr. Din acâstă sumă
ev. reformaţi 924, aug. confes. 24, unitari piciile „Asociaţiunii pentru literatura ro­
■abonament la 10 representaţiunî: Balcon s’au spesat cu aranjarea petrecerii 161 fl.
36, israeliţl 227, nefiind număraţi aici şi
10 fl., fotoliu 8 fl. parchet I 6 fl. parchet 85 cr. Resultă deci un venit curat de 57 mână şi cultura poporului român“ de Dr. C.
cei internaţi în cetate (închisorea ţării).
11 5 fl rang I B fl. — Leo Bauer, directorul fl. 65 cr., care sumă s’a predat cassarului Diaconovich. Cu 2 planuri şi 15 ilustraţiunl.“
In acest institut corectoriu regnicolar,
teatrului. Associaţiunii naţionale aradene spre aug­ (Edit. W. Krafft în Sibiiu. Preţul 1 leu).
— în care a fungat şi instruat un pătrar
mentarea fondului tinerimei române. Sub acest titlu a apărut o interesantă bro­
4. Un mijloc de casă ieftin. Pentru regularea de secol mai bine Reverendissimul D-n loan şură, care cuprinde o amănunţită descriere
.şi conservarea unei mistuiri bune se recomandă Oferte marinimose şi suprasolvirl au
Papiu prepositul actual şi autorul a vre-o a capitalei române. Anume, ne dă un ma­
.cunoscutele prafuri Seidlitz ale lui Moli. Cutii ori- întrat dela următorii P. T. Domni: P. S.
18 opuri, unul şi premiat de ministeriu,
iginale 1 fl. bucata. Se pote căpăta dilnic prin Sa D-nul Episcop loan Meţian 8 fl., Dr. N. terial vast despre situaţia geografică, su­
.postă de cătră farmacistul A Moli, liferentul forte instructiv, altul în limba italiană, tote prafaţa, populaţiunea, aspectul, fortifica-
Oncu şi G. Florescu câte 7 fl., Dr. St. C.
.curţii din Viena Tuchlauben 9. In farmaciile din de conţinut şi spirit moral-religios — în ţiunile, grădinile publice, monumentele, zi­
Pop şi Dr. N. Opreau câte 5 fl., Dr. N.
tprovmciă sS se eeră preparatul lui Moli provtdut acel corectoriu, dic, pănă la anul 1897 s’au dirile, casarmele, administraţia, finanţele
•ou marca de contravenţie şi subscriere. • Şerban 4 fl. G. Lazar, V. Pap, D. Anto-
aflat suflete gr. cat. 146, de ritul latin 86, oraşului, despre autorităţile, ce îşi au se­
nescu, Kende Arthur, S. Raicu, Y. Ignat.
gr. orientali 149, ev. reformaţi 80, confes.
Pavlovits, N. Şerb, Bulboca, I. Ciora, Dr. diul în capitală, apoi despre instrucţia,
aug. 12, unitari 4, judei 6, având 4 preoţi aşeZemintele culturale, presa, industria,
I. Suciu, Dr. Mera, Barcian şi Dr. Silviu
Visite oficerescî. cu bisericile în institut; funcţionând ca comerciul, comunicaţiunea, băncile, locurile
Moldovan câte 2 fl., I. Pap, T. Opreau,
Primim din isvor autentic urm&torea comu­ preot pentru gr. cat. M. O. D. loan Ho- Brassai, I. Herbay, V. Mangra şi P. Roz- de petrecere si istoria Bucurescilor. Dintre
nicare privitore la programul de primire a os­ dorean, âr pentru gr. orient. P. O. D. Ves- tote scrierile monografice despre acest
van câte 1 fl. Dr. Yraci, I. Petran, G.
peţilor militari din România: pasian Gheaja, noul ales şi distins proto-
Turic şi V. Miron câte 50 cr. oraş, broşura de faţă este cea mai siste­
In 12 a 1. c. garnisona de aici aşteptă presbiter în Haţeg. matică şi, luându-şl datele numai din pu-
Pentru sprijinul moral şi material ma­
■contra-visita din cercul oficerilor români Nu pote fi fără interes de a nu ne blicaţiunl oficiale şi dele locuri compe­
nifestat Jşi de astă-dată faţă de petrecerea
■reg. din garnisona Ploeştî, ca răspuns la revoca în memoriă şi de a nu spicui în re­ tente, dă cetitorilor săi, in nucleo, o iconă
nostră şi scopul ce urmărim, venim şi pe
visita, ce au făcut’o oficerii din Braşov la gistrul protocolului morţilor acelui institut cât se pote de fidelă a stărilor din capi­
acâsta cale a exprima în numele comitetului
0 Februarie a. c. corpului oficeresc de acolo. corectoriu de prin anii de tristă memorie tala României. Ea este înZestrată cu un
aranjator tuturor P. T. Domni siucera
Programul pentru primirea şi petrecerea 1848—49, care e o signatură caracteristică frumos plan al oraşului, la care este alătu­
nostră mulţămită.
scurtă a ospeţilor din şirurile armatei reg. a dilelor rele de atunci; vom afla multe...
rat un registru al stradelor şi zidirilor mai
române, cuprinde următorele puncte: măcar că ne silim a arunca asupra lor un Livius Tămăşdan m. p. C. PavlovicT m. p. însemnate cu indicările necesare pentru
Doi seu trei oficerî ai garrfisonei de văl spre a-le putâ uita. president. cassar. a-le găsi la moment în plan, apoi cuprinde
aici vor întâmpina pe ospeţl la graniţă şi-i Nu ne putem îndestul mira de marea un plan al grădinei botanice dela Cotro-
vor couduce la Braşov. La gara din loc
disproporţiune a mortalităţii, care în veci
vor fi salutaţi de o deputaţiă compusă din ULTIME SCIRI. ceni şi un număr mare de ilustraţiunl de
rămâne un lucru suspect, un lucru miste­
oficerî de tote armele ai garnisonei şi vor o frumseţâ deosebită, anume: 3 aspecte
fi conduşi în hotelul „Europa", unde li-s’au rios. Anume: combinând mai cu esaetitate din calea Victoriei, Bulevardul cu băile
Viena, 10 Martie. Locţiitorii Boe-
pregătit locuinţa. Timpul de după amedî vom lua morţii cu câţiva ani mai înainte miei, Tirolului şi Bucovinei au fost Eforiei, Bis. Antim, Bălaşa, Stavropoleos,
va fi dedicat presentărei militare la dom­ şi mai pe urmă; aşa în 1846 au murit 3 Catedrala catolică, Ateneul, Universitatea.
nul comandant militar precum şi visitelor Români; în 1847 au murit 4 Români; în primiţi acţî în audienţă la curte.
private. Madrid, 10 Martie. Situaţia se 2 tablouri ale institutului botanic, Banca
1848 au murit 9 Români; apoi în 1850 a Naţională, Teatrul Naţional şi AşeZămin-
La 7 ore sera va fi în sala otelului caracterisâză aZ'i prin aceea, că Spa­
murit 1 Român, în 1851, au murit 5, în tele Brancovenescl. Broşura se pote pro­
„Europa“ prâncl cu o sută tacâmuri, după nia şi-a pierdut paciinţa şi e hotă-
.acesta va urma visitarea petrecerei u la 1852 au murit 9 Români. Şi câţi în anul cura la tote librăriile.
Bonacher arangiată de reuniunea militară 1849 ? Ce veţi cugeta, buni cetitori ? — rîtă a pune cu urî ce preţ capăt unel­ *
scienţifică şi de casină. S’a avut în vedere, Faţă cu 9 morţi luterani şi 2 reformaţi, au tirilor americane în insula Cuba.
na representaţia să fiă mult variată. După murit dintre Români 230. Dintre aceştia în 3 Waschington, 10 Martie. Breşe ,,Adierî“ se numesce o nouă colec-
încheierea ei se va dansa.
Făurar 1849 de-odată au fost spânduraţî 10; dintele Mac-Kinley a încuviinţat pro­ niune de poesii drăgălaşe, scrise de d-nul
In diminâţa clilei de 13 Martie se va în 11 Aprile au fost 4 împuşcaţi, în 17 Traian Miliaiu Broşura, ce o primim, e
lua cafeua în cafenâua Drechsler. După Aprilie 2 împuşcaţi, în 21 Aprilie 2 îm­ iectul de lege despre împrumutul de tipărită pe hărtiă de lux, forte elegant,
aceea se vor visita casarmele în Braşovul- 50 milidne dolari pentru apărarea
puşcaţi, în 29 Aprilie 1 împuşcat, în 4 uurtând pe învălitore şi portretul autorului.
vechiă. naţională.
Maiu au fost cu Popoviciu Vasilie, preotul Preţul unui esemplar 50 cr. A apărut la
In timpul petrecerii ospeţilor în noua Petersburg, 10 Martie. Un ucaz
:
casarmă de cavaleria, se va produce în Bozieşului, 2 spânzuraţi, în 1 Iulie 6 spân­ al Ţarului ordonă plătirea sumei de Orăştie în tipografia institutului „Minerva‘ ,
manegiul închis un Quadrille de cătră 12 zuraţi, în 9 Iulie 4 spânzuraţi, etc. âră societate pe acţii.
■oficerî călări ai regimentului de husari Nr. preoţi BomânI morţi în cetate: Alexandru 90 milidne ruble din visteria statului
1, âr de cătră regimentul Nr. 34 al divi- pentru construirea d& năi de res-
Silaşi din Feleac, în 27 Aprilie; în 17
rsiunei de artileriă se va produce un Ca- boiu.
Maifi Gregoriu Roşea din Cojocna, al că­ Proprietar: Sî>r. Aurel Mureşiaiau*
roussel cu tunuri trase de câte şese cai.
fin fine se va visita casarma honvedilor şi ruia fiu Ion Rosciu, fost preot în Cricău, Constantinopol, 10 Martie. In cer­
— înainte de plecare — se va lua un dejun mi-a fost conşcolar iubit şi de toţi stimat curile turcesc! oficiale se accentuăză, Redactor responsabil: ©regeriu Mai«nr.