Page 11 - 1898-02

Nr. 25—1898. GAZETA TRANSINILVAEI Pagina 3

Cu totă atenţiunea neaşteptată, ce a -rina Crişan (Capruţa); Anastasia Puticiu) nică, Mai’ia Danciu, Terezia, Nicolan, Ioan,
Stipendii pentru tineri meseriaşi. Ca­
dat’o d-l V. A. Urechiă lui „Peşti Hirlap“ Hodagiu, Vuia, văd. Fizeşan (Lipova), Po­ Petru, Maria, Alexandru şi Elena Macaveiu
mera comercială şi de industriă din Braşov
prin scrisorea amintită, destul de lungă, pescu (Cavasinţî), Lucaciu (Lipova), To- ca unchi şi mătuşl, Ionel David şi Aniţa
s, hotărît a da două stipendii de câte 300
acest diar nu înceteză de a se produce cu miu, Popa (Chelmac); Pasca, Eiglay (Li­ C. Pop, ca [nepot şi nepotă, au durerea să
-fl. tinerilor meseriaşi, cari doresc a se per­
alte nouă scornituri în legătură cu menţio­ pova), Santo (Eadna); Suciu (Labaşinţ); vă anunţe trecerea din viâţă a prea iu­
fecţiona în meseria lor [în străinătate. La
nata faimă, âr şovinistul oposiţional „Ma- Vârady, Brădean, Nedelcu, Eoşu (Lipova); bitului lor frate, cumnat, nepot şi unchifi
aceste stipendii pot reflecta tinerii născuţi,
gyarorszâg îl secundeză bârbătesce. Acesta Neagu (Ususeu), Schwarz, Brânda, Miloş şi Ioan A. Macaveiu, student universitar, în
u
seu cari locuesc în comitatele: Braşov,
vorbea mai erl alaltăerl de esistenţele du- Moiseviciu (Lipova). etate de 19 ani, după lungi şi grele sufe­
Târnava-mare, Sibiiu şi Făgăraş. In pe-
bie, ce le-ar plăti Liga, ca se umble din rinţe, împărtăşit fiind cu sfintele taine ale
tiţiune, care trebue provădută cu timbru D-şorele: Mariora Zigre şi Lucreţia
sat în sat, ducând sîmburele urei între Eo- muribundilor.
>
de 50 cr., este a se arăta numele, locuinţa, Zigre (Oradea-mare), Aurelia Şerb (Lipova),
mânii din Ardeal şi Ţâra ungurâscă şi de Dumnedeu să-i odihnâscă în pace!
relaţiunile familiare, meseria alesă, unde Cornelia Cosma (Capruţa), Iulia Hodagiu,
călătoriile ce. le-ar face în fiă-care lună prin
doresce să se perfecţioneze.- Mai departe Ecaterina Yuia, Agnes Stanciu, Jolan
Ungaria un astfel de agent, care ar fi Au­
au a arătă cunoscinţa limbilor, apoi atestat Griinzweig (Lipova); Florescu (Belinţ),
rel PopovicI, cel ce s’a refugiat la Bucu- SCIRl ULTIME.
de botez, atestat despre ocupaţiunea de Brânda, Nereanţ, Tiscu (Lipova); Popescu
rescî etc. şi căruia i-se atribue speciala
până acum şi despre studiile făcute şi în (Zabalcz), Santo (Eadna), Popescu (Cova- Paris, 14 Februarie. Dumineca
misiune de a aduce bani dela Ligă şi ast­
fine atestat de moralitate. sinţ',; Eiglay, Nedelcu, Semarz, Cadariu nu s’a tinut pertractare în procesul
fel de scrisori, cari nu pot fi espediate cu (Lipova ■; Popa (Chelmac), Yârady şi Miloş
Lucrările pentru regularea Porţilor de posta. Zola. Acjî s’a continuat procesul.
(Lipova). Iritaţiunea cresce.
fier s’au continuat neîntrerupt în decursul Aşa se ţese mai departe firul minciu­
Petrecerea femeilor române din Li­
întregei ierni, aşa că acjl nu mai resteză, nilor răutăciose şi al faimelor ridicule, ne- Budapesta, 14 Febr. In Czigand,
pova îşi are de mult reputaţia sa, şi da­
fiecât unele lucrări de nivelare şi de cură­ luând nici cât de puţin în sâmă desminţi- comitatul Zemplin, ţeranii s’au cioc*
mele române, în special d-na Hamsea, că­
ţire, după care marea operă a regulărei ţirea şi asigurările făcute de d l Urechiă. uit cu miliţia. 8 ţeranî au fost ră­
Porţilor de fier va fi deplin gata. reia în cele din urmă ’i revine întreg me­ niţi, 20 atestaţi.
ritul petrecerei, pot fi mândre de succesul
Cununia. D-l Petru Macav'eiii, proprietar I Petrecerea femeilor române din serei Sf. Ioan.
de mine şi funcţionar de bancă în Abrud, şi — sb. —
Lipova. D I V E R S E .
•d-ra Cornelia Pop, fiica d-lui Nicolau Pop,
proprietar în Tobanul vechiti, se vor cu­ Lipova, 10 Februarie.
Starea sanitară şi mişcarea po- Originea nunţii de argint. Nimeni n’ar
nuna Sâmbătă în 14 (24) Febr. c. în bise­
Condeiii iscusit ar trebui, ca să potă poraţiunii de pe teritoriul Braşovului crede, că originea nunţii de argint este
rica română gr. or. din Zârnescl. — Sin-
reda în expresii potrivite impresiile, ce am în anul 1897. După raportul oficial al mai vechiă de-o miie de ani. Acum nunta
cerile nostre urări de fericire tinerei pă-
dus fiă-care dintre aceia, cart am partici­ fisicului orăşenesc, d-l Dr. I. Fabritius, cu de argint se serbeză aprope în tote ţările,
rechl!
pat la petrecerea femeilor române din Li­ sfârşitul anului 1896 starea sanitară a po- der cu tote acestea cu originea ei puţini
Direcţiunea poştală din Cluşiu face pova, arangeată în diua Sf. Ioan. Pot să poratiunii s’a îmbunătăţit şi acestă stare îşi bat capul. Se elice, că regele Franciei
cunoscut, că oficiul postai din comuna Vul­ descriu, cum sala a fost împodobită cu îndestulitore a durat în întreg anul 1897. Hugo Capet (prin anii 987) s’a dus odată
can, s’a scos din circulaţia cercului postai verdâţă, cum toaletele au fost cu gust alese, Caşuri de bole lipiciose s’au ivit puţine şi la moşia unei rude şi acolo îi veni curios
al Cohalmului, şi s’a împărţit la acela al ori animaţia la culme, dâr reveria îmbătă- nici unul n’a luat caracter epidemic; mor­ vădend un servitor bătrân, care servia de
Cristianului. t6re, sensaţiile dulci şi tote misterele şop­ talitatea încă a fost în număr mai mic, ca 25 de ani şi cu care stăpânul său se purta
tite sub candelabre, cine le-ar pute reda în altă-dată. Anul trecut în asămănare cu ca şi c’un membru al familie. Tot la moşia
Revoluţiă în Guatemala. Sunt câte-vu
fermecătorea lor originalitate? anul 1896, în ce privesce starea sanitară aceea mai era o femeiă, care de-asemenea
’dile de când a espirat alianţa statelor din
încă dela orele 8 a început a se a poporaţiunii de pe ţinutul oraşului Bra­ servia de 25 de ani. Eegele chiămâ pă-
America centrală, care numai anul trecut
aduna publicul, şi s’a adunat mereu, până şov, a fost ttşa-deră peste tot mai favo­ rechia de omeni înaintea sa. „D-ta ai mai
a fost legat la olaltă republicele Guate- 11
când sala, destul de spaţiosă dela „Archi- rabilă. multe merite , cţise regele îndreptându-se
mala, Honduras, San-Salvador, Nicaragua w
ducele Iosif , s’a arătat prea mică pentru In anul treut au murit: de aprinderi spre servitore, — „deorece pentru o femeiă
şi Costarica. In cele din urmă două state
a cuprinde în sine în adevăr tot ce Lipova de plămâni 56, tuberculosă 84, difterită 22 e mai greu lucrul şi supunerea, decât pen­
republicane a isbucnit revoluţia, Hondu­
are frumos şi distins. de pojar 1, scarlatină 6, catar de intestine tru un bărbat. De aceea, drept premiu,
ras a fost luată de milionari americani de
Nu mult după aceea domna Hamsea 70, tifoidă 4, în patul nascerii 1. Ya să moşia acesta, unde ne aflăm acum, de adl
Nord, âr în Guatemala adversarii preşedin­
începe dansul, şi la accentele musicei ve­ clică numărul total al morţilor a fost 679 înainte este a ta ! Şi bărbat poţi să capeţi
telui Peyna-Barrios şî-au* luat refugiul la
dem înşirată o câtă mândră, legănându-se (355 bărbaţi, 324 femei), S’au născut morţi lângă avere, âtă-1 stă lângă tine. —„Măria
11
omor, ca să se libereze de el. Eeyna a u
într’o cadenţă dulce şi uşoră. ta , clise bătrânul servitor, „cum aşi putâ să
fost ridicat la demnitatea de preşedinte în 43. Intre cei morţi 48 au fost străini. Decă
In animaţie tot mai potenţată se ur­ mă însor acum când pe cap am fire de păr
3892 cu ajutorul partidei militare. El a fost mortalitatea la an se socotesce după 1000 11
mau dansurile unul după altul, şi în vâr­ argintiu? — „Atunci nunta ta va fi nuntă
ules preşedinte pe 6 ani, astfel puterea lui de locuitori, avem deci cifra moi-ţilor de
tejul îmbătător, când ochii se priviau şi de argint! dise regele. Acesta a fost aşa-
11
-de a guverna ar fi espirat în Martie 1898. 20 la miie; luând afară pe străini, avem
părechile se învârtiau par’ că n’ar atinge dâră prima nuntă de argint. Francesii, au-
Inpotrivă-i s’a ridicat partida clericală şi cifra de 18'8°/ -
0
pământul — înţelegeai viaţa cu tote far­ dând de marinimositatea regelui, au început
•ol 'vădând pericolul, s’a proclamat dictator. Mortalitatea socotită după confesiune
mecele ei. şi ei, după 25 de ani de vieţă conjugală,
In urma acâsta a isbucnit revoluţia în se presentă astfel: 1) romano-cat. au murit:
Au trecut deja 12 ore din nopte, când a-şî serba nunta de argint. Acest obiceiu
■Guatemala, în fruntea mişcării punându-se 158 (79 bărbaţi 79 femei) 2) evang. lut.:
a început pausa. Acest interval, care să- a devenit în urmă modă şi s’a lăţit tot mai
chiar un nepot al lui Eeyna. Preşedintele 177 (91 b. 86 f.\ 3) elvet. şi unit.; 61 (28
măna mult unui armistiţiu acordat pentru mult.
9 cădut jerftă acestei revoluţii; fiind ucis b. 33 f.\ 4) greco-or. şi gr.-caL: 271 (151 b.
luarea de nouă puteri, a fost folosit de
tâlhăresce. Anarchia e completă. Generelul 120 f.), 5) israelit 12 (6 b. 6 f.) Pentru ce nu s’a însurat, „tatăl parla­
vrednicul cor al teologilor din Arad, care w
Monoquin a încercat se pună în locul lui Numărul nascerilor este 922 (463 b. mentului engles[? De curând muri în An­
a delectat societatea cu neîntrecutele nostre glia un deputat cu numele Villiers în etate
Eeyna pe Morales, din care causă genera­ 469 f.); adecă cu 243 mai mare decât al
cântece naţionale. Cântecele lor, noi le-am de 97 ani, care a fost numit „tatăl parla-
lul a fost ucis dimpreună cu aderenţii săi. mortalităţii. Socotind numărul nascerilor
simţit, străinii le-au admirat şi toţi la olaltă mentului)engles“ şi care a rămas necăsătorit
după confesiuni, este următorul: 1) ro­
am adus laude bine instruitului cor, în spe­ totă viâţa sa. Foile englese pretind a sci
Efectul vindecător, ce-1 produce re­ cial conducătorului Lugojan şi neîntrecutu­ mano-cat.: 216 (109 b. 107 fii, 2) evang.
u
cunoscuta Apă amară „Franz Josef al lut.: 229 (112 b. 117 f.) 3) elvet. şi unit. acum causa pentru care Villiers, nu s’a în­
lui Gherga.
catar de maţe şi disposiţiă de a-se îngrăşa, 99 (54 b. 45 f. 4) gr.-or. şi gr. cat.; 346 surat. Când Villliers, fiind încă tînăr
-este incomparabil. La cumpărare să se Se mai vorbesc şi de toaste? Au fost şi om fără avore, îşi începu cariera sa par­
(170 b. 176 f:), izraelit; 32 (18 b. 14 f.)
cârâ anumit apa amară „Franz Josef", ca şi toaste, era dor petrecere românescă. S’au lamentară, se amorisâ de o domnişoră forte
După etate, în anul prim el vieţii au
să nu se schimbe cu alta mai puţin folo- adus laude binemeritate femeilor române,
frumosă şi bogată, cu numele Mellisch, cu
sitore. murit 160 (91 b. 69 f.), âr în adâncă bă­
cari au sciut, combinând dulcele cu folo­ care se şi logodi. Când sosi în diua cu­
trâneţe de peste 80 ani: 32 (8 b. 24 f.
sitorul, a procura societăţii românesc! din nuniei, tînăra nr’râsă făcu mirelui său ur­
© dl ess-ssl rotire. Lipova şi jur o seră neuitată, ştergând în S’au sinucis 14, dini re cari 4 străini. mătorea observare: — „Mi-se pare, că nu­
9
acelaşi timp o lacrimă de pe feţele multor 11
Cetitorii noştri'cunosc faima tenden- mai pentru bani mă iai de soţiă! — „Nu­
copii săraci. 11
ţiosă de sensaţiă, ce a fost născocit’o di- NECEOLOG. Subscrişii cu inima frântă mai pentru bani? răspunse Villiers cu
lele trecute „Peşti Hirlap" în contra Eo- Când răsunase ultimul cuvânt al celui de durere aduc la cunoscinţa tuturor, că voce tremurândă, simţindu-se adânc ofen­
mânilor, susţiind că d-l Urechiă a trimis din urmă orator, armistiţiul expirase deja. prea iubitul lor fiu şi frate Emil T. Mun- sat. „Iţi voiu arăta eu că greşescl; chiar
aici 5 studenţi, ca se ne revoluţioneze. D-l Avantgarda tinei’ilor era în focul luptei, teanu, medicinist în anul al IV, la Univer­ de mi-s’ar rupe inima de dorul tău, — mai
u
V. A. Urechiă a adresat o scrisore lui „P. care a durat neîntreruptă pănă în cjorile sitatea din Cluşiu, după un morb greu şi mult nu mi-i vede! Adio! Villiers atunci
u
Hirlap , în care desminte, că d-sa ar fi dimineţii. îndelungat, împărtăşit cu Sf Taine, astăcll, se depărta, er d-şora Mellisch rîse. A doua
trimis vre-odată vr’un student în Ungaria, Acum, desigur aştepţi, iubite cetitor, in 13 Februar la 5 ore diminâţa, în anul cţi însă fata sta singură şi plângea în
•ca să fometeze acolo o revoluţiune. „Om să-ţi fac o revistă a participanţilor, să-ţi al 22 al etăţii, — şi-a dat nobilul său su­ odaia sa, căci abia acum vedea ea, că
de ordine şi de guvern" — elice d-nul spun, care a fost mai frumosă, mai încân- flet în mânile Creatorului. ceea ce i-a spus mirele său, a fost serios
Urechiă — „n’a putut întră în capul meu tâtore. Decă cu frică de a nu fi scăpat pe Eămăşiţele pământescl ale scumpului şi nu glumă. Eudeniile miresei şi-au dat
11
•o astfel de stupiditate . După ce arată apoi, cineva îţi voiă da mai jos o listă, e sigur răpausat se vor aşecla spre veclnică odihnă totă silinţa să abată pe Villiers dela pla­
că d-sa n’a fost şi nu e călăuzit de senti­ că la întrebarea a doua nu îţi voifi răs­ Luni în 14 1. c. la 3 ore d. a. în cimiterul nul său, der acesta a rămas neînduplecat
mente ostile naţiunei unguresc!, d-l Urechiă punde nicî-odată. Om neurastenic din fire, comun. Nici unul din doi, adecă nici Villiers şi nici
continuă aşa: ţi-aşl spune, că mai frumosă a fost aceea, TilaşiU, în 13 Februar 1898. d-şora Mellisch, nu s’a căsătorit în totă
„ Oui proăest acestă calumniă? Urechiă care mi-a plăcut mai mult mie, indiscreţia viâţa. D-şora Mellisch, care muri cu puţin
George Munteanu, director şi prof.
se angajază să se inscrie ca membru al acesta ar fi însă cam periculosă. înaintea lui Velliers, totă averea sa o testa
preparandial cu soţia sa Eosa n. Bugner,
„Culturegilet -ului d-vostră, decă într’un Indestulesce-te der cu următorea listă : fostului ei mire. Acesta însă nu se atinse
u
ca părinţi ; Semproniu rigorosant în drept.,
mod onest şi cu documente autentice, vor D-nele: Elena Hamsea (Lipova), Mariora de acei bani, ci la mortea sa şi-a dăruit
Eugeniu teolog, Elena, ca fraţi.
pută proba corespondentul şi guvernul Puticiu (Timişora), Baroty, Masznyk, Gi- totă averea oraşului Volverhampton, al
d-vostră, că a trimis măcar un singur stu­ zela Popescu, Şerb (Lipova); Laura Iorgo- — Neconsolaţii Alexandru A. Maca- cărui deputat a fost totă vieţa.
dent cu scopul stupid de a revoluţiona Un- viciu (Cuveşdî), Popescu (Birchiş), Mariora veiu, Maria A. Macaveiu măr. David, Eu­
.garia! Siliţi-vă, d-le Eedactor, de a pune Suciu (Cuveşdî), Stanciu (Lipova), Cornelia genia A. Macaveiu măr. Dr. St. C. Pop,
Proprietar: SBr. .tîUarel Masreşirajasa.
mai multă apă în vinul corespondenţilor Cingudean (Capolnaş), Griînzveig, Tisch ca frate şi surori, Samuil David, Dr. St.
-d-vostră din Transilvania.... 11 (Lipova); Puticiu (Cuvin), Cosma, Ecate- C. Pop, ca cumnaţi, Zamfira Macaveiu, bu­ Redactor respopsatlil: SlrejŞfOB'Sa» Maior.