Page 13 - 1898-02
P. 13
„fW iese In SD-cars iii.
mtftm. .utfihtâiliMi.
5; ’gSdHâî. AîsoîiaffiSiiiB pentru Aastro-DnaaTic:
fm* step» îfo 8ă Pe aa an 12 fl.. po şase in»!
6 fl., pe vroi iuri 3 ti.
i"î--.";’i)r. aefcţA’jnx s;> *s N-rii de Oumlnacâ 2 (I. pe an.
,s
v .v.. • -fetevasaylţiiij «a >.;
Pentru România si strălaîtatti;
i-<NtK»TI-';m p23TO®SC Ir. Mnî(- Pa un an 40 frnncl, pe »6st,
•îiEVi'tţU'rir) ta Ryt>sov ijj S» sr- luni 20 Jr., p6 trei iu ni IC fr.
BifAtirl de aţeatlwt: B-ni de .Duintnooâ 8 frr.no'.
‘“1 Vi *- U V ; Jf, Sukas, /V'.rrv.h
Trhq.uk, Srdolf i(03M, 4. Ot-psliko 8e prenumeiă la tite odcie.’e
sacfejcoiîrst; j«w« Ovpfitk, J. poştale din încm şi din anini
ai la rid. joioetoci.
OiţHneocr, Sa Badaponta: i. 7,
•Saldbvptrg, Xckiicin Somai; 1)1 atrasului şastru Srasor
Ifttouresei: Apmce Sacru, Suc- administraţintie», piaţa mare,
mîxaaie de Seumaaio; ta Hwa- târgul Inului Nr. 30 etagiu
Soi'j,: Xaraip» •& Jiicbmann. I.: pe un an 10 fl., pe şese
Preţul Incorţlunllor: o sesriă luni 6 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
ţi.sx'caond po u ooîd.aă S «E. pi Cu dusul în oasă: Pe un an
dOcr, îimbstt pentru o publi» 12 fl., pe 6 luni 6 ii., pe trei luni
iU6. i'uhlieiixî iaca de»® dupfc 3 fl. Un eBemplar 6 or. v. a.
r-v>iă şi tayoiâii. adu 15 bani. Atlvt. abonamen
. Reclam® pe pogana o 8.a o tele cftt şi inserţiunile sunt
aţină 10 ct. seu 80 buni. a se plăti înainte.
* v< w.
Veleităţi de cucerire. discursul seu primul vorbitor, care Caşovia un’* batalion de infanteria în acest potă fi prinsă în jug, ci e om, care are
se vede, că a dat espresiune ideilor cerc, unde după părerea viceşpanului nu-i drepturi. Voia suferi bucuros temniţa, căci
După frământările morale, prin ce agitâză şi pe raportor, care însă vorba uumai de nisce mişcări [socialiste, ci principiul predicat de mine nu mai pote fi
cari au trecut cei din tabera lui de astă-dată a aflat de bine să tacă. de-o generală bandă de jâfuitorî. suprimat, el este plantat [deja în păment
44
Banffy în faţa imputărilor ce li-s’au S’a văietat mai întâiu [amintitul *0. In acelaşi cerc, locuitorii din comuna productiv .
*
tăcut, că au fost lipsiţi de prevedere vorbitor, că încă tot mai esistă 3700 Czigand au încercat să împedece miliţia
în cestiunea mişcărei agrare socia de scâle în cari nu se propune în de-a intra în comună, aşa că ostaşii numai La Karasz, comitatul Sabolciu, unde
liste, şi în urma constatărilor atât limba maghiară. făcendu-şî loc cu baioneta au putut să stră ţăranii se răsvrătiserâ dilele trecute, s’a
de penibile, ce le-a făcut deputatul Durerea pentru acesta indică în bată în sat. Dâr prin asta iritaţia a crescut început cercetarea. Comuna, se înţelege, e
Rohonczy despre modul şi chipul de-ajuns drumul de cucerire pe care şi mai mult. Ţăranii, în număr de vre-o asaltată de miliţiă şi gendarmî. Cu oca-
cum s’a creat majoritatea de aŢî — vrâ se pornâscă ministrul Wlassics. 600, au tras clopotele într’o dungă şi între siunea cercetărei s’au petrecut unele scene,
u
li-a venit celor din câta guvernan Dâr mai mult. Se pune în lu strigăte: „La arme au năvălit asupra bi- cari caracteriseză atât de bine fanatismul
44
ţilor ca un moment de reculegere mină direcţia „cucerirei prin cere sericei, au demolat’o şi au distrus tot ce ţeranilor [agitaţi. Când procurorul a sosit
şi de recreare desbaterea asupra rea reînoită, ca tâte scolele se fiă era înăîntru, apoi s’au încăerat la luptă în comună, ţeranii au dat rotă în jurul
budgetului miniateriului de culte şi prefăcute în scole de stat, dâcă nu făţişă cu miliţia; 27 ţărani au fost răniţi şi trăsurei lui şi au început să strige: „Alun
instrucţiune publică. de-odată, succesiv; şi cererea de re- peste 20 arestaţi. Comitetul administrativ gă de aici cânii aceştia de gendarmî! Noi
Pe acest terem de propagandă visuire a l6gei şcolare. al comitatului Zemplin a cerut dela guvern le dăm lorjpâne! Din sudorea nostră trăesc
44
3a
pentru aşa cji cultură maghiară şi Ministrul de instrucţiune aşteptă sâ publice cât mai curând statariul în acest ei! Cu deosebire se audia glasul femei
pentru uriaşele ei probleme, partida asemenea fârte mult dela revisiunea comitat. lor, cari strigau bărbaţilor lor: „Acum
guvernului se simte mai tare, fiind legei şcolare. Ca om precaut însă Pe când acestea se petrec în Zem săriţi la luptă, decăjsunteţi bărbaţi! Acum
că e sigură, că nu va întâmpina vrâ se încunjure cât numai se pâte plin, pe atunci în comitatul Sabolciu po e timpul să arătaţi ceea ce sciţi!
atacurile oposiţiei, Sndată-ce va cestiunea confesională; e de părere porul pe totă linia ameninţă cu isbucnirea Cea mai răsboinică era tinera nevastă
arăta, că ţînta este şi rămâne, ca însă cu tâte acestea, că în curând uuei revoluţiunî făţişe. La ordin telegrafic a vice-primarului. Acesta păşi înaintea gen
în Ungaria totul se fiă cucerit de va trebui se între în luptă cu „vede au mai plecat din Agria patru companii darmilor şi de aci striga cât o lua gura,
44
cultura maghiară. rile strimte ale confesiunilor. de ostaşi în Sabolciu, er din Ungvar alte îndemnând pe bărbaţi „să nu se lase . Gen
44
Iuliu Wlassics, ministrul instruc- Ce se ÎDţelege aici sub vedere patru companii, fiă-care fecior fiind înar darmii o provocară să se depărteze, der se
ţiunei publice, scie se-şî introducă strimtă, ne putem închipui, după mat cu câte-o sută de cartuşe. făcea că nici nu-i aude. Gendarmii în cele
tot-dâuna espunerile sale cu trase ce maghiarisatorii sunt de părere, In faţa periculului, ce ameninţă, mi din urmă îi puseră baioneta la pept. Fe
bombastice şi mult promiţetâre, ce că vederile largi le au ei şi numai nistrul de interne a botărît se sporescă cât meia însă nici atunci nu se dete îndărăt,
ie sună la urechiă aşa de plăcut şo- ei, cari nu se pot avânta nicî-odată mai curând continentul gendarmeriei încă cu ci ca şi o furiă se arunca asupra unuia
viniştilor, fiă ei guvernamentali, ori cu cugetarea lor mai departe decât 800 de feciori, va să dică mai mult cu 400, dintre gendarmî, îi luâ baioneta dela puşcă
oposiţionalî. Aşa de pildă şî-a câş ajung penele de cocoş, ce le portă de cum era prevădut în proiectul de lege şi începu să se apere cu ea. Atunci sări
tigat în şedinţa de eri a -dietei deja cu atâta îngâmfare pe pălăriile lor. pentru sporirea gendarmeriei. Prin asta uu alt gendarm şi-i striga puternic să se
la început aprobări generale cjicând : numărul gendarmilor, care păuă acum era depărteze, der fiind că ea nici habar nu
„E de lipsă, ca pe pământul ma de 7200, va fi în totă ţera de 8000. avea, îi împlânta baioneta în piept, fă-
Resvretirî socialiste în Ungaria,
ghiar se ridicăm greutatea specifică cendu-i o rană grea. Mai primi şi alte
* . *
a culturei maghiare. Pe acest pă Nu trece aprope nici o di, în care să E caracteristic, că pentru tote aceste două răni: una în pântece şi alta la pi
mânt cultura maghiară trebue se nu sosescă scirî despre isbucnirea unor re mişcări vina se aruncă asupra redactorului cior, der acestea sunt mai puţin periculose.
fiă cea dintâiîi. Cu farmecul ei, tre volte 'socialiste când într’o parte, când în foiei socialiste din Budapesta „Foldmiveld , In acestă comună încă şi acum situa-
44
bue se pornim pe drumul de cuce alta a Ungariei. Din comitatul Sobalciu cu numele Vdrlconyi Istvân. Acestuia ’i s’au
ţiunea e forte critică, deşi s’a adus încă o
rire. Şi nu numai statal, ci şi so răsvrătirile socialiste au trecut acum şi în intentat în clil®! din urmă patru procese companiă de ostaşi sub conducerea unui
0
cietatea trebue se aducă jertfe pen comitatul Zemplinului. In comuna Kis- de pressă şi ’i s’a făcut şi o perchisiţiă locotenent şi doi sublocotenenţi. In Doghe
tru cultura maghiară . Târkâny poporul a atacat pe primarul, bă- domiciliară, cu care ocasiune ’i s’au con încă este miliţiă, precum şi în alte mai
44
Ce pâte se sune mai plăcut la tându-1 până la sânge. In Agârd socialiştii fiscat toţi banii, ce-i avea la casă. Fiind
multe comune din Sabolciu.
urechia unui şovinist Ungur din vre au aprins casa primăriei tocmai pc când interwievat, acest Yaskonyi clise cătră un
mea de £ (ţi, decât cuvântul „cuce gendarmii se aflau înăuntru, aşa că aceştia diarist: „Nu eu sunt, care am aţîţat pe
44
1
rire ? De aceea nici nu voim sene numai cu mare greu au putut scăpa, fu poporul muncitor, ci lăcomia celor ce fac Un Sas „cuminte *. Deputatul cer
ocupăm astăcjî de espunerea d lui gind prin jferestri. Comunele din întreg parte din classa domnilor. Eu am voit nu cului electoral St. Agnita (corn. Ternavei^
Wlassics, ci numai de schiţarea pro cercul i Bodragkoz se pregătesc la revo mai să luminez pe acel popor simplu şi mari) Guido Bausznern, provocat fiind
gramului de cucerire, ce a făcut'o în luţia. La cererea vice-şpanului, a plecat din nepriceput, că nici el nu e vită, care să din partea alegătorilor săi saşi a eşi din
FOILETONUL „GAZ. TRANS. 44 — Bomancero roumain — cu o scrisore-pre- dere de a ceti în Bomancero roumain cân sport al artei, cum îi dice poetul frances
faţă de 8ully-Prud’homme şi cu o introduc- tecele sale populare în limba francesă, er Theodore de Banville.
ţiuue de G. Dem. Theodorescu, tete revis cetitorul frances face cunoscinţă cu o poe-
Un poet frances filo-român. Der chiar când traducătorul întrebuin-
tele folkloristice din străinătate şi tote dia- sie . cu totul originală „îmbrăcată pentru
ţeză versul de 12 silabe, cu rime împăre-
J U L E S B R U N . rele nostre se grăbiră a aduce elogiuri tra prima oră în haina de purpură a versului
chiate (Corbea), seu terţa-rima (Le Vieux),
ducătorului, care isbutise să redea în fru- frances.
Sunt deja mai bine de doue-cjecl de forme neobicinuite în versificaţiunea nostră
ani, de când limba, istoria şi poesia nostră mosa limbă francesă tot farmecul poesiilor De altmintrelea nici că putea tradu populară, traducţiunea sa rămâne fidelă ori
au început să intereseze pe savanţii şi li nostre populare. cătorul să presinte publicului literat fran ginalului în limitele posibile.
teraţii Apusului. Filologii se ocupă cu par Marele poet Sully-Prud’homme laudă ces atât de rafinat, atât de sever în apre- Nu, forma artistică a acestei tradu
ticularităţile graiului nostru; istoricii des perfecţiunea clasică a versului, er noi toţi, ciările lui, o traducţiune mai puţin îngri ceri, nu altereză de loc nota particu
chid vechile nostre cronice pentru a cu- cari cetim opera literatului frances, admi jită ca formă; de sigur ea nu ar fi avut
lară a cântecelor nostre populare; mu
nosce mai bine peripeţiile prin caii a trecut răm fidelitatea cu care a sciut să traducă succesul pe care l’a avut acestă frumosă
sei nostre îi rămâne naiva ei frumseţe,
neamul nostru în cursul secolilor; folklo- producţiunile Musei nostre populare, fără lucrare, ce face onore atât talentului poe
ăr cobza lui Petru Creţu Solcan, mulţumită
riştii cerceteză moravurile, obiceiurile, su- a le face să pierdă ceva din frumseţa şi tic al lui Jules Brun, cât şi cunoscinţelor lui Jules Brun, pote se încânte pe acei
perstiţiunile ţăranului român, âr literaţii graţia lor. sale asupra limbei şi literaturei nostre po
dintre Occidentali, cari vor voi să cunoscă
admiră în basmele şi ’n cântecele nostre Şi asemenea traducere este într’ade- pulare.
'v mai de aprope poesia naţională română.
populare bogata imaginaţiune a poporului devăr „un tour de force . S’ar crede la Acei cari iau în mână Bomancero rou
44
nostru, marele autor anonim, cum îl numea prima vedere că poesia nostră populară cu main, să compare, de esemplu, Brumaire, Bomancero roumain este prima încer
cunoscutul nostru novelist Delavrancea în forma-i cam neîngrijită, cu rimele-i nu prea Kira, Jencea, Sabiencea, la Brebis merveilleuse care într’adevăr fericită de a presinta străi
prelegerile ţinute acum câţi-va ani la uni bogate, cu idiotismele şi întorsăturile ei de cu textul român din escelenta colecţiune a nilor cântecele şi legendele ţăranului nos
versitatea din BucurescI asupra poesiei po frasă, se altereză în caracterele ei proprii lui G. Dem. Theodorescu şi să ne spună tru şi de a le presenta sub o formă atră-
pulare. Printre literaţii străini, admiratori printr’o traducţiune în versuri, şi încă în deeă nu găsesc în traducerea francesă totă gătore, aşa încât nu numai cei cari îşi
ai manifestaţiunilor estetice ale poporu versuri atât de îngrijite... s’ar crede că tra savoarea originalului. De câte-orî i-a fost fac din folklor o specialitate să ia acestă
lui român, Jules Brun este fără îndoială ducătorul a trebuit să sacrifice prea mult cu putinţă, traducătorul a căutat să imite carte în mână, ci toţi cari iubesc adevă
acela, care merită cu deosebire recunoscinţa originalul lucrărei sale. chiar forma versului popular român, cu un rata poesie.
nostră. Ei bine de astă-dată cel puţin nu mic număr de silabe, cu ritmuri variate, Prea puţine cântece populare apăru
Când apăru acum doi ani minunata este aşa. întrebuinţând ceea ce în versificaţiunea seră pană acum, pe ici, pe colo, în traduc-
u
sa traducere a cântecelor nostre populare Cetitorul român are plăcuta surprin francesă se numesce „le v&i-s libre , ultimul ţiunl făcute mai cu semă după colecţiunea
