Page 14 - 1898-02

Padina 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 26—1889.

partida guvernului, a răspuns printr’o scri­ „.Astfel dau eu îndărăt naţiunei mele procurorului superior din Târgul-Mureşului.
spionajul în interesul Germaniei". Articulul
sore, ce o vedem publicată prin foile un­ hanii, ce i-am primit spre acest scop; fiă- Maghiarii din Braşov sunt forte mulţămiţî
foiei germane a produs mare sensaţiă.
guresc!. In acestă scrisore „circumspectul" care trehue să facă asemenea: plăţi aici". cu procederea fişpanului". — Nu ne vine
şi „prudentul" deputat respinge fără dor şi Rohonczy a tras numai decât conse- a crede, ca lucrul să se fi petrecut în toc­ Furtună pe Marea-Negră. O groznică
furtună s’a deslănţuit pe Marea-Nâgră de
pote realisarea dorinţei alegătorilor săi, cuenţele politice în urma acestei vorbiri. mai cum îl presentă acestă telegramă. In
cate-va dile. Braţul şi portul Sulina, care
motivându-ş! acest pas într’un mod, care El a adresat o scrisore cătră preşedintele tot caşul e la loc întrebarea, cum vine fiş­
se curăţise de gheţuri, au îngheţat, aşa că
nu-i prea face onore. In scrisorea sa Bausz- clubului liberal br. Podmaniczky, în care panul din Braşov să figureze ca procuror,
navigaţia a fost din nou împiedecată. Mai
nern cjiee între altele, că repăşirea lui ar fi declară, că jrepăşesce din rândul taberei ori ca jude instructor într’o astfel de afa­
forte neoportună, căci, veci! Domne „toc­ guvernamentale. cere ? multe remorchere cu şlepuri au fost ne­
mai acum trebue să se resolve cestiunea voite să se oprâscă în drum din causa
Biblioteca regretatului Al. Roman. Mi­
pactului, pe a cărui basă stă programul sloiurilor. Vaporul engles „Dumbar", încăr­
nistrul român al instrucţiunei a cumpărat
SCIRILE BILEI.
poporal săsesc". Ei bine, „cum am pută cat cu orz, a perit în mare împreună cu tot
sprijini guvernul în acestă operă, decă 5 cu suma de 15,000 lei biblioteca decedatu­ echipagiul său. De asemenea lipsesc scirl
nu aparţinem stegului său?" „Prudentul" — (4) 16 Februarie lui Alesandru Roman, fost membru al Aca­ despre cele trei vapore plecate din Sulina
demiei române şi profesor de limba şi li­
deputat vrâ s’arate apoi, că „representanţii Sancţionat. „Peşti Nnplo“ dela 151. c. cu două dile înainte. Se crede, că şi acele
teratura română la universitatea din Bu- s’au înecat.
Saşilor, au fost formal terorisaţi" să iese afirmă, că proiectul de lege despre maghiari-
dapeşta.
din partida lui Banffy, despre care dice, că sarea numelor de comune şi localităţi a fost
Un absolvent de agricultură din Tran­
sub el şcola şi biserica săsescă au rămas sancţionat de Majestatea Sa şi se va publica Graţiare. Foiţa ungurescă din loc aduce silvania din familiă bună, cu praxâ de două­
neatinse, er şi în viitor numai în legăturile într’unul din numerii proximi ai foiei ofi­ soirea, că Maj. Sa a ertat fişpanului Mihail zeci ani, căsătorit, însă fără copii, doresce
cu partida liberală Saşii pot să-şî apere ciale unguresc!. de Maurer pedâpsa de două chl închisore a afla un post de administrator de moşiă.
0
aceste instituţii, căcî stând afară de par­ de stat, la care a fost condamnat în afa­ In cas eventual soţia sa ar pute fi anga­
D-sora Bârsescu, care a secerat noui
tide, deputaţii saşî nu numai că nu vor fi cerea duelului Lutz-Korodi (fost redactor
lauri în representaţia de aseră, a plecat as- jată tot-odată ca menajeră în casă. Pentru
ascultaţi, ci vor deveni obiect de batjo­ la „Kr. Ztg."). Totodată a ertat şi pedepsa
tăcjl din mijlocul nostru. Domnele nostre informaţiunl a se adresa la Administraţia
cură". Anticipând acestă ridicolă aserţiune de câte o di închisore de stat, la care au cliarului nostru.
române ia dat o nouă dovadă de simpatie
Bausznern s’aventă la rolul de apărător al fost condamnaţi secundanţii fişpanului, Har-
însoţind’o în număr mare la gară. Tînăra
partidei mamelucescl, dicend, ca afară de
v math şi Dr. Pap Arpad.
partida guvernului, tote celelalte partide d-şoră Ileana Damian i-a predat la plecare Procesul contra lui Zola.
un frumos buchet de flori, urându-i încă Cum vor Ungurii se serbeze diua de
a
sunt şoviniste — prin urmare [ar însemna
multe şi mari succese. 15 Martie. Ungurii şi Jidanii fac mari pre­ Din causa sărbătorilor am trebuit se
a comite „o sinucidere politică", decă ar
gătiri pentru serbarea dilei de 15 Martie. întrerupem câte-va dile raportul despre de­
ieşi din acest partid. In fine el contestă
Balul Reuniunei femeilor române din Toţi, câţi umblă după ose de ros, vor să cursul procesului, care încordeză atât de
mandatarilor săi dreptul de a hotărî asu­
Ioc, ce s’a dat Sâmbătă sera, a fost anun­
pra atitudinei sale în ceea-ce privesce profite de acestă ocasiune pentru a-şl scote mult opinia publică, nu numai în Francia,
ţat ca „petrecere" der în realitate a avut
aparţinerea la partida liberală. în relief „patriotismul". Intre aceştia Un­ ci pretutindeni. Materialul fiind, însă prea
aspectul unui bal ca tote balurile Reuniu­
gurii dela Făgăraş nu vor să ocupe locul mare, vom trebui să ne mărginim, firesce,
nei, cari au rămas tradiţionale pentru ele­
cel din urmă. Prin telegrame şi corespon­ a schiţa numai pe scurt decursul procesu­
ganţa lor. Semn caracteristic al timpurilor
„Daţi banii înderet“. denţe ei se laudă mereu în foile din Peşta, lui, oprindu-ne mai mult numai la momen­
schimbate este numai, că a devenit una
că tocmai la Făgăraş, în cuibul Nemaghia­ tele cele mai esenţiale ale lui.
Mişcarea socialistă din Ungaria are din petrecerile nostre mai puţin cercetate. rilor, ei vor să demonstreze printr’o ser­ Cea din urmă audienţă, despre care
şi ea un merit, meritul de-a fi dat ocasiă Toaletele damelor nostre s’au distins ca în bare patriotică, cum nu s’a mai pomenit. am raportat, a fost cea dela 8 Februarie
deputatului guvernamental Rohonczy să tot-deuna prin mult gust şi eleganţă, fără Der şi mai năsdrăvanî decât cârpacii din n. Pertractarea dela 9 Februarie a fost
spună în faţa dietei crude adevăruri la însă să fi fost luxuriose. Jocurile de colonă Făgăraş vor să se arate Ungurii din Ce- importantă pentru-că în acestă di au de­
adresa guvernului şi a partidei liberale gu­ au reunit ca la vre-o 50 de părechi. Din­ gled. In programul serbărei aceştia au pus pus trei martori militari dintre cei mai
vernamentale. tre ospeţî neromânî vădurăm câţî-va repre- şi următorul punct: „Anunţarea scirei, că importanţi şi sus puşi.
In numărul nostru de ieri, am făcut sentanţl de tote naţionalităţile. Corpul ofi- în cjiua de adl (15 Martie) 1848 de suflete După ce apărătorul Labori a făcut
amintire despre cuvintele lui Rohonczy, cari ceresc în deosebi a fost bine representat. din Cegled au înaintat cerere pentru ma- zădarnica încercare de-a reuşi să întrebe
au căclut ca un trăsnet asupra lui Banffy Au luat parte şi câţî-va ospeţî români dela ghiarisarea numelor lor". Nu-i aşa, că „pa­ pe soţia condamnatului Dreyfus despre pă­
şi a mamelucescei lui tabere. Etă din cu­ noi şi din România. Petrecerea a fost fru- trioţii" dela Cegled sunt mai năsdrăvanî rerea ei asupra bunei credinţe a lui Zola
vânt în cuvânt, ce a dis deputatul guver­ mosă şi animată. decât demonstratorii provocatori dela Fă­ în afacerea Dreyfus — cea ce preşedintele
namental, vorbind de mişcarea socialistă: găraş ?
Din Alba-lulia se anunţă, că d-1 ad­ refusâ net cu cuvintele: „Aici nu esistă o
„Datoria statului maghiar este de a
vocat Rubin Patiţa a intentat diarului Confiscare de cărţi poştale. „Budapesti afacere Dreyfus!" — se chiamă ca mator
înfrâna mişcarea. Esistă un lucru, de care u
„Peşti Naplo proces de pressâ pentru-că în- Hirlap" e informat, că ministrul de interne şeful marelui stat-major generalul Boisdeffre.
guvernul nu e capabil. Eu sunt membrul
tr’o corespondenţă publicată de acestă f6ie Perczel a ordonat şi a rugat pe ministrul întrebat de apărător, ce scie despre actul
partidei guvernamentale, susţin însă, că noi
d-1 R. Patiţa a fost bănuit, că ar fi ţinut unguresc de comunicaţiune, să îndrumeze ce l’a predat Walsin Esterhâzy ministrului
am pierdut încrederea naţiunei. Trebue să
în casa lui propriă o adunare secretă şi ar tote oficiile poştale din Ungaria a confisca de răsboiîi pănă a nu se presentă înaintea
redăm ţăranului maghiar încrederea.
fi împărţit proclamaţiunl revoluţionare. nisce cărţi de corespondenţă poştală, ce ar tribunalului militar? Boisdeffre răspunde,
„Eu am primit pentru scopuri electorale
fi venind din România, şi cari portă chi­ că acest act se referă la afacerea Dreyfus
5000 fl. Vorba-i vorbă, o scie fiă-care. „Duşmanul Regelui". Sub acest titlu
puri şi inscripţii „agitatorice". Foia ungu­ şi că nu pote spune nimic despre el, fără
Dela 67 încoce fiă-care alegere a atârnat dela tendenţios, diarele din Pesta publică urmă-
rescă susţine, că aceste cărţi poştale ar a vătăma secretul profesional (secretul
iscusinţa ministrului-preşedinte de-a aduna torea telegramă din Braşov: „Fişpanul a
purta un chip ce representă pe un Român oficiului). Labori cjice, că un funcţionar răs­
hani Partida acesta (guvernamentală) a chel­ încheiat deja cercetarea în contra învăţă­
îngenunchiat şi bătut de un Ungur, er punzător nu pote invoca secretul profesio­
tuit trei milione fl. pentru scopuri electorale. torului sas Frideric Reimesch, care, precum
lângă chip se înalţă o temniţă din josul nal în faţa justiţiei. Generalul Boisdeffre:
Nu este lucru trist acesta? se scie, la sosirea deputăţiei damelor să­
căreia stă scris: Cluşiu, Seghedin, Vaţ. — Secretul profesional se confundă aici cu
„Eu sunt dator, însă nu ministrului- sesc! a strigat „Abzug!", când Maghiarii au
Intr’asta constă „agitaţiunea" ce dic şovi- secretul de stat. Nu pote deci vorbi, deşi
preşedinte Banffy. El n’a dat din punga strigat „âljen a Kiraly!“ şi „eljen Banffy!"
nistele unguresc!, că o propagă cărţile poş­ are cel mai mare respect pentru justiţiă.
lui aceşti bani, ci din a acelora, cari au voit Fişpanul după mărturisirea faptului din
tale osândite la confiscare din partea şe­ La întrebările apărătorului, Boisde­
titluri. partea lui Reimesch a transmis dosarul
fului poliţailor din Peşta. ffre mai declară, că nu scie nimic despre
„dama voalată". Colonelul Picquart n’a fost
' Esecutor osendit pentru defraudare.
trimis în misiune ca semn de disgraţiă în
lui Alexandri. De sigur a fost mare meri­ paysanne, le Fleuve et la Măr, Impressions de Tribunalul penal din loc a pertractat dilele afacerea Dreyfus. Picquart fu avisat să
tul dulcelui nostru poet de-a fi atras aten­ Rit car, Ies Monastdres Moldaves, Roma Alma aceste un proces interesant. Esecutorul reg. facă tot posibilul ca să-şi preciseze îndoe-
ţiunea folkloriştilor asupra comorei nepre­ Mater, Ies Princesses, Ies Bouches d’or, Tous ung. Borsos Zsigmond a fost prins cu o lile sale relativ la Esterhâzy. Vădend re-
ţuite a poesiei nostre populare. Cunoscem Ies Roumains, Georgiques, Bucoliques, la mulţime de caşuri de escrocherie şi în urma sultatele l’am îndrumat de a nu mai face
însă inconvenientul colecţiunei lui Alexan­ Steppe et la Foret, — aceste sonete vor fi arătărilor ce s’au făcut în contră-i, el fu nimic. „Cât pentru persona mea sunt sigur,
dri: poetul nu s a mulţumit să reproducă un adevărat eveniment literar atât în Fran­ tras la bara judecăţii, acusat de crima şi că Dreyfus e vinovat şi în acestă privinţă con­
;
cântecele şi legendele nostre, aşa cum le ci a, cât şi la noi. Minunatele versuri ale delictul înstrăinării de bani străini. Tribu­
vingerea mea este nestrămutată. (Emoţiune
primea din gura poporului, ci de câte-orl lui Jules Brun vor face pe străini să cu- nalul l’a osendit la doi ani închisore şi la şi mişcare viuă). Urma generalul Gonse,
urechia îi era isbită de-o neregularitate, el noscă t6tă România legendară şi pitorescă. trei ani pierdere a oficiului, precum şi la
care provoca un incident prin răspunsul ce
se grăbea să-o îndrepteze. Nu tot aşa a Nu istoricul, nu folkloristul vorbesc suspendarea drepturilor politice. Contra sen­ l’a dat la o întrebare a lui Labori: „Astea
făcut d-1 G. Dem. Theodorescu, care în de astă-dată de noi, ci poetul, care găsesce tinţei au apelat atât procurorul, cât şi acu- sunt curse ce-mî puneţi!" Se născu mare
„Poesiile sale populare" ne dă chiar inspi- un bogat isvor de inspiraţiune în ceea ce satul. sgomot. Advocatul Labori protesta în nu­
raţiunile musei ţărănesc!, lăsându-le totă face fala şi frumseţa ţărei nostre, şi Ro­ Bismarck despre afacerea - Dreyfus. mele baroului contra acestei suspiţionărl.
frumseţa lor nemeşteşugită. Jules Brun cu mânia pote fi mândră de ea, când se oglin- „jUamburger Nachrichten publică un articul In auditoriu se fac manifestaţii în favorul
u
drept a recurs la acestă fântână. desce în aceste versuri. O emoţiune pro­ inspirat de Bismarck, în care pressa ger­ declaraţiei lui Labori. In urma acesta pre­
Să vorbim acum de versurile originale fundă şi sinceră însufleţesce tot ce iese din mană este vehement atacată pentru atitu- şedintele ordona să se deşerteze sala. In
ale literaturei francese, Sonnets roumains, pana măestră a poetului, care scie să zu- fine generalul Gonse, în urma cererei de­
sonete românesc!, cum le întitulâză den­ grăvescă cu culorile cele mai vii ale ima­ între altele, că de ce pressa germană are canului advocaţilor şi a procurorului ge­
sul, cari vor apare în curând la Paris, la ginaţiei ceea ce face originalitatea a tot atât de lucru cu Francesii ? Ce are ea cu neral, dice, că cuvintele sale au depăşit
Lemerre, editorul poeţilor. ce e românesc. — Şi nici o notă discor­ Zola? „Tot Germanul, care dă espresiă gândul său. Decanul advocaţilor şi apără­
In aceste sonete, din care parte au dantă, nimic din ceea ce pote trăda pe simpatiilor sale în acestă cestiune, arată, că torul îi mulţămesc. Gonse revine la scriso­
apărut în foi volante, într’un mic număr străinul, care nu ne cunosce îndestul, ba n’are sentiment naţional, deorece Zola este rile ce i-lea adresat lui Picquart. pice, că
de exemplare oferite amicilor, poetul arată, de multe-orl rămâi chiar mirat de fidelita­ cel mai mare inimic al Germaniei". Arti- i-lea adresat în afacerea Esterhâzy. Pic­
pe de o parte totă originalitatea talentului tea, cu care poetul descrie în patru-spre- culul sfîrşesce cu următorele cuvinte carac­ quart l’a bănuit pe acesta ca trădător şi
său, pe de alta admiraţiunea şi simpatia dece versuri cutare obiceiu ţărănesc ce l’a teristice : „N’avem cunoscinţă, că Dreyfus el i-a dis să facă cercetări, der cu mare
sa pentru ţera nostră. impresionat. ar fi nevinovat. Din contră seim, că acele precauţiune.
Grupaţi în următorele serii: A travers (Va urma.) cercuri, cari sunt considerate în Europa de Generalul Mercier declară, că nu pote
Thistoire, Ies Pierres qui parlent, Croquis mi- cele mai bine informate, sunt convinse des­ răspunde la întrebarea apărătorului, decă
litaires, Au temps jadis, Că et lă, la Muse pre vinovăţia lui Dreyfus, deşi el n’a comis la 1894 s’a comunicat tribunalului militar