Page 17 - 1898-02
P. 17
„saieia“ lese, iii tt-m ii.
îî i$<mi Awiaajfleais -patrii lnsirg-uăsaTie:
i)î-vi*-7 «»»«( ăfy, 3$. Pe tiu &n Iii 3.. po soae .an!
G <1.. pe Tiioi iual 3 !i.
v'aiv/r ’>i-/‘2-u.*\K‘ra .î r
vvtr» *wy, •—^a.^rjrw^K^A» ftîi 9» B-rii de Duminecă 2 fl. p6 an.
v 'ţ.\\%'\rt_> «*> PBflirQ Ecjaâaia si suăisătaie:
l«CSER*.TE so AS-*!- Fo an ir. tO frcncl, po ios«
•!!»(r?i'u!>-3 Tjî -htco- 114 ia iW* Vani 20 fr.. po trei ian! 10 fi-,
.vj^îoînhi Airirsri tiu hi»!»®»!!!?/: ÎT-aii do pniojuBCS ,8 franc'.
:Î33 7t«na: A, îh*.js, ,&RHr.cA
4t,trilfk. R\niolj Xwt, A. CVniiM Se pfenamfiră ia tdto (fftcic.-c
lîao^'oţgişr; , J. poţrtaie din intra oi din arară
VamiHeri hi .Bftdaps«.»: A. K. şi la dd aoieototf.
f'jidtorgerfl, JStbtlun Strivii: Ic. i^Wiarai pauli a Btasqî
.fluuwcrci 1 irfoitfd 'lava:, Stui- administraţionea, piaţa mare,
0.>■> ft'jqmanjn; InSajm- tfirgal Inului Nr. 30 etagin
bcjft,.*' Xaroiy* tĂ /<rftmum». I.: pe un an 10 fl., pe şoeo
iirsţkl StiserţlKnlIor: a msiă A n\ arca tspnaa Bana luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr.
^Itwaond pa * ooiortâ fi •«. jţi Cu dusul in casă: Pe uri an
•'BJcjt, nir-iasa pont.ro <> psc!i- oa^EKta keÎxjX] OTteraj 12 fl., pe 6 luni 6 II., po trei luni.
■»r«. Pnbjioărf mi.; .<«>» citt'Pto 3 fl. Un esomplar o or. v a.
•Jîijiiă si învoială. sin 15 bani. Atflt abonamen
B.ool»m<> p« psţma a 8*a o tele oAt şi insorţiunile sunt
ai'Kiă 10 or, oeu Si knnî. a se plăti înainte.
Nr. 27.
Regalitatea şl guverrsisL greu şî-o putea stăpâni: guvernul nu o 4ice ministrul-preşedinte al Un Ordin pentru magJiiarisăve. Lui
41
44
pdte şi nu vre să concădă audienţa . gariei . „Kronsfc. Ztg.“ din loc i-se scrie din Si-
Am înregistrat şi noi scirea adusă Dăr nu acăsta a surprins aşa „Pe d 1 de Banffy l’a luat gura biiu, că la viceşpanul de acolo a sosit im
'
do unele 4> ar0 ca 80 0 impor do mult pe scriitorul din revsita ger p .3 dinainte; el a observat acâsta în* ordin dela ministrul de interne Pei’C«el,
tanţă politică 6re care împrejurărei, mană, cât mai mult faptul, că — su-şî, căci Escelenţa Sa a adaus în prin care viceşpanul este provocat a lua
că pana acum încă n’a fost sancţio după informaţiunile sigure, ce spune, dată mulcomind, der puţin diploma mesurî stricte, ca funcţionarii comitatului Si-
nată de Majestatea Sa legea asupra că le are dela damele amintite — tic: „ce am 4* mai înainte nu se iiiu se şt maghiariseze mrnnle. Decă se va
8
s
numelor localităţilor. 0 f6iă guver Banffy a 4> 8 0U alte cuvinte, că gu ţine cu totul de obiect. Am 4* ’° adeveri acesta, atunci trebue sS conside
namentală esplica acâstă întâr(]iare, vernul le face tdte, er Majestatea numai aşa . răm ca neîndoios, că guvernanţii noştri
44
s
c|icend că ea vine de acolo, că mi Sa le subscrie numai. Etă ce cetim „Decă baronul Banffy a 41 ’° şi-au perdut minţile în sensul real al cu-
nistrul de resort a făcut raportul ne între altele în amintitul articul: „numai aşa , ori nu, nu neimpârtă, veutului..
41
44
cesar pentru numita lege mult mai „Banffy, „sdrobitorul şi „îm- dâr a 4i ’o şi a tradat prin acâsta
0
târcfiu, decât pentru legea proviso- blâmjitorul Saşilor,,, tremura de ma cum îşî gândesce raportul dintre re Budgetul instrucţiune!
riului şi legea muncitorilor, cari au n i a . . . Numai acesta iritaţiune a galitate, popor şi ministeriu. Poli
— Espunerea ministrului Wlassics. —
44
fost cam d9 odată votate de corpu d-lui ministru-preşedinte, care a tri tica „o face guvernul , regele n’ave
rile legiuitdre. „Peşti Naplo ne scie mis damele mai întâiu dela Ponţiu decât se numescă miniştri; între po Şedinţa dela 15 l. c. a dietei.
44
spune acum, că legea asupra nume la Pilat ca să le încerce pacienţa, por şi regalitate însă nu e permis Ministrul Dr. Wlassics: Avem datoria
lor localităţilor a fost şi ea sanc şi după aceea totuşi a fost silit de-a se esiste o legătură, nu e permis să şi chiămarea, să ridicăm aici pe pământul
44
ţionată. vede înaintea sa pe Sascele urgisite, se încerce o apropiare , maghiar greutatea specifică a culturei ma
numai aedstă iritaţiune supremă ne Articulul acesta de-o gravă impor ghiare, fiind-că cultura maghiară trebue se fiă
Am înregistrat scirea aceea fără
44
esplică, că densul a lăsat se fiă îm tanţă din „Deutsches Wochenblatt pe acest pământ cultura conducStore şi de
înse a-i da crec^einent, sciind forte
pins de patima, cu mare greu în află cu cale a-1 reproduce o foia un- primul rang. Decă n’ar fi cultura maghiară
bine, că şi numai o provisorică amâ-
frânată, de-a pronunţa un cuvânt, gurescă apponyistă, vrând se arate, cea dintâiă aici, atunci ni-s’ar clătina basa
,nare a eancţionărei ar fi trebuit se
care a fost simplu suprimat de biu- cât de mult se manifestă acum în asistenţei nostre naţionale. Nu trebue sâ
aibă urmări grave pentru guvernul
roul de pressă oficios şi semi-oficios, pressa germană un curent contrar cucerim teren prin mijloce de forţă, ci prin
unguresc, pentru cari nu se vedea
nici un semn în constelaţia do faţă care cuvânt însă nu trebue să fiă Ungariei şi cum cele mai multe 4iare, soliditatea, puterea, seu decă vreţi prin
dat uitărei. Ministrul-preşedinte un cele mai influente şi cetite în cer farmecul culturei maghiare. Inse pentru
interioră.
guresc 4ise adecă verbal: „Majes curile cele mai distinse, sunt a4î acesta nu trebue sâ aducă jertfe numai
Incidentul acesta ne atrage inse
tatea Sa nu face politică. Politica anti-maghiare. Numita revistă a fă statul, ci şi societatea, particularii şi cor-
luarea aminte asupra unui interesant se face prin guvern . cut tot-dâuna politică moderată şi poraţiunile.
44
articul, ce Ta publicat de ourend re „O astfel de proclamare făţişă pe timpul, când se afla împăratul Este lipsă de rcvisuirca legei pentru
vista săptămânală din Berlin „Deut-
a Merovingismului modern a fost Germaniei în Budapesta, a scris căi • scotele poporale, nu atât din punct de ve
sches Wochenblatt , al căreia re chiar în Ungaria „cea-mai constitu rhros asupra Ungariei. liftă aoum şi dere didactic, ci mai ales din punct de ve
44
dactor este Dr. Arendt, oare se bu 44
ţională pană acuma încă ne mai au- acâsta revistă în tabăra anti-ma- dere administrativ. Trebue înse sS ocolim
cură de mare autoritate în cercurile
dită. Femei ale poporului săsesc ghiară! pe cât se pote cestiunea confesională, dâr
partidei conservative germane. Acest caută calea catră regele lor, ca se-î. De aceste simptome, 4i° foia va trebui să luăm lupta şi cu vederile
e
articul tracteză despre păţaniile de roge se fia cruţat poporul lor ger apponyistă, ar trebui se se ţină sârnă strimte ale confesiunilor. Mi-ar plăce, decă
putăţiei damelor săsesc! în afacerea
man, şi primul consiliar al regelui, în Ungaria şi n’ar trebui se se mul- necesitatea acestei reforme s’ar eoncretisa
memoratei leg! maghiarisatore şi par
ministrul-preşedinte numit de el, de ţămâscă biuroul de pressă din Bu şi în cercurile susţiitorilor de scole.
tea lui cea mai interesantă şi muşcă- clară franc, că „Majestatea Sa nu dapesta de-a plassa articul!, car! portă Accentueză, că 1898 de învăţători nu
tore este, în care ’i se fac împutărî
44
face politică . Acâsta, tălmăcită din timbrul lui, in câte-va gazete din sciu unguresce, în 2217 scole nu se învaţă
ministrului-preşedinte baron Banffy limba vulgară lipsită de forme a Berlin, ce nu sunt luate în semă. cu succes limba maghiară, şi între învăţă
pentru cuvintele neprecugetate, ce ministrului preşedinte în limba di Aceste vorbe însă vor afla urechi tori sunt mulţi de aceia, cari sciu limba
le-a adresat delegaţiei damelor să plomatică, însetrmă: Regele nu nu surde. Nu sunt guvernanţii de ad,î maghiară, der nu voesc s’o propună. In-
sesc!, care întrevenise la densul pen
mără ca factor politic, el este „pic- în acea stare sufletâscă, ca se pâtă contra acestora nu se pote proceda pe
tru a mijloci se fiă primite în au u
tzis masculus în vieţa de st&t. Bine înţelege astfel de admoniţiuni bine- calea disciplinării, decât cu ajutorul sus
dienţă de monarchul.
notat, acesta nu o 4i° em noi, nu ° voitâre, vină acestea chiar şi din ţiitorilor de scole.
„Fişpanul de odinidră dela Bis 4ic femeile săsesc!, car! sunt învi partea conaţionalilor lor. Insă şi pănă când se va face revisui-
triţa do nefericită memoria , c^ice nuite de orî-ce foiţă cu „trădare de rea legei învăţământului poporal, ministrul
44
44
amintitul articul, „a declarat dame patria şi car! priviau pe rege toc se va îngriji de îmbunătăţirea acestor stări.
lor săsesc! scurt şi cu măniă, ce cu mai ca pe un factor politic, acâsta D-l Wlassics este aderentuL acţiunei para-
FOILETONUL „GAZ. TRANS. 44 a tot ce li-se părea, că dă o notă carac cidental, care vine la noi, ca să cunoscă iese cu atâta vioiciune nota lor particulară,
teristică, încât după două sute de ani, ră poporul nostru, viaţa şi moravurile, limba culorea lor locală.
mân tot pline de viaţă şi farmecă ochiul şi literatura lui.
Jn sonetele din seria Au temps jadis,
Un poet frances fiîo-român. privitorului. Şi nu este de mirat, ca toc Pe acest străin nu’l vor impresiona Jules Brun sebiţâză cu mult spirit tipuri
mai un străin să prindă atât de bine ca
J U L E S B R U N . aşa de mult păturile de sus ale societăţii, din societatea de acum 150 de ani, pe care
racterul original românesc, pe când noi ne o cunosce bine. Etă cum descrie în Le
— F i n e . — cărora o cultură mai mult seu mai puţin
lăsăm a fi influinţaţl de ceea ce ne vine
superficială li-a dat deja un aer cosmopo Kief, pe boierul român:
Jules Brun noteză ceea-ce vede şi din Apus, şi nu prea părem a da aten
lit; nu salonele, unde nobilele nostre domne Le silence est profond; la blanche mousseline
ceea-ce simte, si ne dă impresiunile sale ţiune proprielor nostre comori.
vorbesc despre ultimul roman frances „en Tamise la lumiere en ses plis vaporeux.
nu numai cu multă emoţiune, der încă cu Acest fapt s’ar pute însă esplica în 14
vogue . Le Maître est un vieillard encore vigouieux:
mult spirit, cu mult umor. modul următor: Cultura occidentală atât 11 a droit au caftan, double de zibeline,
El va căuta pe Român la ţâră, în
Şi dâcă cetind la Golonne Trajane, de rafinată, esercită o adevărată fascina
le Pont de Trajan seu Tropaenm Trajani, ţiune asupra nostră. Neputându-ne desvolta cântecele şi ’n legendele lui, el va des Au goudjouman. Sa robe est couleur
chide cronicele nostre, pentru ca să cu [d’aubergine.
găsesc!, că aceste sonete sunt într’adevăr prin propriile nostre forţe, noi cerem spri
noscă pe cei cari scrieau şi gândeau ro- II a titre de Ban, il a des fils nombreux;
lapidare în severa lor frumseţe; altele, ca jin Occidentului depărtat, şi în dorinţa Et c’est l’heure du Kief, et cet homme est
mânesce în trecut; el va cânta stâna păs
le Kief, Kyra Poudouca, Baba Anica, Typc nostră de a ne ridica mai curând la nive [heureux:
torului de pe culmea Oarpaţilor, nu boga
de Tcholcoi, La Pomana, Cuisine d’ PLădu- lul celorlalte popore, noi căutăm cu deo II boit le cafe turc dans la tasse de Chine;
gu.es, apoi tote crochiurile bueurescene, La sebire să ne assimilăm ceea ce ne vine tele case din calea Victoriei.
Sa large barbe exhale un parfum de santal;
Colintina, Coin de Faubourg,şi admirabilele dela străini. Pe acest străin, pote blazat asupra
Un cliapelet, forme d’olives de cristal,
două sonete „la Foire des Mosî“ — îţi par Noi n’am eşit încă din perioda acesta rafinării civilisaţiunei occidentale, îl va im S’egreno sous ses doigts laves â l’eau
tablouri în miniatură esecutate de mână de de assimilaţiune, şi tocmai din causa acesta presiona mai mult ceea ce este încă pri [de rose;
măiestru. Şi te gândesc! fără voie la pic mai că nu apare la noi nici o operă de mitiv la noi — încă neatins de „binefa
Et la pipe au bout d’ambre, au tuyau do
44
torii din şcola olandesă, ori din cea fla valore, care să aibă un caracter naţional cerile culturei , şi el va găsi aci un isvor [jasmin.
mandă, cari zugrăveau pe pânzele lbr ne- românesc, şi din aceeaşi causă, noi neso-, de inspiraţiune. Dânsul vede lucrurile nos Appuyee au divan ou Sa Grandeur repose,
a
muritore scene şi tipuri „pris sur le vif cotim ceea ce ar pute da întregei nostre tre cu alţi ochi şi le vede mai bine decât Attend le bon plaisir du grand boyard
şi le zugrăveau cu atâta artă, eu atâta sim culturi un caracter naţional românesc. noi, pentru că se uită cu mai mult interes, [roumain.
plicitate, cu o observaţiune atât de atentă, Nu tot astfel se întâmplă cu un oc şi tocmai pentru acesta dânsul face să re Ce portret minunat al înaltului dem-
