Page 18 - 1898-02

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI 8Nr. 27—1889.

lele în cestiunea înfiinţării scolelor de stat. ghiare din străinătate, cari au tendinţe an­ jini guvernul, 'ci vor desvolta din potrivă Mai periculose sunt mişcările în co­
Este nevoit a constata, că rassa maghiară tinaţionale maghiare. cea mai mare oposiţiune contra lui. mitatul Sabolciu. In cătunul Kiralytelke de
stă numai pe a treia trâptă în ceea-ce pri- Ministrul mai vorbi despre instrucţia Singur Polonii au întrat încât-va în lângă Nyiregyhaza au fost prinşi şi ares­
vesce instrucţiunea copiilor obligaţi a cer­ dela scolele superiore, despre musee şi ar­ vederile miniştrului-preşedinte Gautsch, a- taţi patru socialişti. Poporul în cete mari
ceta scola. Din causa acesta ridică numă- tele frumose şi la urmă recomanda spre plecaţî fiind a-i da sprijinul lor în afacerea plecă spre oraş, ca să-i libereze. La bariera
rose scole în ţinuturile curat maghiare. Se primire budgetul. nouălor ordonanţe. Pun însă şi ei o con- oraşului însă fu întâmpinat de-o trupă de
plănuesce înfiinţarea a 1000 de scole, în timp diţiă, să fiă ales preşedinte al parlamen­ gendarmi şi poliţişti, cari pe răsvrătitori
du 5 ani. tului fostul ministru de finanţe Bilinszlcy. îi împedecâ de-a trece peste barierele ora­
Autonomia catolică. Comisiunea de
Este îmbucurător — continuă minis­ In Praga şi Briinn au fost clilele tre­ şului. Acâsta s’a întâmplat alaltăieri. De
27 a congresului autonomiei catolice şi-a
trul — că mai multe comune românesă cer cute mari discuţii politice. Propunerea lui atunci poporul a rămas nemişcat de cealaltă
ţinut alaltăieri in Peşta prima şedinţă sub
înfiinţarea de scole de stat, aducând chiar şi Herold de a-se enunţa prin lege indisolu- parte a barierei, aşa că de-o parte stau
presidenţia contelui Iuliu Szapary. Toţi
ele jertfe pentru acâsta, de pildă în comi­ bilitatea Boemiei, a provocat sânge rău la ţăranii, de alta gendarmii şi poliţiştii. Nici
membri comisiunei erau de faţă. înainte
tatul Aradului. Nemţi şi a ridicat o piedecă mai mult în unii, nici alţii nu cuteză a se încăera la
de a-se începe desbaterile în merit, Iuliu
calea aplanării conflictului ceho-german. Ea luptă, der nici nu vreu să se împrăscie.
Scâlele sunt adese ori acusate, căpro- Sdgh a propus, să se alâgă o comisiune de
a dat nou nutriment luptei dintre naţio­
movâză ireligiositatea. Acâsta e acusă ne- 9, care să pregătâscă elaboratul referitor Fişpanul a făcut un raport general
nalităţi, deore-ce ţîntesce la realisarea drep­
basată, deore-ce scola poporală impune la autonomiă, âr despre resultat să rapor­ în adunarea comitatensă asupra mişcărilor
tului de stat boem şi la încoronarea Ma-
studiul religiunei în mod obligător. Pot se teze comisiunei de 27. Timon Akos a vor­ socialiste din Sabolciu. După acel raport,
jestăţii Sale; ca rege al Boc-miei—de ceea-
declar apoi, că în scolele de stat religia bit contra şi a propus din potrivă, că îna­ în cercul pretorial Bogdâny poporul conti­
ce Germanii nu vreu să scie odată cu
se propune mai bine, decât în scolele con­ inte de a-se hotărî asupra alegerii vre-unei nuă de-a se organisa, siguranţa personală
capul.
fesionale. comisiuni să se stabilâscă basele, cari tre- şi de avere e forte ameninţată. In cercul
In astfel de împrejurări e greu de
Ministrul a permis, ca în scolele de bue luate în considerare la înfiinţarea au­ Kisvarda, proprietarii şi autorităţile sunt
prevădut unde se vor desvolta lucrurile
stat din câte-va comune românesci, elevilor tonomiei. De părerea acesta au fost şi ameninţaţi cu omor. E temere de isbucni-
dincolo de Leitha.
români să li-se propună în clasă 2 şi 3 Ugron G. şi Gydrffy I., pe când conţii Ap- rea unei revoluţiuni. In cercul Tisza, spi­
scrierea şi cetirea limbei române. Permi­ ponyi şi Zichy, apoi episcopul Samassa au ritele sunt peste măsură agitate, aşa că
siunea acâsta, (lise Wlassics, a făcut bu- stăruit pentru alegerea comisiunei de 9, Turburările socialiste din Ungaria. după tote semnele va trebui să se recurgă
curiă Komânilor (?? ?), cari arată mare chiămată a pregăti elaboratul pentru au­ la ajutorul armelor. Fisolgăbirăul a cerut
Majestatea Sa monarchul, sosind la să se trimită în grabă miliţiă, care să asal­
aplecare pentru scolele de stat (? ?). tonomiă, pe basa unei seriose esaminări a
Budapeşta, a primit alaltăeri la o lungă teze comunele Eperjeske, Bezded şi K.-
elaboratului dela 1871 şi a memorandelor
Declară mai departe, că e aderentul audienţă pe ministrul de interne Parezei,
instrucţiunei gratuite. Deja pănă acuma înaintate membrilor Congresului din partea care a făcut monarchului un raport amă­ Apathi. Numai presenţa gendarmilor în nu­
esistă 300 de scole, în care instrucţia se guvernului şi a episcopilor. După acesta nunţit asupra turburărilor socialiste din co­ măr mare a putut pănă acum împedecâ is-
majoritatea comisiunei de 27 a ales comisia bucnirea revoluţiunei. Inspectorul gendar,-
face gratuit. Ţintesce de-asemenea la îm­ mitatul Sabolciu. Drept resultat al acestei
de 9 în care fac parte următorii: br. Carol meriei, generalul Jablanczy, însoţit de lo-
bunătăţirea salari elor învăţătoresci. Vom audienţe, ministrul Perczel a trimis imediat
ajunge negreşit, ca salarul unui învăţător Hornig, Ludovic Eajner, Vajda Odon, IIo- cutenent-colonelul Reinle şi alte căpetenii
vany Gyula (biserieani); conţii Albert Ap- pe Dr. Sâlley Sândor, consilier ministerial gendarmeresel au plecat la Nyiregyhaza,
să nu fiă mai mic de 500 fi. şi şeful secţiunei poliţienescl din ministe-
ponyi, Ferd. Zichy, Giinther Antal, Eug. unde s’au sfătuit cu fişpanul şi cu autori­
Spuse apoi, că are lipsă de aprope riul de interne, ca comisar guvernial în co­
Rdsztely şi contele Juliu Szapary. Preşe­ tăţile comitatense asupra localităţilor, unde
4 milione florini pentru înfiinţarea de scole. mitatul Sabolciu. El a şi plecat alaltăeri sera
dintele comisiei e contele Szapary, secretar sunt a se trimite mai mulţi gendarmi. S’a
fiind-că multe scole sunt rău situate. însoţit de camerar al ces. şi reg. Szemere
Hovanyi. hotărît înfiinţarea mai multor posturi nouă
Vorbi şi despre inspectorii de scole. Lajos. de gendarmi şi întărirea celor esistente. E
I-ar plăce ministrului, ca aceştia să umble Ministrul Perczel a dat tot-odată o atât de mare numărul localităţilor răsvră-
mai mult, să fiă tot-dâuna în drum la visi- Siîuaftiai în H&as4s*5a. ordinaţiune cătră autorităţile comitatense, tite, încât fără ajutorul miliţiei gendarmi
«
taţii şcolare. Dâcă se va introduce admi­ prin care le face atente, că pentru a pute
Stările politice de peste Leitha con­ n’ar pute face nimic.
nistraţia de stat, inspectorii de scole vor mai repede confisca diarele şi tipăriturile
tinuă a fi mereu încurcate. In cercurile po­
căpăta un cerc de influenţă jurisdicţional. agitatore, se va anunţa în viitor regulat In comitatul Zemplinului s’a dat ofi­
litice din Viena se crede, ce-i drept, că ciilor telegrafice din mai multe cercuri or­
Ce privesce „Kisdedov“-urile minis­ parlamentul central va fi convocat în Mar­ în organul oficial „Rendori Kozlony“, cari dinul, ca nu numai diua, ci şi noptea în­
trul află, că pe acest teren este grozav de tie, însă dela acesta nu se speră nimic, ce diare şi tipărituri sunt a-se confisca, er
tregă să ţină biurourile deschise. Cercul
mult de făcut, deore-ce acâstă instituţiă ar ar pute da o soluţiune cinstită şi durabilă primăriile comunale şi tote organele admi­
Bodrogkoz e asaltat de 52 gendarmi şi
trebui să premârgă scolei poporale, să fiă a conflictelor mari dintre cele două. ele­ nistrative, pe basa anunţului publicat în
două batalione întregi de infanteria. Sunt
basa acesteia. Tote comunele au fost provocate mente ale imperiului. acel organ, se vor grăbi fără întârdiere
încă mulţime de comune asaltate de mili­
se-şî înfiinţeze „Kisdedovo*, înse cele mai Privitor la ordonanţele de limbă gu­ a-le confisca şi a-le da procurorului. ţiă şi gendarmi.
multe au cerut amânare. „Kisdedov“-iţe vernul n’a primit pănă acum nici sprijinul Poliţia din Budapeşta încă a primit
sunt forte multe, sunt 600—700, cari n’au Cehilor, nici al Germanilor. Tote silinţele ordin să procedeze cu cea mai mare rigore In comitatul Borsod comitetul admi­
pane şi posturi. A dispus dâr ministrul, miniştrului-preşedinte Gautcsh au rămas în contra socialiştilor. Pe cuvânt, că socia­ nistrativ a hotărît să câră px-intr’o adresă
ca ele să facă esamen de învăţătore şi se zadarnice pănă acum. Germanii, pe cum liştii adună banii trebuincioşi pentru sco­ cătră guvern, ca să se ia grabnice măsuri
se aplice la scolele poporale, pănă la alte seim, nu vrâu să se abată dela condiţia, purile lor prin colecte, cari însă nu este pentru a curma abusurile pressei socialiste,
vremuri mai bune. ca vechile ordonanţe de limbă să fiă re­ permis a se face fără permisiunea autori­ care agită poporul şi „ameninţă cu nimi­
Vorbind despre scolele medii, ministrul trase, âr limba germană să fiă limbă de tăţilor, poliţia din Budapeşta a făcut Luni cire vieţa de stat, interesul naţional şi tote
ţîntesce la scdlele medii unitare, cari sunt stat. Prin urmare ei nu pot sprijini gu­ noptea o perchisiţiă domiciliară pe la toţi drepturile publice şi private“. In acest co­
conducătorii socialişti, începând cu redac- mitat încă e mare ferberea mai ales în
ale viitorului pe acest teren. Noul plan de vernul în aplanarea conflictelor, câtă vreme
w
învăţământ este gata; el e forte bun, însă acesta nu va împlini postulatul de căpe­ ţiunea cji&rului socialist „Nâpszava . Pre- vre-o dece comune, unde numai baionetele
pe acest teren întrâgă lumea se află în tenia al lor. , tutindenea a confiscat banii, libelele de gendarmilor mai pot împedecâ isbucnirea
fierbere. Planul ministrului are în vedere Dâr nici sprijinul Cehilor nu şi l’a depunere şi diferite cărţi şi scrieri. revoluţiunei.
îmulţirea obiectelor de învăţământ cu ca­ puiuţ câştiga guvernul. Cehii au decla­ In ce privesce mişcările socialiste, In comitatul LLeves încă au început
racter maghiar. Pentru scolele medii ne­ rat cu totă hotărîrea, cŞ, în cestiunea nouă- avem de însemnat următorele soiri mai socialiştii ase organisa. Aici însă periculul
maghiare ministrul are o deosebită aten­ lor ordonanţe de limbă punctul lor de ve­ nouă: încă nu e iminent.
ţiune. A lăsat deci să se tipărâscă cărţi dere este cunoscut, şi la cas, decă Ger­ In comitatul Reştei, mişcările se res-
didactice şi în limbi străine, cari au me­ manilor li s’ar face mai mari concesiuni, trîng mai ales la muncitorii agrari şi nu
nirea de a scote cărţile didactice nema- atunci ei (Cehii) nu numai că nu vor spri­ sunt aşa de periculose, ca în alte comitate.

nitar de acum 150 de ani şi cu câtă artă ironie! — Acest sonet conţine totă istoria cu ele leprele cetăţii. Aşa e viaţa: limpede respondentul diarelor francese les Debats şi
a sciut poetul să facă să reiese fisionomia ciocoiului. de la început, apoi se precipită, se turbură le Figaro, că a ţinut anul trecut la Bodi-
boierului român. II descrie tocmai la ora Kira Doudouca, eleganta de odinioră şi devine din ce în ce mai murdară „ur- niere din Paris o frumosă conferinţă în
kiefului! luat aci în sensul ce-1 are cuvân­ este minunat schiţată în tr’unul din cele mai mându-şi cursul“. versuri asupra cântecelor nostre populare,
tul italian famiente — când boierul întins frumose sonete ale poetului. Der nota pesimistă nu este frecueută — VEpopee roumaine, — că a vorbit în mai
pe divan, sorbe cafeaua turcâscă dintr’o Şi decă printre Sonetele Române găsim în versurile poetului, şi rare-orl ceea ce vede multe rânduri de ţâra nostră înaintea so­
câşcă preţiosă. Este pentru dânsul momen­ sonete eroice, cari fac să vibreze în noi în jurul său, îi suggerâză cugetări triste. cietăţilor geografice dihParis, Tulusa şiLyon.
tul cel mai fericit al clilei; şi cât de dese­ corda patriotică, sonete descriptive, idilice Să cităm încă din sonetele seriei Printre celelalte scrieri ale poetului
ori se repetă ora klefului în viaţa lipsită forte viu nuanţate, altele ca Le mauvais Au temps judis, Les Cloches du vieuxBuca- filo-român, cităm încă: Ilistoire de Buca-
n
u
de griji a demnitarului de odinioră! faucheur, A la Dimbovitza ne arată pe cuge­ rest — o minunată simfonie de clopote; rest, din care a apărut numai prima parte
Şi faţă cu boierul român, âtă pe cio­ tătorul, în poet. apoi dintre sonetele idilice Le dor, în care pănă acum, — un volum de basme sunt tra­
coiul venit din Grecia fără nici un ban şi Poetul se află la Mănăstirea Neamţu poetuLdefinesce aşa de frumos acest cu­ duse din românesce — Sept contes roumains
nici un prejudiţiu. El a trăit trei-cjeci de în Moldova; în curtea din jurul bisericii vânt român, atât de dulce şi de trist, Le — şi altul La Veillee, care trebue să apară
ani cu apă limpede şi cu măsline, murdar un bătrân călugăr cosesce iarba, — dâr Rasteur d’Abeillcs, plin de graţie; La Ber- în curând la Firmin Didot Paris.
îmbrăcat, într’o locuinţă săracă. — Furând braţul lui e slab şi el trebue să lovâscă gerie cu terţetul său final, admirabil, şi decă Pentru întrâga sa activitate literară
oul de sub coţofană, el a şi jumulit’o; — de multe ori rădăcina de iarbă, ca să-o nu ne-am opri, am avâ încă multe de atât de filo-română să dăm poetului, care
rămas neînsurat — logofăt, intendent şi în taie. „Bătrânule, chee poetul, tu îmi amin- citat. cântă ţâra şi aspiraţiunile nâmului nostru,
curând proprietar al avuţiilor boierului, pe tesci Mortea, care ca şi tine cosesce în Francesii vor admira de sigur în ver­ admiraţiunea şi recunoscinţa nostră.
care l’a mâncat fript... A murit — de acum câmpul Yieţei. Ritmul ei este nesigur, mai surile lui Jules Brun, caracterul exotic al Cum dicea Jules Brun la Craiova, în
înainte un spital, o şcolă, îi ilostrâză nu­ bine ar fi brutal. De ce să ne bucurăm, poesiei sale, şi măiestria cu care mânuesce diua de 24 Ianuarie, când se serbătorea
mele... la piciorele Acropolei. O statue de când fierul deviază, dâcă suntem răniţi îna­ sonetul; er noi Românii suntem mândri de aci a 39-a aniversare a Unirei Principate­
marmoră e recompensa darului său. — Ro­ inte de lovitura fatală?“ a fi inspirat poetului frances o operă a că­ lor, el a făcut pentru Români „prestaţiunea
mânului nu ’i-a lăsat decât fomea şi pe­ Er Dimboviţei atât de limpede la rei valore literară este aşa de însemnată, sa de ţăran; el va fi adus în sudorea frunţii
lagra, şi el, care se asemănă cu mistreţul munte, poetul îi cjice: „De ce te grăbesc! şi care e menită să dea străinilor o idee atâtea pietre, cât vor fi putut să ţină bra­
din Calydon, fu plâns de Greci, ca şi cum de-a ajunge la oraş, acolo apa ta crista­ aşa de favorabilă despre ţâra n6stră. ţele sale, pe calea viitorului nostru“.
ar fi fost un Meleagru. Cât adevăr şi câtă lină se va înoroia, şi valurile tale vor duce Să amintim, că Jules Brun este co- Ludo.