Page 19 - 1898-02

Nr. 27—1898. GAZETA TRANSINILVA EI Pagina 8

Sultanul şi trimisul României. duel, dâr şi cu asta a păţit’o rău de tot, Poliţia şi garda era aşedată de-alungul dru­ nard şi Delhomme, cei doi din urmă es-
căci a fost grav rănit la cap şi la braţ. mului ca să-l păzâscă. Când se văclu tră­ perţl în procesul Esterhazy. Aceştia au re-
O neplăcută, surprindere a făcut în sura lui Zola, se aucjiră strigătele din mii fusat de a depune în afacerea Dreyfus şi
u
Adunarea Reuninnei „Crucea Roşie .
BucurescI sensaţionala telegramă din de guri: „Jos cu Zola! Jos cu trădătorul! Esterhazy. Audienţa se încheie.
Suntem rugaţi a publica următorul avis:
Oonstantinopole, ce a publicat’o „N. Fr. Aruncaţi-l în apâ! Sute de inşi alergau *
u
Adunarea generală a reuniunei „Crucea
Presse , despre care cH&r este sciut, că a după trăsură. De-odată se audi strigarea
u
u
Roşiă se ţine mâne, Vineri, în 18 1. c. la In audienţa de Marţi 15 Februarie au
stat totdâuna în ore care contact cu cer­ lângă Pont-Neuf: „Au pus mâna pe el!"
8 ore d. p. în sala de şedinţe a comitatu­ fost ascultaţi câţl-va contra-espereţl, dintre
curile guvernamentale din capitala turcâscă. Veniseră alte câte-va sute în faţa trăsurii.
lui. Decă din erore nu s’ar fi înmănuat cari toţi au afirmat, că scrisorea din bor­
Telegrama amintită este următorea: Nenorocirea părea neînlăturabilă. In acest
vre-unui membru invitarea, acel membru derou este a lui Esterhazy şi nu a lui
„Tractatul de comerţ româno-turc, moment sosi garda călărâţă şi cu săbiile Dreyfus. La depărtarea lui Zola dela tri­
este invitat prin acâsta cu totâ stima la
care a fost deja de mult votat de Parla­ în mână făcură drum lui Zola. Tot atunci
adunare. bunal nu s’a întâmplat nici un incident,
mentul românesc, aşteptă deja de şâse săp­ se întâmpla ca mulţimea să încunjure o mulţămiţă măsurilor energice luate de po-
tămâni sancţionarea Sultanului. Comerciul Difterită. Din Arad se telegrafâză, că trăsură, care trecea peste Pont-Neuf (Po­ liţiă.
românesc este forte păgubit, de orece-ce în comuna Capolnaş de lângă Soborşin bân- dul nou), credând, că este a-lui Zola. Vo­
acum apasă o suprataxă asupra făinei ro­ tue de câte-va (fit® epidemia difterică. Au iau să o arunce în apă. Deja desprinseseră NECROLOG. Vasiliu Moga de Chiher
mânesc*, pe când tractatul conţine în acâstă murit pănă acum aprope 200 de copii. caii. In trăsură se aflau trei dame, între
protopretore în pensiune, după o viâţă la-
privinţă o clausă favorabilă. In ultimele cari şi soţia prefectului poliţiei. La strigă­
Liferare. Direcţiunea generală a mo­ boriosă dedicată binelui comun, şi-a ter­
săptămâni n’a putut fi transportat nici mă­ rile lor poliţia sosi şi le scăpă.
nopolului din România publică concurs pe minat cursul 4il l° î 12 Februarie a. c.
r
n
e
car un sac de făină dela Constanţa la
cale de oferte pentru liferarea diferitelor * în anul 68 al etăţii şi 38 al fericitei sale
•Constantinopol.
materii chemice, ca accid nitric, cătran (pă­ Duminecă a fost pausă la tribunal, căsătorii.
„Intârdierea Sultanului de a sancţiona cură), cleiă, clor, potasă (Raliu), colofoniu, în schimb însă a fost cu atât mai mare
Rămăşiţele pământesc! ale neuitatului
tractatul, se esplică prin antipatia lui con­ fosfor, zinober, paraffin, scrobelă, lac gu­ mişcarea în oraş. Comitetele plebiscitare defunct se vor depune spre odihna de veci
tra trimisului român Djuvara. Se repro- mat, stearină, uleiă mineral etc. pentru ale departamentului Senei au ţinut o mare în cimiteriul gr. cat. din Zaul de Câmpiă
şâză acestuia, că a turburat bunele relaţii anii 1898—1899. Ofertele sunt a se înainta întrunire strigând la despărţire: „Trăâscă în 14 1. c. Cu profundă durere aducem
■româno-turcescî, mai ales permiţând coră­ pănă în 12 Martie n. c. Amănunte se pot Francia! Trăâscă armata! Trăâscă Îm­ acâsta la cunoscinţa tuturor amicilor şi cu­
biilor grecesc! să arboreze pavilionul ro­ căpăta în cancelaria camerei de comerciu păratul! S’au făcut câte-va arestări. La noscuţilor în numele lor şi al consânge­
11
mân în timpul râsboiului. şi industriă din Braşov. Mont-Parnasse, Sebastian Faure a ţinut o nilor.
„Sultanul ar fi declarat, că nu va conferenţă, vorbind în contra armatei. S’au Zaul de Câmpiă, 12 Febr. 1898.
sancţiona tractatul pănă când Djuvara nu ţinut mai multe vorbiri anarchiste, strigân- Maria Moga n. Vlassa, ca soţiă; Teo­
va fi rechemat. Se crede că Djuvara va fi Procesul contra lui Zola. du-se: Jos cu armata! ManifestaţiunI s’au dor Moga, George Moga, ca fii; Alexan­
permutat în curând la Bruxelles, âr.la Cons- mai făcut şi în Quartier Latin, în Rue
In audienţa dela 12 Februarie n. au drina Şandor de Vist, ca noră.
tantinopol va fi numit actualul trimis ro- Montmartre, Rue St. Antoine etc.
fost confrontaţi martorii Lauth, Henry,
mând din Belgrad, Papiniu“. ♦
Gonse şi Leblois cu colonelul Picquart.
Foile oposiţionale se folosesc de acest ULTIME SCIRÎ.
Lauth spuse, că carta de postă pneu­ Luni, în 11 Februarie n. audienţa se
incident pentru a trage la răspundere pe matică (ce a descoperit’o Picquart) a fost începe prin cetirea unei scrisori a diaris-
guvernul-Sturdza din causa acestei situa- Constantinopol, 16 Febr. Guver­
ruptă în vre-o 60 bucăţi, borderou] ase­ tului Papilland, redactorul foiei antisemite,
tiun! dificile create comerciului român şi nul rusesc a propus puterilor, ca
menea a fost rupt. Amândouă au fost re­ „Libre Parole", în care acesta desminte
pentru nesuccesul diplomatic ce-1 învolvă. cestiunea alegerei guvernatorului
constituite şi lipite la loc, apoi fotografate. că ar fi dis cătră Jaures, că consideră pe
Cretei, se o înerbdă cu totul amba­
Colonelul Henry spune, că plicul, care Esterhazy, ca (autor al borderoului.
sadorilor din Constantinopol, cari
conţinea dosarul de acte secrete s’a aflat Jaures, deputatul socialist, îşi susţine sunt cei mai competenţi a-o des-
SOIRILE BILEI. pe masa lui Picquart. Plicul era deschis şi mărturisirea. Vine ârăşî espertul Bertillon
j lega.
se vedea eşit din plic acel colţ al actului, şi spune, că n'a adus hârtiile necesare pen­
— (o) 17 Februarie Regele Greciei a trimis prin-
pe cari erau scrise cuvintele: „Cete Ca- tru documentarea, ce se aştepta dela el, şi
Anunţarea adunărilor poporale. Foia tr’un curier deosebit o scrisbre au­
naille de D ...“ că n’a cerut autorisaţiă. Labori îi adresâză
-oficială ungurâscă publică o ordinaţiune a tografa Ţarului, în care ’i mulţă-
Generalul Gonse declară, că atunci, mai multe întrebări cu privire la şema lui,
ministralui de interne referitor la anunţa­ mesce pentru iniţiativa puternică,
când ’i-s’a reîntors dosarul cu actele, aceste un desen, care a servit grafologului Bertil­
rea adunărilor poporale. Ordinaţiunea dis­ la care s’a alăturat şi Anglia şi
erau cam în disordine. lon ca mijloc de a dovedi culpabilitatea
pune, că adunările poporale trebue să fiă Francia, de a-se garanta împrumu­
Picquart negă, că actele s’au aflat vre­ lui Dreyfus. Bertillon însă declară, că nu
anunţate cel puţin cu 24 ore înainte la e permis să vorbâscă despre afacerea Drey­ tul în scop de a plăti despăgubirea
odată pe masa sa de scris. Henry susţine
■respectiva autoritate competentă de forul fus şi deci cu totă bunăvoinţa nu pote să de resboiu.
ce a dis. Picquart protestâză, âr Henry sus­
prim. Numai pe basa concesiunei date de demonstreze cele ce i-se cer. In fine r6gă pe Ţar se spriji-
ţine, că Picquart a minţit. (Mare mişcare
acesta se pote ţinâ adunarea. Cei ce calcă La tote întrebările dice, că ''nu pote nescă şi mai departe candidatura
în auditoriu).
acâstă disposiţiune se pedepsesc cu arest prinţului George.
Labori dice, că unul dintre cei doi răspunde, şi că nu mai posede documen­
pănă la 15 cjile şi cu amendă pănă la tele. Apărătorii se silesc în zadar a-1 face Soirile despre mobilisarea par­
martori, cari se contradic, trebue să fi spus
1 0 0 f i . să vorbâscă. In fine Labori elice cătră ju­ ţială a armatei din causa turburări-
neadevărul. Propune deci ca procurorul să
raţi, arătând spre Bertillon: „Aici aveţi lor ce s’au ivit brăşî în Macedonia,
Diploma de doctor pentru regina Ro­ facă cercetare pentru mărturiă falsă.
mâniei. Consiliul universitar din Budapeşta Picquart declară apoi, că martorii afacerea dela 1894! El a fost cel mai în­ nu se adeveresc, de unde se pbte
semnat espert şi pe basa espertisei lui a conhide, că pericolul nu este încă
— dice „Egyetârtâs“ — va alătura ,o scri- Henry, Lauth şi Gribelin au uneltit în con­
fost condamnat Dreyfus". aşa mare.
sore de felicitare la albumul în care va aşeda tra lui, şi că el este jertfa bunei sale con­
diploma de doctor de onore pentru regina vingeri şi a atitudinei sale corecte, într’o Deputatul Hubbard spune, că vărul Berlin, 16 Febr. „Neuste Nach-
Elisabeta a României. Scrisârea va fi con- causă pe care o crede drâptă. său Bertillon i-a esplicat şema lui, dâr n’a riehten" publică soirea sensaţionalâ
cipiată în limbile: maghiară, latină, fran- Gonse: Acest oficer (Picquart) pănă înţeles mult de aici. La întrebarea, dâcă a din Boemia, că acolo s’ar fi format
cesă şi română. Diploma va fi trimisă Sâm­ în momentul afacerei Esterhazy, în care e vădut scrisorea lui Esterhazy, care sâmănă un sindicat ceho-polon în contra in­
bătă ministrului de esterne austro-ungar, cuprins de o idee fixă, a fost dintre cei aşa de frapant cu cea de pe borderou, Ber­
dustriei germane, care sindicat dis­
care, prin ambasada austriacă din Bucu- mai bravi şi a făcut cele mai bune servi­ tillon a respuns: „Nu voiu să văd scrisorea pune deja de peste 28 milione. El
rescl, va fi predată augustei regine-poete. cii. El e capabil să le facă şi în viitor, lui Fsterhazy. Acesta este o păpuşe (Stroh- este îndreptat în primul rend în
decă va vrâ. mann) a Evreilor . contra industriei de esport din Ber­
11
Maghiarisarea Făgăraşului. Sub acest
In fine mărturisesce advocatul JDe- Ives Guyot, fost ministru, eh®® că pro- lin şi din Saxonia.
titlu publică guvernamentalul „Peşti Na-
manqe, apărătorul lui Dreyfus în pro- cesul Esterhazy [a fost o parodiă asupra
plo“ o soire, ce ’i se comunică din Făgă­
oesul acestuia. Demange a fasionat în justiţiei, şi că întrâga elită a societăţii
raş şi în care se spune, că Ungurii din L i t e r a t u r ă .
favorul lui Dreyfus, ridicând bănuell asu­ consimte cu Zola.
acest orăşel, deşi puţin! la număr, fac „cu-
pra lui Esterhazy şi făcând alusiunl la Urmâză ascultarea espertului grafolog Procent, Promil, Interese şi Teoria
cerir! ne mai pomenite printre Saşî şi
u
revisuirea procesului lui Dreyfus. Apoi Teyssonieres. El a esaminat, dice, borderoul conturilor curente de 1. C. Panţu, profesor
Român!. In urma unei hotărîrî a represen-
au urmat senatorul Banc, care a dis, şi a ajuns la conclusiunea, că scrisorea este la şcola comercială superioră din Braşov.
lanţilor comunei, mai multor strade şi lo­
că buna credinţă a lui Zola nu se pote identică cu cea a lui Drefyus. Mai ales O broşură de 48 pagine, în care se arată
curi publice ale oraşului, car! pănă acum
u
trage nici decum la îndoială şi deputatul cuvântul „oficer sâmănă cu scrisorea lui calcularea intereselor pe ani, pe luni şi pe
u
purtau nume „străine , li-s’au dat nume
Jaures, conducătorul socialiştilor, care în- Dreyfus,i afară de acâsta mai sunt 30 de (jile într’un mod practic; sunt mai multe
unguresc!, ca „Apaffy-târ“, „Apaffy-utcza ,
u
vinuesce pe guvern de slăbic’une şi mai ales cuvinte absolut identice. Asigură, că fac­ esemple esplicate amănunţit, aşa ca să fie
„Rakoczy-utcza , „Vâr-târ", „S/âkely-utcza“
w
pentru greşala ce s’a făcut, când procesul similul borderoului e falsificat şi în mod înţelese de ori şi cine; de-asemenea modul
„Arpâd-târ" etc. Cum a fost cu putinţă, ca
Dreyfus s’a pertractat cu uşile închise. artificial arangiat, ca să semene cu scrisârea de calculare al intereselor la bănci şi teo­
representanţii comunei Făgăraş să se în-
Apărătorul Labori cere ca originalul lui Esterhazy. Sunt graveur şi prea bun ria conturilor curente. — Se pote procura
voâscă la o asemenea batjocurire a acestui
borderoului să fiă presentat tribunalului. cunoscător, decât să mă înşel. SţDune. că dela Tipografia „A. Mureşanu" şi dela li­
«orăşel istoric, nu seim; dâr dâcă în adevăr
Tribunalul respinse acâsta cerere a apără­ grafologul Crepieux-Jamin, care a fost con­ brăria N. I. Ciurcu, Braşov, cu preţul de
nşa este, atunci reclamul, ce şi-l fac Un­
torului. In fine este ascultat espertul Ber-' sultat de familia Dreyfus, l’a întrebat: „Ce 40 cr. (1 leu) plus 3 cr. porto.
gurii dela Făgăraş, lăudându-se mereu
tillon, care declară, că borderoul e scris ţi-a adus raportul în afacerea Dreyfus ?"— Trandafiri si viorele se numesce o
prin foile guvernamentale, nu este neînte­
de Dreyfus şi dice, că va dovedi acesta, I-am răspuns: „Două sute de franci!" — frumosă şi elegantă carte de poesii popo­
meiat. In adevăr, nu e lucru puţin dela ei,
dâcă i-se vor preda actele doveditore con­ „Bine", răspunse Crepieux—Jamin: „Acesta rale, culese şi ordinate de Ion Pop lieteqa-
ca în mijlocul unui comitat, ca al Făgăra­
fiscate în locuinţa lui Dreyfus la 1894. ar putâ să-ţi aducă 100,000 sâu 200,000 nul. E o carte de vre-o 200 pag., în care
şului, să-şî bată cu atâta succes joc de
Pice apoi, că va cere autorisare dela mi­ franci . Eu i-am răspuns răstit, că nu-mi găsim o mulţime de cântece bătrânesc!,
u
Român!, ca şi de Saşi!
nistrul de răsboiu, ca să arate bucăţile ce trebue. In cliua- următore Crepieux la des­ voinicesc!, ostăşescl, de bucuriă, de dra­
Un oficer pălmuit în bal. Din Arad se au servit la espertiza lui. Ou acâsta audi­ părţire m’a sărutat şi m’a asigurat de ami­ goste, jale, dor, urît, măniă, năcaz, cântece
scrie, că la balul reuniunei „Crucea roşiă“, enţa se încheie. ciţia lui. Soţia mea a dis, că acâsta e să­ glumeţe, dela nunţi şi altele. Ediţiunea 11.
ce 8’a ţinut în Aradul nou, oficerul de hon- * rutarea lui Iuda şi a şi fost adevărat Preţul 60 cr. (cu posta 65 cr.)
ved! Antal Imre a fost pălmuit din partea Ca şi în dilele precedente, mulţimea (Aplause).
fisolgăbirăului Petko Zoltan. Honvedul păl- de pe stradă pândea plecarea lui Zola dela Martorii următori au fost esperţii Proprietar: l)r. Aurel Mureşianu.
anuit a încercat să-ş! caute satisfacţiă prin tribunal, ca să manifesteze în contra lui. Charavay şi Pelletier, apoi Gobert, Con- Redactor responsabil: Gregoriu Maior.