Page 2 - 1898-02
P. 2

Pagina 2.                                                            GAZETA TRANSILVANIEI                                                                     Nr. 24—1889.


           îl  semnaleza,  accentuând  necesitatea  crete  militare  unei  puteri  streine  —  mai  trăesc  din  contimporanii  lui  Negri  şi      ceilalţi  învăţători  pe  faţă,  ca  prin
           de  „a-se  face  posibil  preoţilor,  ca  se  a  acusat  tribunalul  de  resboiu,  care  fiilor  lor,  ceea  ce  acest  mare  om  a  făcut   maghiarisarea  numelor  lor  se  dea
           primbscă  subvenţiunea  pusă  în  vedere  l’a  judecat,  precum  şi  pe  tribunalul,  pentru  poporul  românesc  şi  le  spune,  că      „dovedţl  neîndoiose  despre  alipirea  lor
           fără   jignirea   drepturilor   autonomice   ale  care  a  achitat  pe  majorul  Eszterhazy,  nicl-odată  nu  vor  pute  fi  în  destul  de  re­  la patriă maghiară".
           bisericei  şi  fără  ca  acel  ajutar  să  fă  un  bănuit  că  acesta  ar  ti  comis  crima  cunoscători  memoriei  acelui  ce  li-a  fost    Ei  bine,  acesta  eate  curată  pre­
           fel   de   remuneraţiune   pentru   servicii   ne-  trădării,  că  a  procedat  nelegal  şi  ne­  ca  un  adevărat  părinte.  D-1  Clein,  dele­  siune  şi  siluire,  căci  „provoeaiea"
           bisericescî şi neromânescî*.                  drept.  Procesul  câştigă  o  însemnă­       gatul  secţiei  Bacău,  într’un  frumos  discurs   inspectorului  de  scâle  e  mai  mult
                 In  tot  caşul  se  recere,  ca  am­    tate  mare  prin  aceea,  că  se  luptă  face  istoricul  luptelor  neîntrerupte  ce  a    poruncă, decât dorinţă.
           bele  confesiuni  românescî  —  căci  aici  doue  tabere:  a  antisemiţilor  şi  trebuit  să  ducă  Negri  pentru  realisarea                  Acesta  reiese  şi  din  împrejura­
           prin  proiectul  de  lege  actual  ae  pre­   a  celor,  cari  sunt  pentru  revisiunea  Unirei  şi  a  celorlalte  acte  importante  pen­  rea,  că  acel  Sipos  Orbân  este  inspec­
           vede  în  6re-care  măsură  şi  ajutora­      procesului  lui  Dreyfus,  a  cărui  causă  tru  desvoltarea  nostră  naţională.  Sfîrşesce   torul,  care  a  intrigat  în  interesul
           rea  provisorie  a  preoţilor  români  se  cfi       ce  a   2  sprijinită  de  Evrei  cu  cu cuvintele:                                 maghiarisării  de  mulţi  ani  de  (file
           uniţi  în  stare  materială  mai  strîm-  bani.  Procesul  se  crede,  că  va  dura              „Tu  popor,  să-ţl  aduci  aminte  tot-dduna   în  contra  scâlelor  române  din  Bihor
           torată  —  se  ia  fără  amânare  cele  mai  pănă Miercuri.                                 de  omul,  care  a  lucrat  o  vicia  întregă  pentru   şi  care  a  condus  uneltirile  în  drep­
           energice  măsuri  de  apărare  în  con­                            *                        binele  şi  fericirea  ta.  Figură  măreţâ  şi  sfântă   tate  îupotriva  episcopului  Pavel  dela
           tra  monstruăselor  disposiţiunî  din                                                      pentru  neamul  românesc,  vegliiasă  din  înăl­  Oradea mare.
                                                              Iu  Orientul  europeu  se  ridică
            proiectul  acesta  al  guvernului,  prin                                                  ţimea  cerurilor  asupra  destinelor  acestei  na­
                                                         ârăşî  nori  grei  de  când  Rusia  spriji  •                                                    Etă  după  „Tribuna"  din  Sibiiu
           care  clerul  nostru  se  dă  de-a  drep­                                                  ţiuni  şi  condu  pe  fiii  ei  pe  calea  începută  de
                                                         nesce  candidatura  principelui  George                                                    textul  scrisârei  amintite  a  lui  Sipos
           tul  pe  mâna  poliţiei  de  stat  din                                                      tine ! u
                                                         al  Greciei  la  postul  de  guvernator  al                                                Orbân  în  traducere  verbală  româ­
            Peşta.                                                                                          După  acestea  Protoerul  VîrgolicI,  în
                                                         Cretei.  Turcia  e  în  contra,  âr  Aus                                                   nescă :
                 Fiă  siguri  mai  marii  bisericei,                                                   câte-va  cuvinte,  adresându-se  sătenilor,  re­
                                                         tro-Ungaria  şi  Germania  o  sprijinesc.                                                  Inspectoratul reg. de scote din comit. Bihorului.
            că  măsurile  seriose  şi  energice,  ce                                                   comandă  unirea  şi  înfrăţirea  tuturor  pen­
                                                         Se  credea,  că'  Ţarul  vecjend  oposiţia                                                   Nr. •/. 1898.
           le  vor  lua,  ce  trebue  să  le  îea  pen­  acestor  puteri,  nu  va  mai  stărui        tru mărirea şi binele patriei.
            tru  a  salva  independenţa  clerului                                                                                                           Stimate ăomnide învăţător!
                                                         pentru  prinţul  George.  Acum  înse               La  ora  1  începe  banchetul,  la  care
            nostru,  vor  fi  sprijinite  cu  însufleţire                                                                                                 Iţi  aduc  la  cunoscinţă,  că  cu  permi­
                                                         se  anunţă  din  nou,  că  Ţarul  vre  se     au  luat  parte  25  persone.  Cu  acestă  oca-
            de  toţi  credincioşii,  de  întreg  popo­                                                 siune,  în  urma  propunerei  P.  S.  Sale  Pro­  siunea  Escelenţei  Sale  domnului  ministru
                                                         facă  pe  prinţul  George  cu  ori-ce
            rul român.                                                                                 toereul  Yîrgolici,  se  deschide  o  listă  de  r.  u.  de  interne  şi-au  schimbat  numele  co­
                                                         preţ  guvernator,  şi  că  a  şi  trimis
                                                                                                       subscripţie  ca  să  se  ridice  în  memoria  lui  legii d-tale:
                                                         pe  admiralul  Skridlovod  la  Creta  cu
                  Revista politică.                      misiunea  de  a  pregăti  lucrurile  pen-    Negri  o  petră  comemorativă.  S’au  strîns  în­   Badovics  Miklos,  învăţător  de  stat  din
                                                         tru-ca  se  potă  fi  guvernator  prinţul    tre  comeseni  534  lei  şi  s’a  hotărît  în  pro-  K. — în „BdtU,
                 De-o  vreme  încăce  se  face  multă                                                  cesul-verbal  încheiat  despre  acesta  ca  să     Bruchentlial  Agoston,  învăţător  de  stat
                                                         George.
            vorbă  atât  în  dieta  din  Budapeşta,                                                    se  împartă  şi  alte  asemenea  liste  orl-cărei  în Hagymâdfalva ') în „Biliari“ şi
            cât  şi  prin  gazetele  unguresc!  despre                                                 persâne  ce  va  voi  a-se  însărcina  cu  ele.    Modora  Jânos,  învăţător  de  stat  în
            mişcarea  socialistă  din  Ungaria.  Mai       In memoria lui Costache Negri.              După  banchet  s’a  încins  în  curtea  caselor  Holloszeg )  în  „Tinodi“;  şi  te  provoc  ca
                                                                                                                                                             2
            ales  în  timpul  din  urmă  acestă  miş­                                                  o horă a Unirei din toţi cei de faţă.        pe  viitor  în  corespondenţa  ce  vei  avâ-o  cu
            care  a  luat  o  mare  întindere  chiar          Sâmbătă 24 Ianuarie v., fiind a 39-a ani­                                             numiţii  să  întrebuinţezi  numele  cel  ma-
            şi  în  păturile  de  jos  ale  poporului.  versare  a  Unirei  Principatelor,  secţia  din                                             ghiarisat.
            Comitatul  Sabolciu  este  întreg  sub­      Pechea  (Covurluiu)  a  Ligei  culturale  a  ser­  A dat strechea în maghîarisatorî.             Tot-odată  dau  espresiune  speranţei  şi
                                                                                 u
            minat  de  socialişti.  Poporul  agitat      bat  —  scrie  „Drapelul   —  acestă  cfi  în                                              aşteptărci  mele,  că  esemplele  patriotice,  caii
            de  agenţii  secreţi  se  adună  în  cete    comuna  Mângina,  în  casele  ce  erau  pro­       Nu  de  mult  am  adus  scirea,  că     nu  vatămă  nici  convingerea  religiosă,  nici
            si  se  sfătuesce,  cum  să-şî  uşureze  prietatea  nemuritorului  Român  Costache         funcţionarii  superiori  ai  căilor  ferate   nu  atinge  interesele  limbei  materne,  ci  dă
            sărtea.  Cuibul  principal  al  acestor      Negri,  unde  a  trăit  Negri,  unde  a  gândit   de  stat  au  provocat  pe  subalternii   numai  dovadă  despre  ridicarea  sentimen­
                                                                     11
            mişcări  este  comuna  Mandoc  din           el  la  „Unire   şi  de  unde  a  pornit  ideia   lor   nemaghiari   se-şl   maghiariseze   tului  patriotic  mai  pe  sus  de  oii-ce  alte
            acel  comitat,  unde  (filele  trecute  s’au   mărâţă,  care  a  dat  celor  de  adî  o  patrie   numele,  decă  vor  se  trecă  înaintea   consideraţiunl,  —  le  vor  urma  cât  mai  cu­
           tăcut  mari  turburărî  socialiste.  Asu­     liberă şi puternică.                          mai  marilor  lor  ca  buni  „patrioţi  un­  rând  şi  învăţătorii,  cari  mai  au  încă  connume,
                                                                                                       guri .
                                                                                                           11
            pra  comunei  s’a  cerut  miliţiă  dela           In  faţa  a  peste  200  de  locuitori  să­                                           cari  nu  sună  pe  unguresce;  pentru  că  altfel,
                                                                                                            In  acestă  afacere  deputatul  sas
            Ungvar.  S’au  făcut  şi  mai  multe  teni  veniţi  din  satele  din  împrejurimi,  pre­                                                spre  cea  mai  mare  a  mea  părere  de  rău,
                                                                                                       Meltzl  a  interpelat  în  dietă  pe  mi­
            arestări.  Situaţia  este  tărte  amenin-  şedintele  secţiei  Pechea,  dr.  Tălăşescu,  ia                                             ar  trebui  să  mă  conving,  că  respectivii  nu
                                                                                                       nistrul  de  comunicaţiune,  plângen-
            ţătore  şi  în  comunele  Tuzser,  Gemzse  cuvântul  şi  urâză  bună  venire  celor  ce  s’au                                           au  voinţa  şi  curajul  de  lipsă,  ca  să  dee
                                                                                                       du-se  asupra  neiertatelor  abusurî,  ce
            şi  Bezded.  Aicî  socialiştii  nu  se  sfiiesc  adunat  aci,  ca  să  serbeze  reînvierea  patriei                                     doveiţl  neîndoiose  despre  alipirea  lor  la  patria
                                                                                                       se  faccu&câstă  maghiarisare  siluită.
            a  vesti  pe  faţă,  că  nu  se  vor  linişti,  şi  să  aducă  slavă  Atotputernicului  pentru                                          maghiară,  —  sâu  că  subordonâză  'sublimul
                                                                                                                                                 86
           până  nu  se  vor  scălda  în  sânge.  Intr’una  isbânda  Unirei  şi  rugi  pentru  a  ne  ţinâ   Procedarea  acelor  funcţionari,  (fi    scop altor consideraţii mici.
            din  aceste  comune  socialiştii  au  stri­  uniţi  pe  toţi  câţi  vorbim  şi  gândim  româ-   el, este în contra legii.                     Când  te  provoc  şi  pe  d-ta  să  promo­
            gat  :  „  Vom  ucide  pe  toţi  solgâbirăii  şi  nesce.  „Aci  —  continuă  d-sa  —  în  acest   Seim  ce  a  respuns  ministrul.  A  vezi  şi  mai  departe  cu  bunăvoinţă  nisuinţa
            de-am  sci,  că  dărîmâm  zidirea  sol-  locaş,  ce  pare  neînsemnat  de  modest  ce  negat,  că  s’ar  maghiarisa  cu  forţa,  patriotică indicată, am rămas cu salutare
            găbirăăscă,  totuşi  noi  vom  libera  pe  este,  aci  s’au  întâlnit  marii  noştri  bărbaţi  âr  cât  pentru  maghiarisarea  pe  cale
                                                                                                                                                          Oradea-mare, 25 Ianuarie 1898.     ,
            soţii  noştri".  In  mai  multe  locuri  de  stat,  Negri,  Cogâlniceanu,  cu  Ion  Gliica  socială,  el  nu  o  pote  opri,  der  nici
            muncitorii,  în  urma  acestor  agita­       şi  Golescu,  cu  Alexandri,  şi  aci  s’a  stabilit  nu vrea se o oprâscă.                                            Sipos Orbân,
                                                                                                                                                                              inspector reg. de scâle.
            ţiuni,  s’au  pus  în  grevă  deja  de  pe  posibilitatea  Unirei,  de  care  se  îndoia  totă   Ministrul  a  mai  susţinut,  că  nu
            acum.                                        Europa,  afară  de  un  singur  om:  acel  om  era  se  face  nici  un  fel  de  presiune,  seu
                                 *
                                                         Napoleon  IlI-lea,  împăratul  Franciei  şi  aces­  sîlă,  din  partea  funcţionalilor  supe­
                 Cel  mai  mare  svon  îl  face  acfi  tui  om  datoresce  poporul  român,  atât  cât  riori.  Ca  dovadă,  că  se  fac  astfel
                                                                                                                                                                               — 31 Ianuarie v.
            în  Francia  şi  în  totă  pressa  europăuă  pote  datora  unui  părinte  ocrotitor;  căci  de  presiuni  şi  siluiri,  servesce  o  seri-
            procesul  lui  Emile  Zola,  cunoscutul  fără  el  am  fi  devenit  pote  o  a  doua  Ba­  sore  oficiosă  a  inspectorului  reg.  şco­           Serbarea dilei de Trei Sfinţi în Blaşiu.
            romancier  frances.  Procesul,  care  s’a  sarabie, o a doua Bosnie".                      lar   Sipos   Orbdn    din   Oradea-mare     Tocmai  la  încheiarea  foii  primim  din  Blaşiu
            început  Luni  înaintea  curţii  cu  ju            Se  începe  Te-Deumul  oficiat  de  S.  S.  cătră  învăţătorii  scolelor  poporale  din   un raport despre modul, cum a fost ser-
            raţi  din  Paris,  i-s’a  intentat  lui  Zola,  Protoereul  VîrgolicI,  al  judeţului  Covurluiă,  comitatul  Bihorului.  In  acesta  seri-
            pentru-că  vrând  să  dovedăscă  nevi­       asistat  de  4  preoţi.  După  terminarea  ser­  sâre  se  comunică  maghiarisarea  nu­          ’) Rom. Spinos, comună locuită curat de
            novăţia  căpitanului  Dreyfus,  condam­      viciului  divin,  d-1  vire-preşedinte  al  sec-  melor  la  trei  învăţători  de  stat,  în­  Români gr. cat.
                                                                                                                                                          2
                                                                                                                                                          ) Rom. CorbescI, lângă Orade, locuită cu­
           nat la 1894 pentru trădare de se-             ţiunei,  Ion  G.  Boiu,  reamintesce  celor  ce tre cari doi Români, şi se cere dela       rat de Români gr. or.


            celei  mai  mari  părţi  a  Tătarilor  din  păr­  care  o  chema  Branda.  Bogdan  feciorul  voe-  cării  cu  ,corabia  pe  Dunăre  un  vânt  lin  se  ivi  a  doua  oră  sorele;  furtuna  nu  înce­
           ţile  Moldovei  îşi  puseră  în  gând,  o  parte   vodului  Dragoş  din  plaiurile  fâloşilor  munţi  aburia,  încât  pânzele  abia  se  umflau  şi  va­  tase;  corabia  fusese  isbită  de  tote  stâncile,
            din  ei,  să  părăsâscă  Maramureşul  şi  să  vie   CarpaţI  de  prin  Maramureş,  se  logodi  cu  sul  mergea  încet;  cerul  era  limpede  şi  de  însă  unde  nu  pote  omul  face  nimica,  acolo  bi-
           să-şi  ia  din  nou  pământurile  străbune  de   frumosă  Branda,  fiica  Domnitorului  Şuşman  un  albastru  siniliu,  sorele  îşi  împrăscia  cu  ruesce  renduiala  naturii,  acolo  vine  ajutorul
           prin  Moldova.  Trebuia  însă  alungată  de   din  şesurile  bogate  de  pe  malul  drept  al  îmbelşugare  ale  lui  raze  de  foc  şi  de  aur;   Atot  puternicului;  vasul  a  rămas  nesfărămat;
           aici  şi  horda  de  Tătari  ce  mai  rămăsese   sgomotosei  DunărI.  Un  frate  al  Domnito­  în  sfârşit  era  o  cfi  frumosă:  se  părea  că  a  doua  (fi  începu  cerul  a  se  limpeefi,  vân­
           cu căpetenia lor, sălbatecul Bour, Haroboe.   rului  Şuşman  anume  Kaliman,  fu  însărcinat  şi  natura  voesce  să  ia  parte  la  sărbătorea   tul  a  mai  conteni,  şi  cătră  amurgul  serii,
                 Să  vedem  cum  acâstă  urîciune  sălba­  de  curtea  domnescă  să  ducă  pe  miresa  nunţii  domnescl.  Dâr  din  vesel  şi  senin,  ce-   valurile   duseră   sbuciumata   corabiă   pe
            tică,  spaima  âmenilor,  fu  ucis  şi  toţi  Tă­  Branda  la  al  ei  mire  Bogdan  în  Maramu­  cerul  începu  a  se  posomori;  cu  cât  sârele   malul  stâng  al  Dunării  la  gura  Şiretului;
            tarii lui alungaţi.                          reş.  Câte-va  luni  de  dile  s’au  făcut  pregă­  se  ridica,  cu  stat  nisce  uriaşi  nori  creţi  se   au  scăpat  de  acea  nenorocire,  pentru  a  da
                 In  acele  vremuri  domnia  în  Maramu­  tirile  cuvenite  unei  astfel  de  călătorii.  Prin-  strîngeau  împrejurul  lui;  blândele  lui  rade   peste alta şi mai mare....
           reş  un  voevod  numit  Dragoş;  el  avea  un  cesa  Branda  eu  moşul  ei  Caliman  şi  cu  un  nu  mai  puteau  străbate  grosimea  neguri­  Bieţii  nuntaşi  au  scăpat  la  uscat  şi
            fiu  pe  care  îl  chiema  Bogdan-,  atât  tatăl  strălucit  alaiii  domnesc,  potrivit  pentru  o  lor;  veselia  nuntaşilor  se  sohimbâ  în  în­  s’&u  ascuns  în  dosul  unor  tufe,  âr  Branda
            cât  şi  feciorul,  erau  buni  români  cu  durere  nuntă  de  Craih  ca  aceea,  au  plecat  pe  tristare,  când  ventişorul  blând  şi  liniştit  şi  cu  Kaliman  s’au  îmbrăcat  cu  haine
            de  inimă  pentru  neamul  românesc.  Dragoş  Dunăre  în  jos  cu  o  corabie  încărcată  cu  de  diminâţă  se  schimba  într’o  grâznică  fur­  prâste,  ca  să  nu  dea  vr’un  prepus  cui-va,
            plănuise  întorcerea  înapoi  m  ţâra  Moldo­  t6fe  odorele,  poclânele  şi  cu  darul  cel  mai  tună,  care  repeejia  şi  sbuciuma  corabia  de  că  ar  fi  omeni  cu  dare  de  mână;  când  de­
            vei  ;  însă,  ca  să  p6tă  îndeplini  cu  folos  frumos  şi  mai  scump  dintre  tote,  logodnica.  credeai  că  acu,  acu  se  cufundă  ;  nici  o  nă­  odată  se  văd  atacaţi  de  o  bandă  de  hoţi
            acâstă  dorinţă,  care  era  şi  a  celorlalţi  Ro­  Au  plecat,  ca  să  ajungă  la  vr’un  port,  loc  dejde,  nici  un  ajutor  pentru  bieţii  drumeţi;  Bârlădenî.
            mâni,  trebuia  să  intre  în  legături  de  prie­  unde  stau  şi  de  unde  plecă  corăbiile,  pe  cu  ce  veselie  şi  cu  ce  gând  plecase  ei  şi   In  zadar  bietul  Kaliman  şi  cu  tova­
            tenie  cu  alţi  Domni  vecini  ţării  moldo­  malul  din  stânga  Dunării  pe  pământul  mol­  cum  era  cât  p’aci  să  se  înece!  Se  lă­  răşii  săi  s’au  luptat  voinicesce,  căci  nu  le-a
            venesc!.                                     dovenesc, de unde apoi avea să plece întregul  sară  în  voia  norocului,  care  e  aşa  de  bu­  fost  cu  putinţă  să  scape  averile  sâu  cel
                 Peste  Dunăre,  unde  astăcfi  este  Bul­  alaiii  şi  cu  t6te  odorele  cu  trăsuri  şi  cară  clucaş  ;  toţi  câdură  în  genunchi  şi  cu  mâ-  puţin  pe  Branda  din  mâna  hoţilor.  Kali­
            garia  şi  Serbia,  era  în  acele  vremuri  o  prin  Moldova  pănă  la  Maramureş.  Aşa  nile  ridicate  spre  cer,  cu  lacră  mî  fierbinţi,  man  căclu,  pătruns  de  lăncile  vrăjmaşilor,
            altă  ţâră,  cu  alt  nume,  peste  care  era  un  aveau  de  gând  să  facă  nuntaşii,  dâr  nu-i  cereau  dela  Dumnecjeu  cel  din  urmă  aju­  alăturea  cu  ai  săi  şi  cu  inimicii  de  ei  omo-
                                                                                                n
            Domn  Româno-Bulgar  numit  Şuşman.  Acest  cum  va  omid,  ci-i  cum  va  Domnul*,  elice  o  tor  şi  multa  lui  milă  şi  îndurare.  Trecu  rîţl;  numai  Branda  fu  cruţată  cu  viaţă  de
            Domn  avea  o  fată  mândră  şi  frumosă,  pe  vorbă veche românâscă. La începutul ple-   acea di urgisită; trecu prăpăstiosa nopte;    cătră hoţi, pentru a ei frumseţe şi gingă-
   1   2   3   4   5   6   7