Page 21 - 1898-02
P. 21
*imj, tfs&iîlKîSwa, .,6a3teta“ iese în Secare li.
I îi fim** ADonainemo puntrn Austro-Dugaris:
l'-mv. ®<»'î £??, 38. Pe un an 12 fi., pe şese ioni
6 fl., pe trei luni 3 ti.
: î(:.<--W.-n l,iiţţwKS-;*,tB ii: n.'(
— .Utoa/iasyt'i' &a x N-rii de Duminecă 2 fl. pe an.
.^«run«ţ- Psalm România si străinătam:
i'SS'>V"iTi' MP ţtflm-iîir Îs, n*«i- Pe ut- an 40 franol, pe t»6pe
.•.'«•‘rpţlrittcte Braţii? » la xr.’- luni 20 Ir., po Mei inni 10 fr.
«AfcSra’o SIpuiifF 2» *s»'o«i«r(: 5-rii do Duminecă 8 franc!.
hi Vîosîg i tet/iea, Si/innc»
SiMsK tfvriolf V'/ks, .4. Bo pjrencunăiă la tote ofieiele
Sinaiuoî^ai'; iKion , J. poştale din întru ai din arară
foamâcr, Jtt‘ BuiiafcM* s /. T. 32 la do. aoioctori.
tfoldhsr'jiry, Jktottfc Bvnsssl: ÎS Abonamentul ţann Brasoi
S’jcui.'BKOî: j.ytr.it Htewj Stio- administraţiunoa, piaţa mare,
•■3?jfr?.aio de Batratuiifi: lu Unui- tfirgul Inului Nr. 30 etagiu
h'tattt Karoiyt <fl I&hntixK, I.: pe un an 10 fl., pe păso
Praţaî lîiao^Unflu;'; o luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
v-Awaoxaty-o e colonii î c*. ţi Cu dusul în casă: Pe un an
■jOcs. iâwpsa peptsn o pn's»lv 12fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni
.«*•:•• yafe'tioAîi mai ă*wi rf'aţii 8 fl. Un esomplar 6 cr. v. a.
-itiiiţă ţi îavoiiiiă. sdn 15 bani. Atât abonamen
Sediune po paspns » 0-s o tele cât şi insorţiunilo sunt
CP3SS 10 us. sos 80 baai, a se plăti înainte,
Arma cu dooe tăişuri. socialiştilor, guvernul-Banffy pregă- Sibiiu etc. contra adunărilor ndstre, misiunea autorităţilor, însemnă a-i face ilu-
tesce un şir de măsuri reacţionare dela măsurile parţiale, la un general sorie viaţa constituţională.
Frumbsă infcraducţiă face guver de calibrul cel mai absolutist, aşa atac asupra libertăţiii de întrunire Şi mai nimerit se esprimă „Magyar-
nul unguresc aniversării a cincî-c}ecea că cu ocasia aniversărei a cinci- din partea regimului absolutismului
0rszăg“, care dice, că prin acestă ordina
dela revoluţia din 1848, ce voesc cţecea a revoluţiei dela 48 br. Banfiy constituţional.
ţiune ministrul de interne dă autorităţilor
s’o serbeze în anul acesta Ungurii va pute cu drept cuvent se se pre- De acestă întorsătură noi Ro drept de disposiţiune şi asupra controlului
cu obicinuitul sgomot. sente înaintea plebei din Peşta în mânii n’avem nici cea mai mică adunărilor, şi restrînge astfel dreptul li
u
Mai întâii! ministrul Perczel aran- tunica „husarilor lui Bach cu guler
causă de a ne întrista. Din contră bertăţii. Disposiţiunea legală de pănă acum,
geză cu poliţaii secreţi şi cu gen- înalt de aur. trebue să ne bucurăm, că prin or nu cunoscea dreptul de a da permisiune
darmii o gonă contra uuei închipuite începutul în a introduce stări
dinul dela Ferbuarie în 13 (număr al autorităţilor faţă cu adunările poporale.
conjuraţii valahe, şi face ca foile un reacţionare, Pa şi făcut colegul seu,
ominos!) noi Românii am eşit din Era de ajuns, decă arangeatorii adunării
guresc! se-şî umple colonele cu tot vrednic do el, Perczel dela interne, isolare, şi causa libertăţii nbstre de anunţau cu 24 de ore mai înainte timpul,
felul de faime seneaţionale despre prin măsura ce a luat’o pentru res-
întrunire siliţi vor fi şi adversarii locul şi obiectul adunării şi luau răspun
planurile revoluţionare ale Români tricţiunea dreptului de întrunire.
nemului nostru din tabăra celor ce derea pentru susţinerea ordinei. Acest con
lor, presentând Ardealul şi Ţâra un- Până acum adunările poporale
fac oposiţie guvernului, să o ia în cept public se basa pe § 104 al legei elec
gurescă, ca subminate cu desăvâr se anunţau autorităţii simplu cu 24
apărare în contra absolutiştilor dela torale din 1873, care pentru adunările de
şire de a lor conjuraţia secretă. de ore înainte de ţinerea lor, şi
cârmă. partidă stabilesce numai obligământul anun
Şi pe când se juca acesta co atâta era de ajuns, ca se se pdtă ţării, fără ca ţinerea adunării se fiă ater-
media, cu reua şi duşmăndsa ten întruni, fără de-a mai purta grija Astfel ni-so deschide o perspec nătore de permisiunea autorităţii compe
dinţă de a hrăni veninul urei şi aşa autorităţii, care la rendul ei trebuia tivă mai prietinosă, crescând şansele
viitărei isbânde a dreptului nostru tente .... Ori-cârui cerc electoral îi stă în
destul de mare în contra poporului singură ,se se îngrijeeca a trimite
încălcat, ţfis’ăm nu numai odată, că drept a începe mişcarea electorală îndată
român, şi de a-i ataca repeţit şi a-i un represenfcat pentru supraveghiere. după fixarea alegerilor. Legea nu spune, că
înegri lealitatea sa faţă cu tronul, Nu s’a întâmplat nicî-odată, ca se cuţitul, cu care vor adversarii noştri adunarea trebue să stea în legătură cu ac
p6 atunci fierbea şi clocotea în co fia de lipsă a-se dobândi mai înainte să curme viaţa năstră naţională, e tul electoral. Degeba se provocă der minis
mitatul Sabolciu, Zemplin, Borşod, permisiunea autoritarii peutru ţine cu două tăişuri, şi ca odată el se
va întbrco şi în contra celor ce l ţin trul Perczel la praxâ. O astfel de praxă
Bacî-Rodrog, învecinate cu comita rea adunării. nici nu esistă. In tote părţile acestei ţări
#
tul Peştevba chiar şi în acest co Notăm aici, că afirmarea din acţî în mână. autorităţile au luat numai „la cunoscinţă“
mitat o resvretire şi conjuraţia în urmă are valâre numai pentru Un Ace9t timp etă-1 că sosesce!
adunările anunţate, der n’au dis, că „le
realitate, faţă cu care însă guvernul guri, fiă din câta lui Banffy, ori u
f permit . Chiar decă nu le-ar fi luat la cu-
părea că n’are ochi şi n’are urechi. Koesuthiştî, ori socialişti Faţă cu noscinţă, acesta n’ar fi avut nici o influenţă
Nu vedeau înaintea nasului lor pe noi Românii însă s’a introdus de Foile unguresc! şi ordonanţa lui
asupra îndreptăţirii ţinerei adunărilor....
revoluţionarii crescuţi de agitaţia so mult j^atemul reacţionar, pe care Perczel. „Decă socialismul-agrar — „sfirşesce „Ma-
cialistă, ci umblau să-i caute pi in voesce seu’practice d-1 Perczel acum gyarorszag“ — nu-T''Tom" sugruma decât
ţinutul Braşovului. şi faţă cu Maghiarii, pe basa ordo Etă cum se esprimă foile un cu sânge şi fier, atunci se pote, că va
Mişcarea agrară-socialistă în a nanţei sale celei mai nouă. Ea se guresc! asupra nouei ordonanţe prin urma liniştea, însă acestă linişte va în
mintitele comitate a devenit însă baseză pe o ordonanţă ministerială care ministrul Perczel ia măsuri semna totodată şi îngroparea tuturor li
atât de ameninţătdre, încât au tre din 1848 şi dispune, că în viitor coercitive faţă cu adunările poporale: bertăţilor nostre".
buit se se deştepte în cele din urmă adunările se vor pute ţină numai „Magyar Hirîap elice, de pildă, că
1
şi guvernanţii din apatia lor. Li-au după ce convocatorii lor, în urma prin acestă ordinaţiune ministrul Perczel
Câţi bani a cheltuit Banffy la
venit peste cap proprietarii de prin anunţării cu 24 ore înainte, vor primi a schimbat constituţia milenară maghiară, de-
alegeri? Corespondentul din Viena al or
acele ţinuturi, isgoniţî de poporul dela autoritate permisiunea, în scris ore-ce pănă acuma nici o autoritate ungu-
ţăran şi ameninţaţi cu mbrte şi cu se’nţelege, pentru a-le putâ ţine. rescă n’a ăis „opresc adunarea*, ci „anun ganului partidei poporale catolice maghiare,
peire. D-1 Perczel merge încă un pas ţarea adunării n’o iau la cunoştinţă* din comunică următorele:
A recunoscut în cele din urmă şi mai departe, şi analog procederii cutare, seu cutare causă. Acum însă ordi S’a întâmplat deja pe timpul când
guvernul, că trebue se facă ceva sale în causa adunărilor românesc!, nul ministrului dice espres, că adunare era^ ministru-preşedinte în Austria contele
pentru a pnne stavilă acelei mişcări orî-ce procedare contrară ordinului poporală nu se pote ţine decât pe basa Badeni, că br. Banffy a venit la Yiena,
ameninţătdre. A trimis ddr miliţia seu şi participarea la întruniri neper- permisiunei dată de autoritate. Ei bine — pentru-ca să discute cu colegii săi austriacl
în comitatele reavrătite şi s’a hotă- miae o califică de transgresiune, ce observă foia ungurescă — ceea ce atârnă asupra cvotei. Conferenţa n’a avut succes,
rît a lua măsuri pentru ştirbirea li este a-se pedepsi cu arest pană la dela permisiune, nn mai pote fi libertate; şi atunci contele Badeni a făcut observarea:
bertăţilor publice. Libertatea pressei, 15 cjilo şi cu amendă pana la 100 cel ce are drept să dea permisiune, acela — Der decă am disolva amândouă
precum şi dreptul de întrunire se se florini. are dreptul s’o şi denege din vre-o causă parlamentele şi am ordona alegeri nouă?
ciontdscă! Pe motiv, că ordinea pu Ajunserăm aşader lrumuşel dela seu alta, seu chiar fără de causă. Prin ur — Ce gândesc!, d-le colegă? răspunse
blică este ameninţată de uneltirile măsurile poliţienesc! luate la Braşov, mare a lega dreptul de întrunire de per Banffy. Cum aşi pute suporta acesta? Ale-
FOILETONUL „GAZ. TBANS.“ Tu pe-atunci vei fi prin stele, pre care la noi se scie încă atât de puţin. Der decă primul e un cugetător mai adânc,
îngerilor vodă, Am tradus chiar acestă poesie, fiind ea Wedekind îl întrece cu mult în desăvârşita
Şi -’i purta cununi, căci ele atât de caracteristică pentru felul de a artă de a povesti. „Frublingserwacben“ se
C r i s t i n a . Sunt pe-acolo modă, scrie a poetului. Frank "Wedekind trece adî asemănă mult cu romanul lui Strindberg:
/
De Franlt Wedelcind. Şi în purpur va scălda de cel mai cras naturalist german. Opurile „Din trecutul unui nebun", şi tractâză drama
Sorele fiinţa ta. sale: romanul „Enihlingserwachmi şi poe- pubertăţii, a celei mai periculose vârste.
Să mă ’ndrept? O Domne sfinte!
siile „Fiirstin Rusalka“ au apărut; la Schmidt Când paralelisăm însă un capitol din ro
Vecii mai iute chiar Vecii deci cât sunt de departe în Ziirich şi la Langen în Muuchen. Cel manul suedez cu o scenă, ca cea din cel
Canibali mâncând plăcinte Drumurile nostre! ce e cât de puţin iniţiat într’ale literaturei german, vedem cât e de superior Wede
’N loc de misionari, Tu de parc ave-vei parte moderne germane, va sci îndată, care e di kind în uşurătatea şi poesia stilului. We
De cât să mă vecii pe mine Eu de drumuri prdste, recţia literară a lui Wedekind, cetind nu dekind şi Strindberg sunt şi înrudiţi de
Pocăit, plin de ruşine. La tot pasul să înjuri mai numele editorilor, căci opurile pe cari când primul s’a căsătorit cu nevasta divor
Şi să-ţi calci pe bătături. censura din Germania le opresce, apar la ţată a lui Strindberg, cu acea emancipată
De-a virtuţii părţi frumose
Schmidt în Ziirich, er Albert Langen e femeiă, despre care aflăm multe în „Tre
Vesel mă desbrac! £
Pacea ta, al meu răsboiul! alăturea cu Schuster şi Loffler din Berlin, cutul unui nebun .
u
Şi scriu versuri scandalose
Sortea îmi aruncă firma editore recunoscută de căpetenie a
Şi fumez tabac, Opurile lui Wedekind sunt nisce măr
Drept în braţe viu ursoiul, decadenţilor.
Pân’ Satana-mî va striga: găritare literare, când le aucîl cetite bine,
Ţie num’o şuncă.
„Hai de-acum pe mâna mea!“ Decă cercăm să-l comparăm pe We aşa ca să apară conţinutul în minunata
Mie ’ml cresc duşmani o ruiie
dekind cu vre-un scriitor străin, ne vine haină, pe care autorul a sciut să le-o dea.
Ţie: prietini — şi-omenie!
a
Da, ’ml va dice „vino ’ncoce îndată în minte suedezul A. Strindberg. Eu l’am audit pe poet însuşi în „societatea
Dracul acll sâu mâne, Notă. Cetind deunăcl.1 poesia acesta în La amândoi acelaş naturalism fără consi literară" din Lipsea, unde şi-a cetit o mare
Şi m’o frige şi m’o coce Simplicissimus (Nr. 27), m’am hotărît să derare, der pe când Strindberg e mai mul parte din scrierile sale. Scenele de dragoste
Rumen, ca pe-o pâne. public o traducere a ei în foiletonul „Ga tilateral şi a scris în tote soiurile literare, te umpleau cu fior, vorbele amanţilor erau
Păr şi piele, cap, picior zetei Transilvaniei, făcând astfel cunoscut pănă şi cărţi scientifice, Wedekind a pu spuse în cerescul graiii al iubirei. Er umo
Tote vor întră ’n cuptor! pe publicul nostru cetitor cu un poet, des blicat numai poesii şi lucrări beletristice. rul, care străbate prin tote lucrările poe-
