Page 22 - 1898-02

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI |Nr. 28—1889.

gerile din 1S96 m’an constat două milione şi nerăsturnabilă este liberul drept de întru­ ferim influenţa germană chiar şi pe teren Primindu-se de subscrisul Comitet acestă
jumătate fl! nire şi dreptul de vorbire. îndată ce un cultural şi didactic. învăţaţii noştri au luat sumă, se chiteză în acest mod şi se arată,
Condeie Badeni a repeţit acest dialog guvern începe să persecute consecuent pe fără de nici o critică totul dela Germani că s’a adaus la numita fundaţiune. —
şi în altă societate şi a adaus: cei ce vorbesc, libertatea încâtă de-a mai pe terenul instrucţiunei. Întreg sistemul în­ Braşov, 5 (17) Febr. 1898: Comitetul pa-
— Decă Banffy a mărturisit 2y mi­ esista în Ungaria. Ministrul de interne a văţământului nostru este german. Precum am rochial român gr. or. din Cetatea Braşo­
2
lione, atunci e mal mult ca sigur, că suma dat ordinaţiune, în care se dispune, că tradus simplu tote proiectele nostre de legi, vului.
este îndoit adevărată. de aci înainte adunări de popor se vor putd aşa au fost traduse şi cărţile pentru scolele
Zăpadă mare. In partea de sus a Mol­
tind numai cu permisiune. In viitor nu va ndstre din limba germană. Noi am imitat to­
dovei şi în Dobrogea cade de două dile
trebui numai să se insinue adunarea, ci va de­ tul. Din pricina acesta tînârul maghiar a
Dreptul de întrunire şi perchisi- mereu zăpadă în mare cantitate. In Do­
pinde dela capriciul respectivei autorităţi poli- devenit birocrat, el nu-i capabil să cugete,
11
brogea, scrie „Timpul , trenul fulger, ple­
tiile domiciliare. ţienescî, seu al aceluia, pe care-l va dispune el îşi ia refugiu la tutelă, sâmănă c’o pa­ cat Luni din Bucurescî, a fost nevoit să
ministrul, ca adunările să se potă ţine, ori nu. săre închisă în colivie. Acest sistem ger­
^Interpelări în camera ungară.) se oprescă între staţiile Medgidia şi Mur-
Decă naţiunea, de frica agitaţiunilor socia­ man a devenit la noi modă în tote. Noi
fatler, din causa zăpeclii, care se afla pe
In şedinţa dela 16 Februarie a came­ liste a suferit să se vateme acest tesaur, ineă sutem de-o cultură primitivă.
linie. Trenul a întârziat vre-o trei ore
rei ungare, s’au făcut câteva interpelări în acest mare drept al său, ore tolerabil este, Etă nisce constatări sincere, cari fac
pănă ce linia a putut fi desfundată.)
cestiunea dreptului de întrunire şi a per- ca acestă ordinaţiune să se estindă asupra se se vadă, că tot ce au Maghiarii în artă,
ohisiţiilor domiciliare. tuturor partidelor din întrega ţeră ? literară, instrucţiune etc. e o simplă pla- Dunărea e cu totul curăţită de sloiuri
Deputatul Ioan Molnăr („partida po­ In fine Sima adreseză ministrului de giaturâ. şi navigaţiunea între Galaţi şi Sulina a
porală") cetesce următorea telegramă, ce a interne Perczel interpelare în causa perchi- fost deja deschisă de câte-va dile. Cu tote
primit’o din comuna Csacza: „Membrii clu­ siţiei domiciliare, ce ’i s’a făcut lui Vâr- acestea circulaţiunea vaporelor între Galaţi
SOIRILE DILEI.
bului catolic din Csacza au voit să aran- konyi Istvan, redactorul foiei socialiste şi Brăila n’a început încă.
geze o petrecere împreunată cu produc- „Foldmivel6 , căruia, precum seim, cu oca- )
u
ţiune. Fisolgăbirăul însă, sub pretext, că sia perekisiţiei ’i s’au confiscat toţi banii — (6) 18 Februarie Cununiă. Din Galaţi (România) ni-se
anunţă cununia d-1 Ioan G. Pâclea cu d-ra
s’au ivit mai multe caşuri de bole epide­ pe cuvent, că banii i-ar fi adunat prin co­ 0 deputaţiă a preoţilor reformaţi la
Emilia S. lonescu, ce se va săvîrşi poi-
mice, a oprit petrecerea. Erî liberalii au ju­ lecte’; apoi în causa perchisiţiilor făcute la Banffy. Alaltăerî s’a presentat la ministrul-
mâne, Duminecă, în biserica S-lui Gheorghe
cat, au avut bal. (Sgomot în stânga.) Câr- ceilalţi conducători socialişti, confiscându-le preşedinte br. Banffy o deputaţiune de 16
din Galaţi. — Felicitările nostre.
ciumele sunt pline, scotele nu sunt închise, cas mai multora banii pe cuvent, că cauţiunea preoţi reformaţi. In deputaţiune se aflau
u
de morte nu s’a ivit . foiei socialiste „Nepszava e adunată prin preoţi reformaţi din Ardeal, Sătmar, Barş Viitorul rege belgian. Lui „ Vossische
u
Pe basa acestei telegrame, Molnar în­ colecte. Sima întrâbă, decă are ministrul şi din alte comitate. Ea a predat guver­ Zeitung i-se anunţă din Bruxella următo-
11
trebă, decă fisolgăbirăul a lucrat din ordi­ cunoscinţă despre aceste „atentate poliţie­ nului un memorand, în care se descrie rele: Regele belgian Leopold II se ocupă
nul ministrului şi, în cas contrar, are mi­ nesc! comise prin încălcarea sanctuarului starea miseră a preoţimei reformate şi cere, c’un plan mare în cestiunea moştenh*ei
nistru de gând se facă cercetare în causă familiei şi prin atacarea proprietăţii pri­ ca suma de 800 fl. prevădută în proiectul tronului. El n’are copii, er fratele său con­
14
şi pe fisolgăbirău să-l pedepscscă csemplar? vate şi esistenţei individuale , şi decă da, ministrului Wlassics despre întregirea veni­ tele Filip de Flandria, care aude forte
— Ministrul Perczel, care era de faţă, şi-a are de gând se ia măsuri pentru pedepsirea telor preoţescl, să nu fiă maximală, ci mi­ greu, încă n’are decât un fiu, pe princi­
reservat să răspundă cu altă ocasiune. poliţiei. nimală şi ca să se dea fără considerare la pele Albert, care e de constituţie corporală
Se ridică Sima Fercncz pentru a face venitele, ce le au preoţii din eclesie şi slabă. După constituţiune, regele alege dim­
Ministrul de interne Perczel dice, că
a doua interpelare: Molnâr greşesce, dise taxele stolare. Deputăţia a bătut şi la uşa preună cu învoirea celor două camere pe
da, are cunoscinţă şi consimte cu cele ce
el, decă crede, că numai cluburile catolice ministrului de culte, care i-a promis, că moştenitorul tronului. Leopold II reco­
s’au făcut, deorece mişcările socialiste sunt
sunt persecutate. La noi doră tote dreptu­ pe cât se pote va satisface dorinţei sale. mandă ca moştenitor pe principele saxon
puse la cale de agitatori din Budapesta.
rile sunt suspendate; drepturi de reuniuni Leopold Koburg-Kohary, fiiul fiicei regelui,
Ce privesce ordinaţiunea privitore la opri­ Vindecarea tuberculosei. Din Berlin
nici nu esistă. Ar fi timpul să dicem odată : măritată după principele Filip Koburg-
rea adunărilor poporale, dice, că dela 1848
pană aici şi mai departe nu! Ministrul de se telegrafeză, că profesorul Lciden a făcut Kohary, principe saxon, care adl e vice-
încoce s’au mai dat asemenea ordinaţiunl,
interne intenţionat împinge ţera spre revo­ la clinica sa încercări de vindecare a tu­ colonel austriac şi e un membru ereditar
contele Batthyany Lajos şi Szemere Ber- berculosei prin creosot. Incei’cările profe­
luţia. Şi atunci va veni cu planurile sale al camerei magnaţilor din Budapesta. Ria-
talan, miniştrii de atunci, au fost primii sorului au avut un resultat peste aşteptare
revoluţionare, ca să suprime libertatea pu­ rul „Etoile Belgc , care stă aprope de
u
cari au dat astfel de ordinaţiunl, prin cari
blică cu ajutorul unui parlament cumpărat favorabil, aşa că se pote dice adl, că s’a curte, dice, că poporul belgian ar fi aple­
au condiţionat ţinerea adunărilor dela per­
cu banî. (Preşedintele sună clopoţelul şi ad- aflat mult căutatul medicament contra cat să primescă acestă propunere. Cu tote
misiunea autorităţilor; de-asemenea în 1874 acestei bole, ce seceră atâtea vieţi. Lciden
monieză pe vorbitor să nu folosescă cuvinte acestea se aşteptă desfăşurarea de mari
s’a dat o asemenea ordinaţiune. El (Per­ spune, că dintre *28 bolnavi, pe cari i-a
vătămătore. Mare sgomot în stânga)... Alal-
czel) e liniştit în consciinţă, deorece a dat lupte în jurul acestei cestiunî.
tăerl, când Rohonczy a făcut propriei sale tractat cu acest medicanent, 27 s’au vin­
ordinaţiunea în convingerea, că prin ea 1 Demonstraţia de studenţi în Roma. La
partide imputare, pentru-că s’au cheltuit trei u decat pe deplin în timp scurt, la unii dis-
face un „serviciu extra-ordinar locuitorilor părend cu desărverşire chiar şi simptomele 16 Febr. n. studenţii liberali au arangeat
milione de florenî pentru a crea majoritatea
ţărei şi liniştei ei. patologice ; 300 grame de creosot sunt de o demonstraţia contra studenţilor clericali,
acestui parlament, nu s’a aud. it măcar un sin­
Sima Fcrencz: Ce cercetare s’a făcut ajuns pentru vindecarea definitivă. cari în 13 1. c. au luat parte cu chipiurile
gur cuveni de protestare contra lui. (Aşa este !
înainte de perehisiţiă şi care jude a or­ studenţesc! pe cap la liturghia oficiată de
în stânga .) Falimentarea unei bănci unguresc!. Din
donat percliisiţiă? Sub ce titlu şi-au bă­ Papa în biserica St. Petru, şi au strigat la
După acestă introducere, Sima spune, Sighetul Marmaţiei se telegrafâză, că banca
gat mâna în busunarul fiicei lui Vâr- eşire „trăescă regele-Papă . La demonstra­
u
că poliţia a făcut percliisiţiă domiciliară la
konyi ? Cum cuteză să confisce scrisori poporală maghiară de-acolo a fost decla­ ţia au luat parte mai mult de 500 studenţi,
un cetăţen din Budapesta, a căutat prin rată în stare de faliment. La bancă erau
private fără sentinţă judecătoreseă? Mi­ caii pornind dela universitate, au mers cu
buzunarele lui, ale nevestei şi ale fiicei depuşi şi 100,000 fl. din banii orfanalî ai
nistrul voesce prin ordinaţiunea sa să con­ două steguii pe Piazza Campo di Fiore,
sale şi li-au luat banii (Strigări în stânga comitatului. Fiind-că banca n’a fost în stare
fisce dreptul de întrunire sub pretexte unde au încoronat statua lui Gidrdano
estremă : Infamiă! Le vor prinde bine banii
false. Pe cuvent de colectă s’au confiscat să plătescă aceşti bani, procurorul a cerut Bruno.
pentru cheltuell electorale!) Acesta este un dela tribunal declararea ei în stare de fali­
banii! Der toţi fişpanii din ţeră colecteză
cas. Al doilea cas e următorul: Inspecto­ ment. De-odată cu asta a urmat şi sinuciderea Naie aruncată în aer. Din Havanna
abonamente pentru foia lui Mikszath !
rul detectivilor Jeszenszky Gellert a făcut D-Vostră aţi colectat trei milione pentru vice-şpanului Maramureşului Kutlea Kalman. se anunţă, că naia pancerată r Maine ,
u
percliisiţiă domiciliară în redacţiunea dia- care e proprietatea Statelor-Unite ale
a face cumpărări electorale (Mare mişcare.) Acesta era cumnat cu directorul băncii şi îm­
rului „Nepszava“, de-asemenea a făcut per­ preună au lucrat. Numai din considerare Americei, a fost aruncată în aer c’un sgo­
Der numf „avorul d-vostre e permis a
cliisiţiă domiciliară la conducătorii socialişti­ faţă de cumnatul seu a depus şi banii or­ mot uriaşi. Căpitanul năii anunţă, că 236
se face comete? D-vostră împingeţi na­
lor. La unul dintre ei, om cu familiă, s’au pre- fanalî la acea bancă. Ca să scape de răs­ persone şi doi oficeii şî-au pierdut viaţa.
ţiunea spre revolutiă!
sentat la miedul nopţii. Acesta este o vătămare pundere, el s’a sinucis, aruncându-se în-
După o replică a ministrului Perczel,
făţişă a constituţiei maghiare, a căreia basă 4. Un mijloc de casă ieftin. Peutru refularea
camera îi ia răspunsul la cunoscinţă. tr’un rîu. înainte de-a se sinucide însă, a
şi conservarea unei mistuiri bune se recomandă
ars mai multe acte, ceea ce lasă a se pre­ cunoscutele prafuri Seidlitz a’e lui Moli. Cutii ori­
supune, că a fost o „mişcoranţiă“ la ginale 1 fl. bucata. Se pote căpăta diinic prin
tului, îl simţi în totă splendorea lui. We- Literatura maghiara — o plagia­ mijloc. postă do cătră farmacistul A. Moli, Aferentul
curţii (fin Yiena Tuchlauben 9. In farmaciile din
dekind scie să producă adese-orl un efect turi D-ra Ana Median, prima-donă la opera provmciă s5 se ceră preparatul lui Moli provfidut
colosal printr’un singur cuvânt. Aşa e ver­ română din Bucurescî, este o Româncă cu marca de contravenţie şi subscriere.
u
sul prim din „Der Tantenmorder : „Ich Este forte interesant discursul depu­
ardeleană, de nascere din Săcele. „Univer-
hab’ meine Tante geschlachtet“. Der măies­ tatului I. FLoch pronunţat în dietă îndată
sul“, publicând portretul acestei artiste
tria lui zace mai ales în întrebuinţarea rit­ după-ce ministrul instrucţiunei Wlassics şi-a EDiim iSaacasiwBirîa.
române, scrie : „După ce a absolvat con­
mului. O pildă minunată ne dau trocheii făcut espunerile ce le-am schiţat in numă­
servatorul din Bucurescî, a plecat la Milan, Asociaţiunea preoţilor ort. or.
din poesia „Sieben Rappen“. Aprope tote rul de ieri al foiei nostre.
unde a studiat canto timp de trei ani spre
piesele sale sunt picante, une-orl nici pi­ Hoch ocupându-se cu partea referi- a-se perfecţiona în acel renumit conserva­ De ani întregi se pronunţă dorinţa
cante nu le mai poţi numi, der triviale nu tore la artele frumose dise, că „politica a tor. D-sa a debutat în câte-va teatre ale generală, de-a vede clerul întrunit într’o
devin nici când. După întâia poesie, ce o făcut de câţl-va ani atâtea pustiiri în viaţa societate, care să-i dea directiva în activi­
Italiei şi pressa musicală i-a adus laude
cetise Wedekind, unele ascultătore mai publică, încât stăm pe o adevărată treptă tate); căci dică duşmanii ce vor elice, cle­
meritate. La Bucurescî a cântat săptămâna
11
pudice au părăsit sala. Cât de ironic era de decadenţă . Politica de partid la Un­ trecută în opera Ernani şi a fost forte rul în ţerişora nostră e dătător de ton;
zîmbetul poetului în acel moment! Să ne guri a introdus în spiritul public un sim- căci cine formezâ majoritatea inteligenţei
mult aplaudată. Eani-a dovedit, că posede
închipuim, că o astfel de damă ruşinosă, cu bure veninos al epidemiei morale, egois­ nostre române, dâeă nu clerul ? Cine con­
11
o voce puternică şi o scolă desăvîrşită .
numele Cristina, l’ar fi dojenit pentru ver­ mul, interesele, pândirea după câştig. Ast­ duce direct poporul, cine-1 mângăe în su­
surile sale, cerendu-i îndreptare, şi atunci fel din viaţa publică a Maghiarilor a pierit Corâne eterne. Din incidentul morţii părare, cine-1 încurageză în desperare, decă
vom. înţelege poesia de mai sus, în care cultul ideilor. La noi însă miasmele nimici- tînărului student universitar, d-1 Ioan A. nu preotul? Al cui e meritul, decă nu al
eu am aflat forte mult din zîmbetul ironic tore ale politicei au străbătut pretutindeni, Macaveiu, bine cunoscut în Braşov, ca stu­ preoţimei, că poporul începe a-şl trimite
ce l’am văclut în sera aceea pe faţa lui au cuprins şi viaţa socială şi infeeteză tot..* dent distins, On. Dn. Dr. Zosim Ghirtop, copiii la focare mai înalte de cultură, şi
Wedekind. Banul, interesul a devenit acea lumină advocat în Câmpeni, ni-a trimis în locul în modul acesta câştigăm o inteligenţă din
strălucitore, după care alergă omenii. De unei corone peritore pe mormântul iubi­ popor, care cunosce mai bine durerea aces­
Sex. Til.
aceea arta maghiară n’are cuprins de idei. tului său consângen 10 fl. drept coronă tuia? Ce s’ar întâmpla, bună oră cu alege­
Arta nostră este o simplă imitaţia a artei eternă la yfundaţiunea iubiţilor răposaţi“ rile de deputaţi, decă n’ar sta în piciore
germane; ba ce e şi mai revoltător, noi su­ pentru ajutorarea şcolarilor români săraci. clerul ? Cine contribue plusul la tote colec-