Page 23 - 1898-02

Nr. 28—1898. GAZETA TRANSINILVAEI Pagina 3

ţiunile filantropice pentru instituţiunile na­ gâiat însă, că aceste două au venit din natului este un scris senestrogyr, scris cen­ tre. Acesta va fi, pote atunci vorbită în­
ţionale, decă nu brava nostră preoţime? inimi sincere şi fără de interes. trifug. tr’o Europă, din care Franeia va fi ştârsă
Nu va pută contesta nimeni, că cle­ Ortodoxul. Este cu neputinţă de a se îndoi, că (Nouă mişcare), căci, deca soldaţii nu vor
rul e factorul cel mai însemnat în ţerişora borderoul nu l’a scris cu mâna sa Ester- mai ave încredere, ce vor face conducătorii
nostră şi că el . aduce în prima liniă jert­ haz}’’. Maiorul Esterhazy, care a recunoscut în diua periculului, care e mai aprope, decât
fele cele mai considerabile pe altarul na- Procesul contra lui Zola. că scrisul borderoului era al seu, a negat că se crede ? O măcelărire va fi, la care vor
ţiunei. Totă suflarea ţăn’şorei nostre trebue ar fi fost scris de mâna sa. Falsificatorul fi duşi fiii D-Vostră d-lor juraţi. D-1 Zola,
Audienţa deda 15 Februarie n. se în­
deci să vadă, în înfiinţarea societăţii aces­ s’a dis c’a adunat cuvinte scose din auto­ care a scris dejă un „Debâcle“ (destră­
cepe prin declararea generalului Gonse, că
teia, ivirea unei ere nouă, nu numai pentru grafe de-ale lui Esterhazy şi le-ar fi decăl- mare) şi s’a acoperit cu gloriă, va pute
trebue să desmintă energic afirmarea de­
cler, ci şi pentru popor. Dorinţa generală cat şi compus. Borderoul conţine însă 181 scrie atunci un nou „Debâcle“. (Oficerii
putatului Jaures, că statul-major-general,
ua
o vedem cu (ţi de Luni, 31 Ianuarie n. de cuvinte. Ar fi trebuit deci să se gă- aplaudă). S’a vorbit mult de revisiunea
nevoind să facă lumină, ar fi dat majoru­
c. realisată. Visul îl vedem faptă. La orele săscă în autograful maiorului Esterhazy procesului Dreyfus. Ea ne este indiferentă.
lui Esterhazy un document liberator.
1% au început a curge membrii clerului 181 cuvinte, printre cari şi cuvinte rare ca Am fi fost fericiţi, decă Dreyfus ar fi fost
Labon pentru a se face lumină cere
ca ploia. La orele 2' a putut preşedintele „Madagascar , „pressa hidraulică“ şi ca fiă- achitat, der statul-major-general nu dubi-
11
2
dela martori să intervină pe lângă minis­
provisoric deschide şedinţa cu rugăciunea care să presinte dimensiuni şi o pantă con­ teză, că s'a făcut încercarea de a substitui
terul de resbel, să autoriseze pe generalul
11
.„împărate ceresc , fiind de faţă 74 de venabile. Acesta însă pare imposibil. Rit­ condamnatului un alt acusat indiferent, decă
Mercier, să se esplice asupra actului se­
membri. Prologul, prin care accentua pre­ mul aritmetic este acelaşi la maiorul Es­ e vinovat seu nu. Decă Dreyfus ar fi fost
cret comunicat consiliului de resbel, de a
şedintele în termini cald! însemnătatea so­ terhazy ca şi la autorul borderoului. Li- achitat, s’ar fi dovedit, că în armată nu
descărca pe colonelul Picquart de secretul
cietăţii, îl fini cu un puternic „trăescă Ma­ terile „g sunt separate de litera următore esistă nici un trădător; fiind-căse află unul
u
profesional, de a aduce bordei’oul original
iestatea Sa şi înalt Prea Sânţitul Metro­ atât în scrisul maiorului Esterhazy ca şi ca acesta, jălim cu toţii (Viue aplause).
şi actele espertize.
polă. la autorul borderoului. In scrisul maiorului
Generalul Gonse: n’am nici un drept
Apoi s’a trecut la punctul I din pro­ Esterhazy nu este nicl-odată loc alb la în­
să transmit acestă cerere ministrului de ULTIME SOIRI
gram : Constituirea presidiului şi a comite­ ceputul alianeatelor. (Semne de nerăbdare
răsboiu. Labori: Atunci să nu se vorbescă
tului. S’a ales: Preşedinte Dr. Ioan Ţur- în auditoriu). Triest, 17 Februarie. Dieta tries-
de lumină.
can; Vice-preşedinte I: Nistor Vorobche- Declar în totă consciinţa, dice d-1 tină a hotarit ieri se r6ge guvernul,
Expertul Crcpieux Jamin protesteză
vicl; Vice-preşedinte II: Eusebie Andrei- Franck, că o singură şi aceeaşi pei-sonă a ca se înfiinţeze în Triest o univer­
cu energiă în contra încercării de corum-
ciuc. Comitetul: profesori de teologiă: scris documentul, Esterhazy, că numai el sitate italiană.
pere, de care l’a acusat Teyssonnier, adău­
Const. PopovicI, Dr. Tarnavschi, Dr. Emil a putut să scrie borderoul, numai el în
gând, că acesta a spus un roman curat. Paris, 17 Februarie. Foile con­
Voiuţchi; preoţii: Zaharie Voronca, Petru lume (mişcări, întrerupeii în fundul sălii).
Urmeză depunerea contra-espertului trare lui Zola acceutubza adencul
Popescul. Dr. Eugenie Kozak, Isidor Mar- Găsesc că acela care a scris borderoul are
adus de Labori, Meyer, director la „Ecole efect, ce Fa făcut declaraţia sa pa­
tinovicl, Teofil Drabic. Comisia revăclătore: un spirit german. D-1 Frank termină profe-
des Chartes“, membru la „Institut de triotică la pertractarea de ieri. Foile,
păr. rector seminarial: MihaiulDracinschi, tisând că într’o cli seu într’alta se va re-
France şi profesor la „College de ce luptă pe lângă Dreyfus înse, im­
11
păr. Dimitrie Brălean şi păr. Ioan Bejan. cunosce că borderoul n’a fost scris de
France . Apărătorul Labori îl întrebă, decă pută generalului, că a voit s§ sparie
11
După alegere a liotărît adunarea ge­ acela care a fost condamnat (Sgomot în
este Israelit? Meyer răspunde, că este de pe juraţi cu ororile răsboiului.
nerală unanim de a trimite o deputaţiune fundul sălii).
origine Alsaţian catolic, şi că ţine la re­
la I. P. S. Metropolit spre a cere binecu­ D. Grimaud, membru al Institutului, Berlin, 17 Februarie. Comisiunea
ligia lui.
vântarea archierescă; apoi la I. P. C. Ar- profesor la scola politechnică, (jice că to­ budgetară începe astăcţî desbaterea
El esprimă apoi bănuiala, că facsimi-
chimandrit Dr. V. Repta spre a-1 saluta tul îi pare straniu în procedura esperţilor, proiectului de lege privitor la îmul-
lurile borderoului publicate în „Matin au
11
din partea societăţii, şi la mult meritatul cari s’au înşelat şi cu dânşii si cei 7 judecă­ ţirea flotei. Şansele proiectului, cari
putut se fiă şi falsificate. Crede, că scri-
ales preşedinte Dr. Ioan Ţurcan, ca să-l tori ai consiliului de resboiu. Spune că se la început erau favorabile, erăşî au
sorea de pe borderou este a lui Esterhazy.
poftescâ în mijlocul lor. Deputaţiunea s’a pote o scrisore imita dâr forte cu greu devenit mai rele pentru-că nu i-a
In fine critică espertiza lui Bertillon, di-
compus din următorii: Archimandritul Ema- stilul. Esterhazy are proposiţiunl incorecte succes centrului se câştige pe topi
eend, că procedeurile sale n’au nici o me­
nuel Ciuntuleac, Decanul facultăţii teolo­ în scrisorile lui şi de aceste se află şi în membri sei pentru primirea lui.
todă, nici sens.
gice Const. PopovicI; Protopresviterul An- borderou. El e forte scrupulos a pune ac­ Viena, 17 Februarie. Ac}î dimi-
driciuc şi parocliul din Gura-Humorului Al doilea contra-espert d-1 Molimer, centele, ce se află şi în borderou. neţa au plecat la îmormentarea con­
11
Brăileanu. La o jumătate de oră s’a întors profesor tot la „Ecole des Chartes , elice, D-1 Grimaud mai afirmă, că revisui-
că scrisul maiorului Esterhazy semănă per­ telui Kalnoky mareşalul Curţii conte
deputaţiunea cu preşedintele, care a fost rea procesului se impune.
salutat cu un lung şi entusiasmat „să tră­ fect cu facsimilul borderoului. D-1 Ilavet, profesor la colegiul Fran­ Cziraky, ca representant al Majes-
tăţii Sale; mai departe contele Go-
escă din partea preoţimei, er din partea Se dă cetire apoi răspunsului d-nei ciei, spune că a vădut după condamnarea luchowski ministru de esterne, conte
11
11
corului „Academia ortodoxă cu un frumos de Boulancy (de 72 de ani) dat la protocol lui Dreyfus o scrisore a acestuia; scrisul Welsersheimb ministrul Landwehr-
„Mulţi anî“. în locuinţa ei. De aci resultă, că d-na ei nu semănă de loc cu acela al borderou­
Boulancy posede mai multe scrisori dela ului, Wittek ministrul drumurilor de
După o vorbire bine simţită din par­ lui. Havet conchide, că autoi’ul borderou­
tea preşedintelui provisoric, declară Dr. Ioan maiorul Esterhazy, din 1881 şi 1884, Aceste lui trebue să fiă maiorul Esterhazy. fier, în fine funcţionarii ministeriului
de esterne Welsersheimb, Sechen şi
Ţurcan, preotul învechit în fapte bune, că scrisori conţin, în pi’ivinţa armatei şi a Şedinţa se ridică. Zviedinek.
primesce postul acest atât de greu, numai Franciei, nisce pasage de ore-care gravi­ > * *
na să mai aibă ocasiune de a-şl pune mo­ tate. Maiorul Esterhazy a cerut restituirea In audienţa de Mercurî 16 Februarie n. Viena, 17 Februarie. Cercurile
destele puteri în serviciul clerului. Vocea lor, der d-na de Boulancy a refuzat se i-le s’a remarcat cu deosobire înoita depunere politice vorbesc de-o apropiată retra­
lui răsunătore numai din când în când se înapoieze, vrend să le aibă ca documente, a generalului Fellieux. gere a ministrului-preşedinte Ir. Gautsch.
putea aurii de strigătele entusiasmate de că ea n’a falsificat, cum i s’a imputat, Ţinta ce şi-a pus’o generalul Fellieux Se (jice, că urmaşul lui va fi con­
acele scrisori.
11
„să trăescă . a fost să dovedâscă, că oficerul, care a tele Francisc Thun, mareşalul Boe-
Advocatul Clemenceau, depune conclu-
Trecendu-se la propuneri, se anunţă scris borderoul a făcut parte din ministe- miei. In caşul acesta se crede, că
j>ăr. Dâilean cu propunerea, ca să se tipâ- siunl cerând ca Curtea să desemneze un riul de răsboiîi şi că este artilerist. El va urma un period al lârgirei auto­
rrescă statutele şi să se trimită tuturor mem­ magistrat spre a merge să întrebe pe d-na spune, că borderoul n’a putut să derive nomiei dietelor provinciale.
brilor; păr. Vasilescu face propunerea, ca de Boulancy, decă printre scrisorile ce po­ dela un oficer, care servesce la trupă, ca Constailtinopo!, 17 Februarie. Co­
să mergă o deputaţiune la presidentul ţerii sede nu sunt frasele următore: 1) Gene­
Esterhazy, ci numai dela unul, care a lu­ rabia „Famboas" din flota voluntară
şi să urgeze mărirea salarielor; pâr. Dorof- ralul Saussier este un clown; Germanii nu crat în ministeriul de răsboih, mima ,sta rusescă, avend 200 soldaţi şi 16 tu­
ieiu propune, ca să nu se mai amâne zi­ l’ar pune nici într’un circ. 2) Decă Ger­ a putut să cunoscă documentele secrete, nuri, a trecut ieri in drumul seu
direa de locuinţe pentru cooperatori ad manii ar ajunge pănă la Lyon, ei ar tre­ ce sunt atinse în borderou. In acesta e spre WJadivostok, prin Bosfor.
graecas Calendas. Ou deosebit entusiasm a bui să arunce puscile lor şi se păstreze nu­ vorba deja în rândul prim de „opritorea
mai baionetele pentru a goni pe FrancesI
fost primită propunerea teologului abs. d-1 dela 120“, un oficer de infanteriă ar fi clis
dinaintea lor. D I V E R S E .
Atanasie German, ca societatea să edea o
„bucata dela 120“ şi el nu putea sci ce e
11
foiă numită „Păstorul ortodox , care să fie Se cetesce mai departe protocolul opritore hidraulică. Mai departe e vorba în Dragoste şi destre. pilele trecute un
interpretul fidel al aspiraţiunilor clerului luat cu d-şora de Comminges (o d-şora de borderou de-o „trupă de acoperire“. Cum amploiat din oraşul X. se logodi cu o dom-
■ortodox şi oglinda activităţii lui. Preşedin­ 55 de ani), care n’a voit să spună nimic cu
ar fi putut să-o cunoscă un oficer, care nişoră. Toţi credură, că pe tinerii însurăţei
tele promite, că primul pas al comitetului privire la relaţiile familiei sale cu maiorul
garnisona în Rouen? Jurnalul de mobili- îi legă numai dragostea. Sosi diua cunu­
■va fi acesta. Tot aşa s’a primit propunerea Paty du Olam rlicend că sunt cestiunî ce
sare al regimentului său nu conţine detai- niei. Mirele cu faţa veselă de fericire îşi
d-lui At. German, ca să se trimită circu­ ating raporturi intime.
lurî despre acesta. Punctul 3 privesce îmbrăţişa miresa, apoi se grăbesce într’o
lare în tobe decanatele, cu scopul ca să se Apoi se asculta trei esperţî amatori, schimbări de promovaţiune în artileriă. Der odaiă laterală, unde îl aştepta fiiitorul lui
■înscrie toţi preoţii ca membri. d-1 Molimer, archivist paleograf la Luvru, în Rouen, unde garnisiona Esterhâzy nici socru. — Scumpul meu, cfi bătrânul în-
se
Ne mai făcând nimeni vre-o pi'opu- d-1 Celerier profesor la colegiul din Fon- nu este artileriă. Apoi e vorba de Mada­ grijat, din destre lipsesc 500 fi. Pe lângă
•nere, mulţămesce presidentul provisoric tainebleau şi d-1 Buruian, paleograf. Toţi gascar. Esterhâzy în Rouen nu putea să totă bunăvoinţa, der n’am putut să câştig
pentru asistarea atât de numărosă şi pen­ afirmă, că facsimilurile erau reproducţia scie, că la espediţiune va lua pai’te şi ar­ suma întregâ, te asigur însă, că în timp
tru interesul viu arătat faţă de acestă ins- absolută a scrisulu’ maiorului Esterhazy. mată de liniă etc. etc. de 10_dile... Mirele înfuriat îl întrerupe
tituţiune, care numai bine pote aduce atât D-1 Felix Franlc, advocat la Bruxela, Intorcendu-se spre deputatul Jaures, rlicend: Pentru ce atâta vorbă. Dâcă la 5
clerului, cât şi poporului. Intre voci de „să pune pe o tablă negră întors spre juriu, dice: Ai afirmat, că statul-major-general ore nu va fi întregă distrea, — nu mă cu­
11
trăescă s’a golit spaţiosul cabinet al so­ nisce fac-similurl de ale borderoului şi pregătesce viitorul desastru. Nu voiu să nun! Ora 5 sosi, bătrânul tată de năcas
cietăţii teologilor „Academia ortodoxă la nisce scrisori ale maiorului Esterhazy şi în­ răspund, ci declar numai, că n’am un su­ îşi smulgea părul de pe cap, miresa plân­
11
orele fi săra. cepe demonstraţiunile sale. Primii esperţî, flet de cristal, ci un suflet de soldat, şi că gea amar, der cele 500 de fi. încă nu erau.
In decursul şedinţei au sosit o mul­ dice el, au plecat dela idea falsă, că auto­ sufletul meu de soldat e revoltat de no­ lntr’acestea unul dintre ospeţl, bărbat tînăr
ţime de telegrame din partea clerului cu rul actului încriminat prefăcuse scrisul său. roiul. cu care se aruncă în noi şi de in­ şi frumos, păşesce înaintea miresei, ’i se
felicitări şi declarări, că se înscriu ca mem­ pisul borderou este scris însă în mod na­ famiile, ce ni-se asverle în faţă. Eu nu închină şi-i dice: — Nu plânge, scumpa
bri. Ou deosebit entusiasm s’au cetit tele­ tural şi cu o mână curentă. mai pot suferi acesta şi clic, că este o cri­ mea M. VoescI să fii soţia mea? Fata c’un
gramele de felicitare ale d-nului Dr. An. Scrisul maiorului Esterhazy semănă mă, dăcă se râpesce armatei încrederea în con-- surîs de mulţămire, îişoptesce sfiicios, „da !
&
Daschevicî, profesor la gimnasiul din Su­ cu acela al borderoului în forma sa iden­ ducătorii sei. Ce să se facă din noi soldaţii,
ceava şi a Dr-ului Lupu, medic în Suceva. tică. Scrisul său este un scris destrogyr, din aceşti soldaţi, cari sunt fiii D-Vostră
Proprietar: lîr. Aurel Mureşianu.
Mai multă consideraţiune din partea laici­ adecă ale cărui mişcări merg spre drepta, domnilor juraţi! (Mişcare). Zola vorbesce
lor de sigur, că a meritat clerul, s’a mân­ scris centripet; pe când acela al condam­ de meritele sale pentru lăţirea limbei nos­ Redactor responsabil; Gregoriu Maior.