Page 25 - 1898-02
P. 25
„Sueii' iess in Hi-care a
1
SiijeSţw iâeiîMiaa,
ti '? $ m u Aaoflanieate pentru Anstro-Unzaria:
%m99, mus» £s. şt Pe un an 12 fl., pe şese ioni
8«weok aivtejcissM "se s» 6 fl., pe trei luni 3 fl.
5-S20WM. — a* sa N-rii de Dumlnooâ 2 11. pe an.
Pentru România >1 străisătaie:
l«8?.l5ftTE S0 priţ&waC 1 I& AStnt- Pe un an 40 frenol, pe ş6se
alatraţluns ta Bieaşov ţi la «x- luni 20 fr., pe trei luni 10 tr.
vnJ.fcArele Blpuiir! i!« mi«Bufupf: N-rii de Dumînooâ 8 franol.
*ju Vierna: i'. Mii, Metor**
StMlik, Rudei/ tfeste, A. Opptliki Se prenumfiri la t6to ofloin.'e
NaoMoiger; .Mu Opptliît, J. poştale din Intru şi din arară
(twAcbcr, in BvdnpcntH,; A, 7. si la dd. «oiectori.
Holdbr/pag, Stskriein Z'wtmiî; in i^natanatul pumn Brasot
îînBU.T8E0i: .igttue Banat, Hno- administraţiunea, piaţa mare,
enrenie de &euro ivnio | in Tîn/n- tfirgul Inului Nr. 80 etagiu
itast,: Barait/t A fejfiwnn. I.: pe un an 10 fl., pe şăse
Preţul Insorţtunltor: o asriă luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 60 or.
sacmond pe ® «016:0» S cs, ţi (IfcTumei ele ZD"a.znl3n.ecă, G) Cu dusul în oasă: Pe un an
SOor, timb/Ja pectra o publi 12 fl., pe 6 luni 6 li., pe trei luni
care. PnblxoSii mai dos» ilnţiii 3 fl. lin esemplar 5 or. v a.
•>arifă şi învoială. său 15 bani. Atftt abonamen
Eeoiame pe pagina a 8-a o tele cât şi insorţiunile sunt
ttsriă 10 os. siu 30 bani. a se plăti înainte.
Nr. 29—Anul LXI. Braşov, Duminecă 8 (20) Februarie 1898.
s
Revista politică. sdnelor, os se află în aceste paro- pupăză pe colac aşa 4> a „purtare a-şl risca ajutorul de stat. In ministeriu vor
chii o întregire a venitului lor pană duşmănăsă statului!“ Am putea să înfiinţa o secţiune poliţială-morală şi poli
In cele din urmă a fost sanc la un maximum, care ca şi minimum ne mirăm, că statul este aşa de ge tică spre a controla pe parochî. Numai cal-
ţionată şi legea asupra numelor loca ar fi prea puţin, şi li-se pune în ve neros de a şterge simplu numai din viniştii vor pute se se bucure; pe ei, de
lităţilor. Şoviniştii unguri se pot bu dere între nisce condiţiuni, cari aduc lista pensionarilor săi pe un „duş cumva nu-i vor denunţa credincioşii pro
cura acum, că o ved publicată în nu numai pe aceste persdne ca pen man al statului“ declarat ca atare prii, nu-i va controla nimeni, cei 1206
f6ia oficială. Era de prevecjut, ca sionari ai statului într’un raport de prin sentinţă disciplinară, seu în cas păstori reformaţi vor puţe să pipe fără de
aşa va merge lucrul. Cine mai ţine aternare directă dela stat, ci des- de trebuinţă prin decret ministerial. nici o grije, acestora nici nu le va îm
acjî semă de nemulţămirea şi de pro braca şi bisericele înseşi de autono • Şi dăcă statul cere dela biserici părţi statul însuşi ajutorul, ci confesiunea
testele naţionalităţilor? Cei ce se mia lor. să se lapede de marele principiu al va primi şi va împărţi competinţa de-o
află călare pe şea, mână nebunesce E vorba der, c}ice fdia săsescă, autonomiei lor, spre a-şî asigura avan- jumătate de milion.
înainte şi nu se gândesc, că odată de autonomia bisericei. E vorba ca tage materiale, s’ar putea aştepta, „Faţă'cu archiereii greco-orientall, pro
totuşi le pote poticni armăsarul şi biserica să fiă despoiată de indepen ca ispititorul să-i ofere un preţ, care to iectul de lege arată neîncrederea cea mai
cei ce stau atţî sus pot se cada. Ori denţa ei legală şi să devină o undită tuşi se aibă ceva seducător. Ceea ce mare, când presupune despre ei, că lasă ne-
cât s’ar bucura ei de acestă măsură supusă a statului. Nimeni nu s’a în oferă însă acest proiect de lege — osîndiţl pe preoţii să chiar şi în caşul, când
nouă de maghiarisare a vechilor nume doit pană acum, că este un drept (jice „Tageblatt" — este mai puţin acusa e întemeiată, şi când dispune, că sta
ce sunt legate de istoria şi desvol- neatacabil al bisericii, nu numai de decât un blid de linte. tul pote să le subtx-agă acestora ajutorul
tarea tuturor, un lucru trebue se re- a stabili dogme, ci de-aşi rendui şi chiar şi după sentenţa disciplinară achită-
*
cunăscă şi ei, decă se vor cugeta organisaţia ei esteribră după trebuin tore. Prin urmare statul supraeensurâză
numai un minut, la urmări. Prin ţele sale, independent de orî ce pu Interesant este ceea ce scrie afacerile disciplinare ale preoţimii greco-
amintita lege ei în realitate n’au tere esterioră. Biserica singură are (parul catolic unguresc „Magyar Al- orientale şi pedepsesce şi atunci, când au
u
câştigat nimic, tot acolo stau, unde dreptul şi datoria, de a înfiinţa co lam despre proiectul privitor la în toritatea bisericăscă competentă în sentenţa
au stat mai nainte de sancţionarea munele sale, de a-le organisa său tregirea venitelor parocbialî ale con sa disciplinară, a declarat acusa de neînte
ei; sigur este însă, că au perdut şi de-ale uni cu altele, de-al6 afilia său fesiunilor. Acăstă fdie e de părere, meiată. Acăsta e o absurditate aşa de mare,
mai mult faţă cu naţionalităţile pe disolva. In viitor însă vrea să aibă că acest proiect s’a făcut numai în un amestec aşa de nedrept în guvernarea
cari le-au amărît şi mai tare şi to un amestec şi ministrul de culte, în favorul protestanţilor (Se înţe internă a bisericii asigurate cu autonomie,
tuşi ori cât de tar! s’ar simţi ei acjî, cât privesce „întregirea venitelor. u lege a protestanţilor unguri, căci cât ar vădi o lipsă mare de conseiinţâ de sine,
ori cât de mult ar sucio pe o parte Biserica singură are dreptul de protestanţii nemaghiarî, cum văzu dăcă preoţii confesiunilor ar petiţiona pentru
şi pe alta, ei tot împreună cu na a hotărî normele pentru cualificarea răm mai sus sunt nemulţămiţî cu ajutorul de stat. Ce înfricoşată deprindere
ţionalităţile .vor trebui se trăescă şi preoţilor ei. In viitor însă acăstă el. — Red. „Gr. T.“). O destăinuesce politică de justiţ/e va fi aceea, când în nu
în viitor: şese milione cu cţece mi- cualificare ar fi a se stabili prin le § 9, care dispune când pdte guver mele statului vor pedepsi sub fitul de con
lidne. . gea statului. nul subtrage ajutorul, căruia îi dă duită contrară statului omeni de aceia, pe
* încă nici-o dată n’a esistat în dreptul de a judeca el însuşî asupra cari judecătoria nu i-a osîndit, n’a putut
Cu noul proiect de lege despre patriă său alt undeva o biserică, care delictului moral al paroebiilor şi asu
întregirea veniteier preoţesc!, se vede, să nu fi avut dreptul nemărginit de pra purtării lor „contrare statului", ritate disciplinară i-a achitat. Asta e tribu
că nimeni nu e mulţâmit. Organul disciplină asupra slujitorilor şi mai şi ca se iasă voinţa lui tot-dăuna în- nalul secret veneţian în ediţie nouă. Acolo 9
din Sibiiu al Saşilor „Siebenb. d. ales asupra preoţilor ei. In viitor vingetdre îi dă acest drept şi atunci senatul, aci judecători, cari rămân cunos
Tageblatt" <ţice, că acest proiect ministrul de culte vrea se fiă cel când autoritatea bisericăscă supe- cuţi, judecă despre moralitatea şi patrio
nu-1 pdte primi nici biserica protes dintâiu păzitor al moralităţii preo ndră nu găsesce, că preotul merită tismul acusatului, şi acesta nu pote nici
tantă. Acăstă fdie întrebă, de ce se ţilor. El va avă să aviseze autori pedăpsă în sensul canonelor. „Magyar măcar să se apere, căci doră în consciinţă
pune în vedere [în § 1, că bisericei tatea bisericăscă de a face cercetare Allam“ continuă apoi aşa: nici nu ar fi iertat, să se dea ascultare de-
catolice, ca atare, i-se vor pune la disciplinară contra preoţilor ei. Şi „Vor ave deci trecere notarii, pretorii nunţanţilor secreţi, după ce autoritatea bi-
disposiţiă în fiă-care an anumite sume dăcă acăsta nu va urma avisului, orî şi fişpanii denunţanţî. Sărmanul preot gre- sericăscă competentă l’a declarat de nevi
pentru îmbunătăţirea venitelor preo nu va depune pe cel denunţat, atunci co-oriental nu va pute se bă nici un pă novat.
ţilor ei, pe când celorlalte biserici ministrul cu al său simţ de morali hăruţ în veselie aşa, ca prin acesta să nu „E invederat, că singurul^scop al pro
se refusă acesta, şi tot-odată li-se tate va avă se pronunţe cea din se dea pe manile notarului comunal, nu va iectului e, ca pe protestanţi să-i premieze,
pune în vedere nu parochiilor, ci per- urmă sentinţă, şi acum mai vine ca pute să critice politica guvernului fără de er pe greco-orientalî se-i supună puterii gu-
FOILETONUL „GAZ. TRANS.“ Cu ondre ’ngrămădit S’arătăm ce datorim I.
Înălţat şi preamărit Arcbiereului cel mare (O ţerancă bătrână intră în sală tocmai
Şi’n al meu pept simţitor In acestă sărbătore... când se ’ncep declamaţiunile şi, râzimată pe-o
Piesă ocasională Să deştâptă-un dulce dor Sofia: Camerade frumuşele, bâtă, ascultă declamaţiunile rostite în di
D’a cânta de sărbătore
scrisă cu prilegiul serbării iubileului episcopesc Voi dorul inimii mele ferite limbi de câte-va eleve ale internatului.
Imnuri glorificătore
al Escelenţei sale părintelui Tălmăcitul’aţI cum trebe. După ce se isprăvesc declamaţiunile, ţeranca
D’a’ ntona cu ’nsufleţire păşesce înainte si intră în vorbă cu mai multe
M i h a i l P a v e l , Veniţi deci să isprăvim
Cântare de preamărire. eleve întrebându-le despre una şi alta.)
Episcop gr. cat. de Oradea - mare, Cu tdtele-un gând să fim:
Marta : Sunt d’acord eu voi, surori, Fiă-care să depună
de Demetriu Felcete, Monologul bdbii.
Mândre mândruliţe flori,
cantor-docent, Frumdsă, mândră cunună,
Că e ch de sărbătore Ddmne sfinte, unde s eu?
şi representată în presăra jubileului de elevele Ca semn d’a nostră iubire
pi alesă, cli mare. Nu sciu: visez, ori sunt treză,
uă
şcolei civile de fete din Beiuşift. Nobilă, castă simţire,
AstadI, când m’am deşteptat, Nu sciu ce-aicî se lucrâză;
Pe altarul ridicat
P r o l o g. Văchifc’am cerul curat, In al nost piept nepătat, Văd numai strînsură multă,
Aurora ’neântâtore Ce se ’ndâsă şi ascultă
Aurelia : Luna şi stelele tote, Unde se jertfesc şi ard
Arată că-i sărbătore. Cum aste fete plăpânde
Oe luciră astă nopte, Arcbiereului amat
M’a cuprins o bucurie, Vorbesc vorbe fârte mândre.
Porile încântătăre Tdte a ndstre simţăminte
Ce nu se pote descrie. Dâr aste vorbe ciudate,
Şi răsăritorul sore Sincere, pie şi sfinte
Yăd mai falnic răsărind Ce le au spus fără de carte
La olaltă-ml povestesc, Cu profundă pietate
Sdrele decât altcând, Mi-se pare nu-s române,
Că lucruri mari se gătesc. Cătră ceruri îndreptate
Mai pompos mai strălucit, Ci-s graiuri de limbi străine.
Un presimţ, ce fericesce, In acestă diuă mare
Cum nu s’a mai pomenit. Nu pricep ce se vorbesoe,
Inimii mele şoptesce, Memorabilă serbare...
Tote’n lume câte sunt Nu sciu numai românesce.
Că astădl e sărbătore In acestă chuă rară,
Sus pe cer, jos pe pământ Nu sciu ce limbă vorbesc;
piuă rară, cb & mare... pi vestită iubilară
u
’Ml păreau, că se prepară Graiu nemţesc ori unguresc:
Inima să ni-o deschidem
Ileana: Aşa-i, dragă, sciu şi eu La o sărbătore rară; Mintea să ni-o aprindem Pdte ’n limba de frănţug
Mi-a spus în vis Dumnedeu, Mi-se par, că tote aşteptă Luminat să referim De tălian — precum aud.
Că adl un ales al său, Piua cea de mult oftată, Ce-am învăţat şi ce seim... Ţucu-vă, puicele mele,
Marele nost’ Arcbiereu piua care a sosit Ale babii turturele,
(Urmeză declamaţiunî în mai multe limbi).
Sincer va fi salutat, Timpul de sărbătorit Frumos vorbiţi, declamaţi,
Fi-va binecuvântat Noi acum gata să fim Der şi pe bab’ ascultaţi,
