Page 26 - 1898-02

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 29—1889.

vernului. El e deeî întru adevăr continua­ contra lor. De ce au tăcut însă atunci va bate o medaliă comemorativă, se Să petrece ceva curios, ceva de ne-
rea politicei bisericesci, persecutarea unei când guvernul a oprit în mod vol­ vor face un şir de festivităţi oma­ esplicat îu relaţiunile nostre cu imperiul
biserici şi favor pe sema acelor confe­ nic adunările de partid şi poporale giale şi în deosebi la 1 Decemvre otoman.
siuni, cari prin guvernele liberale fac ser­ ale Românilor? Ba mai mult de ce s’au se va arangia o grandibsă iluminare Pe când toţi cei ce ameninţă pe Tur­
vicii politicii sale proprii, intereselor bucurat de acăsta şi provocau pe a Vienei întregi şi a delurilor dim­ cia cu armele şi cu fomentărî de revoluţii,
sale proprii: pe sâma protestanţilor.
guvern şi organele lui se ne denege prejur şi va adresa monarchului o capătă tot ce doresc cu o uşurinţă extra­
„...De acum înainte mâna statului va dreptul de întrunire, se ne tragă la adresă omagială. ordinară, noi Românii, cari nu ameninţăm
apăsa asupra preoţilor tuturor confesiunilor răspundere şi să ne pedepsescă cu * prin nimic imperiul turcesc, ba încă facem
sărace. Trei mii şâse sute de bărbaţi inte­ arest şi amende în bani. Au vrut Dintre dietele austriaco, dieta tot felul de declaraţiunl şi de acte favora­
ligenţi se vor prinde în jug, se vor su­
eă ne sape gropa şi ătă-i acum ajunşi boemă atrage mai mult atenţiunea bile lui, nu numai că nu căpătăm nici un
pune puterii politice, care scie forte bine
şi pe ei sub călcâiul lui Banffy. Tbte cercurilor politice. Cehii şi Nemţii avantaj nou, der suntem trataţi peste umăr
cum are să prindă în mreja sa tote stra­
se răsbună în lume, nici faptele lui din dietă trăesc împreună încă tot şi atinşi în interesele nostre cele mai na­
turile societăţii. Banffy şi soţi nu vor rămână nerăs- ca cânele cu pisica. Din partea nem- turale şi mai legitime.
„Preoţi ai diferitelor confesiuni, cari bunate. ţâscă s’a făcut propunerea să se îm­ Bulgarii şi Serbii capătă berate de
sunteţi neaternătorî, spuneţi cu bărbăţiă *
partă dieta în două aşa numite curie episcopl, consuli, avantaje naţionale şi eco­
părerea vdstră, luptaţi-vă cu credinţă pen­ In dietă s’a vorbit mult în săp­ naţionale, adecă într’una cehică şi în- nomice de tot soiul (în Macedonia), noi nu
tru ale vostre principii, cu acest proiect tămâna acesta despre mişcarea so­ tr’una germană şi fiă-care din ele aă căpătăm absolut nimic, nu ni-se face nici
s’a croit pentru voi un mijloc de siluire.
cialiştilor. Cu acest prilegiu unul aibă dreptul de veto; der Cehilor nu cea mai mică concesiune, ba nu ni-se acordă
Veţi căpăta haină, der veţi pierde dreptul
din partida Banffy, deputatul Gedeon le convine acâsta. Ei sunt în contra nici măcar acele mici avantaje bine stabi­
vostru de liberă acţiune... Veţi fi daţi pe
Rohonczy a mărturisit într’un năcaz, separării celor două naţionalităţi aşa lite de ambele ţări, desbătute de delegaţi
mâna amicilor ţărani dela sate, notarilor
că la alegeri el a primit 5000 fior. cum o doresc Nemţii, cari tind şi din ambele părţi, aprobate de ambele gu­
şi solgăbirăilor, cari vor fi îndemnaţi la
şi că partida guvernului a cheltuit la separarea teritorială, de aceea verne şi transformate în proiecte de legi,
denunţare, ...guvernul va arunca ghilţul în
la alegeri cu totul vre-o trei milione s’au şi opus ca propunerea amintită cum sunt de pildă condiţiunile noului trac­
gâtul vostru, vă va lua neatârnarea....“
florini, bani ce i-a luat Banffy dela să fiă dată unei comisiunî deosebite tat de comerciă.
*
aceia, cărora li-a procurat titluri de şi a fost predată comisiunei, ce se Nu seim pănă la ce punct guvernul
Mult îi da de lucru acum stă­ grofi şi baroni. Rohonczy a cţis, că ocupă cu cestiunea limbii. nostru său agenţii lui s’au arătat nedibacî
pânirii ungurescî mişcarea socială- va întbrce banii primiţi ţării şi că Cehii tineri aliaţi cu aristocră- în acestă cestiune precum şi în tote ces-
agrară din Ungaria 6r în deosebi tur- fiă-care trebue să facă aşa. Tot-odată ţimea boemă au propus o adresă ce tiunile ce privesc relaţiunile nostre cu Tur­
burările şi vărsările de sânge din a ieşit din partida guvernului. In va fi a se preda ca omagiu Monar­ cia, der e sigur, că omenii politici cari
comitatul Sabolciu. Guvernul cu po­ (jiua următbre s’a esplicat mai de chului. în care pretind, ca regatul conduc Statul turcesc se arată faţă de noi
n
liţaii lui secreţi căutau pe resvreti- aprope 4i°® d, ca a primit la fiă- Boemiei să aibă legislaţia şi admi­ de o rea-voinţă patentă.
torî între Români, pe la Bacifaleu care alegere câte 200 de florini dela nistraţia sa independentă şi tot odată Şi slavă Domnului! N’au a se plânge
şi Purcărenî de lângă Braşov şi etă guvern, er la alegerile din urmă cer, ca împăratul să se încoroneze de nimic în contra nostră. Actualul gu­
că ei s’afiau chiar în Budapesta, unde având mari cheltuell, căci a tre­ cu corona Sf. Venceslav. Germanii vern românesc a mers atât de departe cu
prânzeau la vr’un restaurant elegant buit să trateze pe alegătorii săi se opun acestei adrese, nevoind să serviciile pe caid le-a adus Turciei, încât
din Pesta pbte în acelaşi salon cu Şerbi (Rohonczy representă cercul audă măcar de încoronare. am întrecut în acestă privinţă tot ce turco-
funcţionarii dela ministeriile ungu­ de odinibră al lui MileticI) a trebuit Guvernul Gautsch se tot sfă- filismul putea spera dela un Stat creştin
rescî. se împrumute din cassa partidei gu­ tuesce cu conducătorii partidelor des­ şi libex-al.
De-odată guvernul vede primej­ vernului încă 8000 fl. Când a sosit pre aceea, cum să schimbe ordonan­ Seim că politica turcescă nu se pote
duită ordinea şi liniştea publică de timpul să plăteseă prima rată din ţele de limbă, ca printr'asta să mul- conduce cu libertatea de altă-dată, şi că
socialiştii unguri şi năvălesce cu po­ acest împrumut i-s’a răspuns faşă, ţâmescă, după cât să pbte, pe toţi. actele ei sunt supuse, multor puternice in­
liţia în casele conducătorilor aces­ e de prisos se mai replâtescî, avem bani Bărbaţii de încredere ai Germanilor fluenţe străine. Aşa ne-am explicat pănă
tora din Pesta. De-odată foile stă­ destui!“ — Apoi să te mai miri, că au refusat însă de a conferi cu mi­ la lin punct faptul, că Bulgarii şi Serbii
pânirii se vaită şi strigă, că decă nu poporul, care nu mai are ce mânca, nistrul asupra acestui obiect. Se 4ice, capătă tot ce vor în Macedonia, ei cari
M
se vor lua măsuri estra-ordinare spre dă ascultare agitatorilor socialişti? că „Reichsrath -ul va fi conchiemat sunt duşmanii declaraţi ai esistenţei impe­
a sugruma mişcarea socialistă va — Rohonczy a mai 4’ ca el din cam pe la începutul lunei lui Martie. riului otoman, pe când noi n’am căpătat
s
piere ţăra. S’a cerut să se restrîngă purtarea lui Banffy a ve4ut, că acesta Turburările dela universităţile şi nu căpătăm nimic.
libertatea pressei, er ministrul de in­ se uită la el ca la un om plătit, şi germane au încetat prin închiderea Der din punctul de vedere al intere­
terne Perczel a dat o ordinaţiune, de aceea a preferit mai bine să iesă vremelnică a universităţilor. Unii aş­ selor turcesc! chiar, timiditatea faţă de
prin care se restrîoge libertatea de din partidă. tepta, că la redeschiderea lor se va statele balcanice şi nepăsarea faţă de Ro­
a se ţină adunări pvporale. In viitor, * retrage oprirea colorilor studenţesc!. mânia, e o greşelă gravă. De tema presen-
cţice ministrul, fără de a primi anume In Austria şi în deosebi în Yiena Deja se agită însă între studenţii tului Turcii îşi lovesc singuri viitorul.
permisiune dela autoritate, nu se mai se fac mari pregătiri pentru jubileul germani, ca să refuze de a depune Acăsta e vina lor. A nostră a fost
pot ţine adunări, nu-i destul că se de 50 de ani de domnie al împăra­ la noua încredere votul, ce-1 are mi­ pote că n’am sciut să-i convingem de acest
vor anunţa numai cu 24 de bre îna­ tului. Primarul Vienei a propus în nistrul în ordinul seu. Acesta pbte adevăr... Ne-am arătat amici prea blând! şi
inte; 6r cei ce vor lucra altfel şi consiliul comunal un program de da nascere la nouă încurcături. prea supuşi şi Turcii par a nu preţui după
vor lua parte la adunări de popor serbare, ce constă din 12 puncte, ❖ cum merită asemenea sentimente.
fără a fi primit mai înainte permi­ care tbte au fost primite. Intre al­ Intr’un articul întitulat „Turcia Tote acestea le spunem întru ce pri-
siunea vor fi pedepsiţi, fapta lor tele s’au hotărît să se înfiinţeze un faţa de P.omânia“, 4iarul „ D r a p e ­ vesce atitudinea lor faţă de interesele ro­
luându-se ca transgresiune, pănă la „spital de copii—de jubileul Împăratului l u l vorbind despre scirea, că Sul­ mânesc! din Macedonia.
a
15 4ii® arest şi 100 fi. amendă, pia- Francisc lotif cu un milion fl,, apoi tanul nu vrea să ratifice tracta­ *
rele maghiare independente s’au tur­ un „institut de asigurare—de jubileul tul de comerciu româno-turcesc, vo­ La ordinea 4il i fîlacedonla
0
burat mult din causa acestor mă­ împăratului Francisc Iosif“ cu 500,000 tat înainte cu o lună de camerele sunt a4î frecările dintre Bulgari şi
suri reacţionare luate acum şi în fl., se va clădi o biserică jubilară, se române, 4>ce între altele: Şerbi. Profesorii bulgari din Salonic au

Că băbuţa de unde-i La fete mari de mărit. Din care mi-a cetit mie Tot ce spun adevăr este:
Şi cum e numele ei. Da dău, sciu multe de tote Multe lucruri de folos E cam mult de când n’am fost
Numele mi-i 'Todosie Năcasul din casă a-1 scote, Ce scot bblele din os. Afară din satul nost,
Nu-s de col’ de pe câmpie, Omenii toţi mă iubesc, Mulţi cheeau, că el nu-i citov Nici Beinşul, loc plăcut,
Ci m’am născut într’un sat Ostenela mi o plătesc. Şi că s’a născut în ostrov. De mulţi ani nu î’am vădut.
Cu Beinşu ’nvecinat. Credeţi babii Todosie Că se ’nalţă în văzduh Forte, der, m’am minunat,
I-o mi-s de loc din Petranî Dumnedeu aşa mă ţie Unde-şl suflă al său duh Când în oraş am întrat
Cam de şepte-decl de ani. Cum vă spun de-adevărat, Şi că din a lui suflare, C’am văcjut lucru ciudat,
Toţi sătenii mă iubesc, Tocmai cum s’a întâmplat... Ce trece peste hotare Tot Beinşu ’ntortocat.
Că de-i lipsă-i locuiesc. Nu credeţi, văd, vă ’ndoiţl Se fac norii ’ntunecoşi Cum mergeam pe o uliţă
Sciu la bole ajuta Faceţi din cap şi clătiţi. Spaima celora fricoşi; Vădu-i pe-un turn o suliţă *),
Buba rea a vindeca. Asta, scumpe domnişore, Că din nori es fulgeri le, Văcjui mulţime de ziduri
Din scevie şi brusturi Pe mine tare mă dore. Ce ’nfiorâ inimile, Curţi frumose tot cu rânduri,
îmi fac a-mele leacuri. Vă mai spun odat’ curat Din nori ese trăsnetul, O curte şi eu cunosc
Din ierba lui Tatin fac Lucrul cum s’a întâmplat: Ce scutură pământul... Că-i a Vlădieului nost,
Şi din flori de soc bun leac Odată-un diac priculiciu De zgriminţeş 4i° că ’n straiţă Care în Orade şede
Pentru tuşă şi răcelă Umbla prin sate p’aicl, Portă vânt, orcan, ploi, ghiaţă. — Dumne4eu inima-mî vede —
Pentru friguri ş’altă bolă. La noi încă a întrat Eu pe el l’am întrebat Că-i doresc mulţi ani trăescă
Când strîgele sug vaca Şi l’am pus de mi-a cântat Că ore ce-am înşirat Pentru legea românâscă,
Eu o sciu şi vindeca: Despre sorele ’nfocat; El ie face, adevărat? Popii midt să 1 pomeneseă
Dau în vacă cu sânger De luoeafăr şi de stele Mi-a spus limpede, curat, La slujba dumnc4eescâ....
Apoi o ung la uger Şi de luna dintre ele. Că ’n văzduh nu s’a ’nălţat, ’Mî aduc bine aminte,
Grajdul cu smirnă-1 afum, Diacul nostru sgriminţeş C’alea Dumnezeu le face' Ce mi-a spus popa părinte,
Ca să fiă lucru bun. Nu era ca cei d’adl feş Om de ele nu-i capace. Că Vlădicu din Orade
Doftoresc şi alte bole, Nici era sumeţ, fălos, După ce asta mi-a spus Al nost’ nu face parade,
Când nu pote să se scdle Mai mult umbla sdrenţuros; Diacul meu mi-s’a cam dus, Ci face tot lucruri bune
Omul slăbit de lingore, Era ’nţelept şi cu minte, D’atuncI nu l’am mai zărit, Pentru neam, pentru naţiune.
De mătrice pe piciăre. Deşi purta haine rupte. Se pote c’a şi murită. Aşa văd că s’a ’ntemplat,
Tămădesc cu leacul meu Şi-avea ’n cap multă sciinţă Dâr s’o ’ntorcem p’altă dungă Cum mi-a spus popa din sat:
Ori şi ce beteşig greu. De ori şi ce trebuinţă. Că povestea-i şi mai lungă,
Sciu vrăji şi de iubit Avea carte de cisie Adecă nici nu-i poveste, *) Parafulger.