Page 27 - 1898-02

Nr. 29—1898. G-AZETA TRANSINILVAEI Pagina 8

înfiinţat de curend o societate bulgă- cea mai mare fierbere şi agitaţiune. In întâlniră cu Românii FeldiorenI, cari ve­ Pentru biblioteca poporală din Braşo-
rescâ de binefacere. Ţinta acestei so­ unele comune, mai ales din comitatul Sa­ niră cu 8 trăsuri, aducând pe corişti, toţi vul-vech u a mai dăruit d-nul paroch Iosif
cietăţi, după corespondenţa (Ţarului bolciu, poporul s'a "răsvrătit pe faţă în îmbrăcaţi frumos, în haine de sărbătbre. Maximilian din Ghimbav 1 fi. 50 cr., cari
s’au adaus la cei 86 fi. disp on ibili pentru
„Narodni Prava", este de-a ajuta pe contra proprietarilor şi a autorităţilor ata­ Astfel se formă un frumos convoiii de tră­
acest scop. Asemenea un domn din Braşov
copii! Bulgarilor seraoî, procurându-le când curţile grofilor şi ale baronilor, suri, care trecu de-alungul Săcelelor pănă
a dăruit următorele opt cărţi: „La târg",
hrană şi haine. „Populaţia bulgară aprinclend primăriile comunale şi casele la locuinţa mirelui, încuartirat la d-1 Ma- „Schiţe", „Niţâ Dragă", „Logofătul Matei"
din Macedonia, cjice corespondentul proprietarilor, bătând pe primari şi ame­ teiă Mocanu. După ce nuntaşii, conform de I. 0. Panţu; „Mihnea Vodă" de Odo-
sasŢsului (Ţ > din pricina sărăciei ninţând cu omor pe solgăbirăi şi pe toţi, obiceiului, luară pe mire şi pe naşul, d-1 bescu, „Aprodul Purice" de Negruzzi, „Is­
ar
toria Românilor" de Bălcescu şi „Alte
cu uşurinţă îş! trimit copii! la scola câţi vor să li-se opună. Din comitatul Sa­ I. Yoinescu, care era încuartirat în apro-
^asme" de Stăncescu.
serbăscă, unde li-se procură mijlb- bolciu mulţime de grofi şi baroni au fugit piarea mirelui, se presentară cu toţii la
cele de esistenţă“. la Budapesta de frică să nu fiă omorîţî miresă, d-ra Paraschiva I. Stoian, pe care A păţit’o Pazmandy. De câtva timp se
află în Peşta artista renumită italiană d-şora
Dbr adevărul e, că mai toţ! ţă­ de ţărani. Fişpanii şi vice-şpanii comi­ în sunetul musicei o conduseră la biserică
Tina di Lorenzo. Ea a jucat pe scena tea­
ranii slav! din Macedonia nu fac tatelor au cerut pe cale telegrafică dela în trăsura frumos decorată cu flori a d-lui
trului de comedii din Pesta şi a secerat
deosebire între bulgărism şi serbism. guvern să li-se trimită în aiutor mi­ Mihail Stănescu din Braşov. Iu biserică,
Membrii fundator! ai acestei socie­ liţia şi gendarmî. Fiind-că gendarmii nu-i care era plină de popor, avurăm plăcerea mari succese ca artistă de frunte, ce este.
tăţi plătesc anual câte două lire mai sunt de-ajuns, ministrul de interne de-a audi corul plugarilor români din Fel­ Intr’o di Pazmandy vorbind despre ea în
„Magyarorszâg" a scris, că artista a fost
turcesc!, er întreg corpul didactic Perczel a luat grabnice măsuri pentru a diora, care esecutâ cântările, punând în
mai nainte prima odaliscă a Sultanului, că
bulgăresc din vilaetu! Salonic este înmulţi numărul gendarmilor încă cu 800 uimire pe toţi Săcelenii presenţî. Plăcerea
adecă a făcut parte din haremul lui. In
obligat ca se plăteacă lunar 2 la de inşi. Gendarmii însă nu pot răsbi cu so­ se observa pe feţele poporului, care părea
urma acestei grave vătămări, Tina di Lo­
sută din salariu. cialiştii. A trebuit să se trimită miliţia în că se întrebă: pentru ce n’am pute forma
} *
După cjiarele din Belgrad, ţinta număr mare prin comune. In mai multe şi noi un asemenea cor? După ce se is­ renzo, care aparţine unei vechi familii no­
bile italiano, şi-a curmat jocul şi a făcut
acestei societăţi este de a strÎDge locuri ţăranii, înarmaţi cu revolvere, s’au prăvi cununia, oficiată de preoţii G. Urdea,
arătare la tribunal contra lui Pazmandy.
fonduri, ca se servăscă la omorîrea încăerat cu miliţia; s’au întâmplat şi văr­ R. Verzea şi M. Micu din Poiana, ne în­
Acesta a mai fost atacat de cinci domni
■profesorilor şi celorlalţi agenţi ai propa­ sări de sânge; numai în comuna Czigand trunirăm la masă în sala ospătăriei, unde
| din colonia italiană, cari au publicat o de-
gandei serbescî din Macedonia, care pro­ din comitatul Zemplin au fost răniţi 27 de printre toaste şi musică, ne delecta din
claraţiă în favorea artistei italiano şi au
pagandă deocamdată singură pro­ omeni. Multe comune s’au opus miliţiei, nou corul de plugari cu mai multe cântări
atacat pe Pazmandy. Directorul teatrului,
gresează şi se opune serios nisuinţe- nevoind să-i dea euartire, aşa că ostaşii au lumescl, tot atât de bine esecutate, ca şi
lor bulgărismului. putut fi încuartiraţî numai cu puterea baio­ cele bisericescl. Păşirea acestui cor în mij­ conte Ştefan Keglevich într’o scrisore des­
chisă a lăudat pe aceşti domni pentru ca­
Pentru Bulgar! propaganda gre- netelor. Miliţia e ţinută prin comune pe locul poporului săcelean a avut efectele
valerismul lor, dicând despre insulta ce s’a
cescă şi românescâ nu însemnăză spesele locuitorilor, ceea ce măresce irita- sale neîndoiose şi a făcut, ca nunta d-lui
făcut artistei următorele: „Se află între
acum absolut nimic. „P6te că au ţia poporului. Ieronim I. Micu, la care ospeţii au fost
dreptate, judecând după cele ce ee S’a constatat, că ţăranii socialişti sunt atât de bine serviţi şi ospital trataţi, să membrii pressei ungurescl, ca în ori ce
întâmplă", (Ţce „Drapelul" din Bu- organisaţl şi forte hotărîţl la luptă. Ei cer lase o amintire durabilă în popor. Românii ţeră, indivicjî, cari trăesc din noroiîî şi în
curescî. nu numai o îmbunătăţire a sorţii lor, ci feldiorenl pot fi mândri de corul lor, er pe inima cărora nu este decât noroih şi ve­
nin. Unul din aceşti indivicjî a insultat în
vor să împartă între sine moşiile grofilor conducătorii corului, d-1 paroch Iosif Micu
mod nedemn o damă, a căreia talent şi
şi ale baronilor, să nu mai plătescă dări şi d-1 învăţător St. Tomas, nu pot decât
Turburările socialiste din Ungaria. etc. Aceste învăţături li-s’au predicat de să-i felicit. — Unul dintre ospeţî. onore e, din norocire, mai presus de orl-ce
atac nedemn".
ani de dile prin câte-va foi socialiste, ce Esamen de licenţă. Din BucurescI pri­
Celor ce li-au trebuit revoluţiă, agita­ Pazmandy, se cji > că a trimis din
oe
apar tocmai în Budapesta, der cei dela mim scirea, că d-1 Ion Ursu, fiiul învăţă­
tori şi proclamaţiuni revoluţionare, acum causa acestei scrisori martorii săi lui Keg-
stăpânire tote acestea nu le-au văcjut. Abia torului român din Caţa, absolvent al gim-
le-au aflat. Der nu le-au aflat la preoţii nasiului nostru din Braşov, care în Bucu­ glevich. Pazmandy mai are două dueluri
acum şi-au deschis ochii şi au început să
din comitatul Braşovului, unde le-au cău­ rescI îşi făcu studiile pe spesele statului cu doi Italieni din causa acesta. El a de-
caute pe agitatori. Mai multor conducători
tat, ci tocmai la ei acasă, în Budapesta şi român ca bursier al „Şcolei Normale Su- olarat înaintea mai multora, că povestea,
socialişti din Budapesta li-s’au făcut per- periore" şi-a trecut cu deplin succes Mai’ţl
în comitatele cele mai ungurescl diu Un­ cu odalisca a aflat’o dela medicul teatru­
chisiţiunl domiciliare, confiscându-le scri­ în 27 Ianuarie v. c. esamenul general de
garia. Aici a isbucnit în dilele din urmă lui Dr. Iosif Mihalyi. Acesta declară însă
sorile şi chiar şi banii. licenţă, susţin endu-şl tesa sa întitulată „Re-
adevăratul pericul, care ameninţă, se pună laţiunile politice ale Moldovei cu Ungaria în „Magyarorszâg", că a vorbit numai ca
în flăcări aprope întregă Ungaria şi care dela începutul secolului al XlII-lea pănă de o faimă curiosă, pe care nimeni n’a
face acll cea mai mare bătaiă de cap gu­ la suirea pe tron a lui Ştefan cel Mare". luat’o în serios şi n’a creclut, că Pazmandy
S O IR IL E D IL E I. — Felicitările nostre!
vernanţilor unguri. va alerga la redaoţiă şi va eşi cu ea în
5 Sporirea gendarmeriei. In urma miş­
Par’ că ar fi bătaia .lui Dumnedeu, public ca cu ceva serios. Acum efiarişti
— (7) 19 Februarie cărilor socialiste, ministrul unguresc de in­
pare că ar fi orbit cu toţii, şi guvern şi terne a decis, să sporescă pentru anul 1898 unguri ca să mai îndrepteze greşala, au
dietă şi toţi, ca să nu vadă, că pe când Corul de plugar! din Feldiora la o gendarmeria cu 800 de omeni. Numărul adresat o scrisore d-şorei Tina di Lorenza,
nuntă în Săcele. Ni-se scrie din Săcele :
ei căutau periculul la Români şi la cele­ gendarmilor în întregă ţera va fi der de în care îşi esprimă părerea de rău despre
Dumineca trecută, în 25 Ianuarie v., am
lalte popore nemaghiare din ţeră, născo­ aprope 8C00. cele întâmplate. A păţit’o aşa dâr d-1 Paz­
cind fel de fel de intrigi şi minciuni pen­ avut plăcerea de-a asista în Oernatul Să- Metropolitul ftjihail din Belgrad a ră­ mandy. Ulciorul merge la fântână numai
tru persecutarea şi înegrirea acestora, pe celelor la o nuntă, care a servit în acelaşi posat Joi. El a stat timp de 39 de ani în pănă odată.
timp, aşi pute dice, şi ca un frumos con­ fruntea bisericei sârbescl şi a ajuns o etate
atunci în sinul poporului lor maghiar fier­ 0 domnişoră orfană română, Chiorenă,
berea si nemultămirea s’a cultivat şi a eres- cert, ce asupra poporului a produs mare de 72 de ani. E sciut, că metropolitul Mi­ calificată ca condueătore de asii de copii,
hail trecea de mare amic al Ruşilor şi era
cunoscând bine limbile română şi maghiară,
cut pănă la acel grad, încât adî stă să is-, efect. Vorbesc de nunta tînărului comer­ contrar pronunţat al monarchiei nostre. ar dori să capete vr’un angajament ca in-
bucnescă într’o revoluţiă socialistă pe totă ciant din Ploeştl, d-1 Ieronim 1. Micii, fiiul Regele a adresat condolenţe consistoriului. stitutore în vr’o familiă, aici sen şi în Ro­
linia. preotului nostru din Feldiora. A fost peste înmormântarea metropolitului se va face mânia. Pentru informaţiunl a se adresa la
In comitatul Pestei, Sabolciu, Bodrog, tot o nuntă frumosă. Ospeţii din Braşov pe cheltuiala statului. Pănă la înmormân­ administraţia <Ţ ara hii nostru.
tarea lui s’a ordonat un doliu general pen­
Bereg, Borsod, Hont, Gomor, va să dică sosiră de-odată în 6 trăsuri. Xa Derste se tru totă ţera. Petreceri publice de orl-ce Musica orăşenescă va concerta mâne
tocmai în comitatele cele mai ungurescl, întâlniră cn ospeţii din Ploescî şi Bucu- seră, Duminecă, la restaurantul de pe pro­
soiîî sunt oprite. Se crede, că urmaşul lui
în întreg „Alfdld“-ul, poporaţiunea e în rescl, cari sosiseră cu trenul. Tot aci se Mihail va fi episcopul dela Niş. menadă. începutul la 77.2 ore.

Văd biserica unită Slaba casă-a lui Drumar Când un pic mă socotesc, Ca să mergă veste ’n lume
Totă mândru ’mpodobită Proptită numai cu par. C’asta casă i acea şeblă D’a Vlădicului nost’ nume.
Pe din’ontru zugrăvită Der acuma uită-te Civilă, cu mare zolă
II.
Cu chipuri, icone sfinte Colo, să vecjî ce este ? Zidită, cu cheltuell
De Vlădicul bun părinte. Lângă apă, lângă drum, Şi ’nţelepte socoteli, D i a l o g u r i .
Tinâ-1 din ceriu Domnul sfânt Unită cu inWnat
> Ce-a făcut Vlădicul bun? Măriora : Dragă nană Todosie
încă mulţi ani pe păment, — Lângă vechiul seminar De bărbatul îndurat; Precum spuseşl o să fiă;
Ca să-şi vadă fericită Din a lui Dumnedeu dar De Vlădicul de Orade, E lucru adevărat
A sa naţia iubită... Şi din punga sa proprie Cui mare cinste se cade, Ceea ce ni-ai enarat.
Tot al nost’ popă mi-a spus Pentru neam, pentru naţie Iubire şi ’nchinăciune Dâră noi povestea ta
Când la casa lui m’am dus, Pentru prunci să ’nveţe carte, Aderenţă, devoţiune, O vom chiar şi demonstra
Că Vlădicul nost’ unit Bune moravuri curate, Simţuri calde, poftirl bune, Ţi-om spune mai lămurit
Mari lucruri o isprăvit. Ca toţi acuşi să devină Urmate de rugăciune — Lucrul cum s’a săvîrşit,
Seminariul lui Vulcan A neamului poftă bună, Să-i daţi astădl voi fetiţe, Ca cu ochii tăi să vedî
— Ţău nu sciu îu care an — O zidit o curte mare Ale babii porumbiţe, Ceea-ce pote nu crecjl,
L’a zidit Vlădicul nost Bărbatul plin de ’ndurare. C’amu-i vremea potrivită Cum-că ce-i şcola asta,
Mai mare de cum a fost. Popa nost’ fiă cinstit S’arătaţî de ce palpită în faptă ţi-om arăta:
L’a lărgit, l’a ’mpodobit Ş’alta mi-a povestit: Ale vostre inimiore Şcola asta-i să ’nvăţăm
Cu „bădig" l’a cuperit, Că bunul nost’ episcop June, mândre fetişbre ; Cunoscinţe s’adunăm
Să fiă mai spaţios, Urmăresce-un nobil scop, Ore nu de-a mulţumirii Pentru noi şi sexul nost
Mai mândru şi mai pompos. Un plan de-a realisa Căldurose şi-a iubirii Cunoscinţe de folos,
Der şi mai mare minune Ascuns în inima sa. Pure, sacre sămţăminte învăţăm, ne procopsim,
Am acuma de-a vă spune: Planul etă-1 s’a vădit, Cătr’acela bun Părinte, Tot mai perfecte să fim,
Că lângă-a lui Vulcan şcolâ Când altă curte-a zidit, Care de voi s’a ’ngrijit In sciinţe, arţl frumbse,
Era o pustie golă, 0 şeolă pentru fetiţe Când astă curte-a zidit? Din cari să tragem fol6se
Se afla numa-o căsuţă Pentru voi, mândre mlădiţe, Eiă binecuvântat Pentru noi, pentru viâţă,
Lângă seminarul micuţă. Tot din proprii săi bani De raiă vrednicul bărbat, Asta-i ţînta cea mărâţă
La marginea ierugii Adunaţi în câţl-va ani Fiă pe veci pomenit A acestui institut
Era coliba Glighii. Prin abnegaţiune mare De poporul său iubit!.— De vlădicul nost’ făcut...
De podul ierugii-aprope Parsimonie, cruţare... Ce am vădut adî cu ochii Domne dintru înălţime
Sta acuşa să se ’mborde Mi-se pare că gîcesc, Pe tot locul voi vesti, Ascultă-a mea rugăciune