Page 28 - 1898-02

Pagioa 4. GAZETA TRANSILVANIEI N . 29 — 1898.

Din Bucovina. 1 Abonamente la „Gazeta“ de Du­ cut peste măsură publicului şi pe cari au Productiunea zidarilor români din

Jubileul unui vrednic preot român. mineca. trebuit să le repete de mai multe-orl. Pe >
lângă buna esecutare, chiar şi composiţia Braşov.
>
Luni în 9 (21) Februarie 1898 săr- Am mai primit în dilele din urmă acestor cântări se datoresce zelosului diri-
beză P. C. Sa D-l esarck Achiepiscopesc preţul câtorva abonamente, pentru a se gent. * Braşov, 15 Febr. 1898.
şi parocb ort. or. din Zucica vechia, Ion trimite gratuit numerii de Dumineca ai Solo de flaut de octavanul Fizeşean a Duminecă, la 1 (13) Februarie, So­
Medvig, jubileul de 40 ani ai activităţii „Gazetei Transilvaniei la anumite adrese. cietatea zidarilor români din Braşov a dat
fost atât de dulce şi plăcut, încât a tre­
sale ca păstor sufletesc. Anume dela un domn din Braşov am buit să fiă repetat. Nu mai puţin a apre­ o producţiune teatrală-declamatorică îm­
Parochul Ion Medvig, cum şe vede primit 2 fl., pentru cari se trimite diarul ciat publicul priceperea în manuarea arcu­ preunată cu dans în sala cea mare dela
din acte, se trage dintr’o familiă nobilă şi gratuit pe timp de un an d-nei Maria I. şului a studenţilor Banciu şi Iuga, cari cu hotelul Central Nr. I. Venitul curat al pro-
forte vechiă, încă de pe când Bucovina se Dobrota în Cornăţel. ducţiunei s’a destinat pentru fondul acestei
violinile lor au contribuit mult la delecta­
ţinea de Moldova. S’a născut în Zucica ve­ Din Bucurescî ni-a trimis d-l Ignatie rea tuturor. Vârf la aceste a pus însă Societăţi.
u
chiă la anul 1832 şi a funcţionat întâiă ca Mircea, preşedintele Reuniunei „Frăţia a hazliul student Tociţii, care prin declamarea înainte de a da câte-va amănunte
cooperator la Mahala şi după aceea ca ad­ Românilor din comuna ardelenescă Caţa, a două anecdote ţigănesc! întru atât s’a asupra acestei px-oducţiuni aflu de lipsă a
ministrator la ToporonţI, Horoşonţî, Mit- preţul a 6 abonamente pe câte-un an, dă­ indentificat în spiritul neorustic, încât îl spune, că societatea acesta s’a înfiinţat
cău şi Brodoc, CodobeştI, Svehovercha şi ruite de următorii membri ai sus disei invidiau şi neorustici musicanţl. numai în cursul verei anului 1897, ea va
pe urmă la Zucica vechiă, unde se află şi reuniuni: După concert a urmat joc, care a să clică se află abia în formaţiune. Dâr cu
adî. Activitatea densului în parochia acestă, D-nii: Ignatie Mircea, student în fost cât se pote de animat. Comitetul aran- tote acestea modul în care ni-s’a presentat
unde se află de 25 ani, a culminat în niâuinţa drept 5 lei; Ion Ursu, licenţiat în litere giator, compus din domnele M. V* Popea Duminecă sâra face să legăm speranţe
lui de-a învăţa poporul şi a-1 conduce nu­ 2 lei; Sofronie Comşa, George I. Comşa, şi O. R. Verzea, precum şi din 8 tineri din fx’umose de ea.
mai la moravuri bune; a îndemnat poporul Ion Lungu şi George I. Theodor câte 1 inteligenţa Săcelelor, un preot şi 7 învă­ Ambiţia nobilă şi zelul lăudabil al
la lucru, rânduială şi moralitate, ţinând leu; D. Boer, G. N. Cornea, N. T. Făgă- ţători, au fost la înălţimea misiunei lor. zidarilor români braşoveni de a-se reco­
predice regulate şi forte potrivite. Dato- răşanu, Ion I. Fătu, N. N. Boer câte 50 Programul jocurilor a fost mai cu totul manda astfel atenţiunei publicului mai’e,
rinţa de preot întot-deuna şî-a împlixxit’o bani; G. N. Făgărăşanu 1 leu ; Aurel Mircea naţional, precum naţională a fost şi cina, au fost pe cât de riscate la început, pe
precis, fiind atât de uman, că săracilor 50 bani; G. G. Teodor, Ion St. Bucur, ce s’a servit coriştilor în pausă — adecă atât de reuşite în urmă. Riscate pentru-că
tote funcţiile le făcea gratis. Ştefan IST. Gavrilă câte 1 leu; Yictor Mir­ o olă de sarmale gustose de Săcele şi un membrii Societăţxi, abia născute, au avut
El e ctitorul nouei biserici din Zucica cea 2 lei; N. G. Boer, Niculae Bucurescu, butoiîl de bere. de astă-dată greua problemă de a trece
vechiă, dând singur spre acest scop din George Boer, N. I. Cornea şi N. N. Cornea Jocul s’a finit la orele 4, când comi­ aşa cheend prin proba de foc a tuturor în­
averea-i proprie 3000 d. In timpul mai câte 1 leu. Suma 25 lei. tetul arangiator a pus un nou butoih la cepătorilor ; reuşite, fiind-că sunt convins a
nou a cumpărat dela Miinchen un aer de Pentru acestă sumă se trimite diarul disposiţia coriştilor, formându-se o veselă nu mă înşela când susţin, că prestaţiunile
mătasă roşie, în preţ de 120 fl. şi 2 clo­ pe câte un an la adresa d-lor: Ion Ursu comandă cu salamandre etc., care a durat lor de Duminecă sera, deşi modeste, au
pote în preţ de 600 fl. Tote acestea pen­ învăţător, George I. Mircea şi Ion T. pănă la 6 ore, când unii pornirăm spre adeverit (fisa străbunului: pe cel cutezător,
tru biserica din Zucica. Comşa, toţi din Caţa; Teofil Geaja paroch casă, âr coriştii cu musică la gară. norocxxl îl ajută.
El a ţinut şi ţine în scolă forte regu­ în Paloş; Alecsandru Bucşa învăţător în Producţiunea s’a început la orele 8
Succesul material, luând în considerare
lat orele de religiune şi ajutură mulţi copii Agoston şi Avram Nicolescu, învăţător în sera. Un public forte numeros ocupa la
multele petreceri şi nunte întâmplate în
de scolă sărmani, dându-le cărţi şi îmbră­ Merehiaşa. mese sala de a Central, frumos decorată.
1
acest carneval, a fost destul de mulţămi-
căminte, ba chiar şi copii din gimnasiu şi In numele celor împărtăşiţi de acest Bx-aşovul-vechifi. cum şi Scheiul era peste aş­
tor, adecă 105 fl. 80 cr. venit brut şi 40 fl.
pedagogiă ajutură, plătindu-le multora favor adresăm domnilor de mai sus since- teptare bine representat. Comitetul aran-
venit curat.
cortelul şi viptul. In comuna sa şî-a câş­ rile nQstre mulţămirl. geator a fost compus esclusiv din zidari
Acest venit se datoresce mai ales co­
tigat acest meritat preot simpatii atât de români tineri şi unii mai în vârstă.
munei Satulung, unde de câte-ori e vorba
mari, încât va rămâne în inima tuturor ne­ Inceputxxl producţiunilor l’a făcut d-l
QoBUcer’i sra Săcele. de lucruri românesc!, preoţii şi învăţătorii
uitat.
desvoltă tot-deuna activitate. Pot afirma, C. Tampa prin recitarea poesiei „Vânătorul
Părintele Medvig este acum de 30 Satulung, în 4 Febr. 1898.
că trei părţi din venit a incurs din acestă şi Cojocarul", o poesiâ cu haz, care a fost
ani văduv, gospodăria o portă un nepot
Onorată Bedacţiunc ! Luni în 2 (14) comună şi numai a patra parte din cele­ ascultată cu atenţiune, recitatorul fiind la
al său. Densul duce o Yietă retrasă, fiind
Febr. a. c. s’a ţinut în Săcele concertul dat lalte 3 comune. Din inteligenţă am putut urmă răsplătit cu aplause. Al dolea reci­
bărbat forte solid. D-sa este tot-odată şi
de corul studenţilor dela gimnasiul şi scola număra, afar’ de preoţii din Satulung, pe tator d 1 D. Tampa a produs multă veseliă
iubitor mare de musică, cântă bine cu ghi­
comercială română din Braşov sub condu­ d-l profesor Iordan PopovicI cu st. familiă şi rîsete prin declamarea altei poesii, „Ţe-
tara, şi mai cu semă din gură. Sciind bine
cerea d-lui profesor de musică Timoteiu din Braşov, pe d-nii preoţi Giurgiu din ranul şi Cocona", de asemenea viu răsplă­
şi talmudul, le cântă la Ovrei unele bu­
Popoviciu, în favorul „Reuniunei femeilor PurcărenI, Bros Dârste, Pascu junior din tită eu aplause. In seria programului a ur­
căţi din talmud, în limba ovreescă, ger­
române pentru ajutorarea văduvelor ro­ Turcheş. Peste tot, Turcheşul şi în parte mat apoi cântecul popular „Frunduliţă
mană, română şi rutenă, aşa d. e. cântă:
mâne din Braşov şi Săcele". Cernatul şi Baclfalăul a fost slab representat. fruncluliţă" a cărui esecutare de cătră co­
„Când am şeclut pe ţărmurile Babilonului
Programul acestui concert a fost un Ba unul din d-nii preoţi, a cărui socră a rul zidarilor compus dxn 22 membri a
u
şi am plâns .
prea frumos buchet, compus numai din primit mulţi ani ajutor dela Reuniune, in­ făcut destul de bună impresiune.
In cliua jubileului se va ţine în bise­
cântece populare naţionale, întreţesut şi de vitat fiind de-a contribui cu ceva, a refu- După-ce s’a mai recitat „Peneş Cur­
rica din Zucica vechia sf. liturgie cu sobor
două cântări, tot românesce esecutate cu sat. Nu-1 numesc, căci mi-e ruşine de ru­ canul" de V. Alexandri declamat de C Mun-
şi după liturgie şi dexologia, aducând toţi
ajutorul instrumentelor musicale, şi de-o şinea Sf. Sale. teanu şi anecdota „Ţiganul evlavios** bine
preoţii, amploiaţii şi comitetul comunal în
declamare. D-l TimoteiQ PopovicI, care Un regret aşi ave să esprim şi faţă predată de cătră d-l N. Samoilă, a ux’mat
locuinţa iubilantului omagiile cele mai cor­
deja de astă-vară era cunoscut publicului de Comitetul central din Braşov al „Reu­ monologul „Cel mai frumos din nemul
diale. Despre solemnitatea acâsta vă vom
secelean, ca un zelos şi destoinic conducă­ niunei pentru ajutorarea femeilor văduve", nostru". D-l N. Râşnovean, care a predat
însciinţa în viitor.
tor de cor, de astă-dată a câştigat admi- care de câte-ori a arangiat petreceri, a acest monolog hazliu, s’a distins prin jocul
In numele credincioşilor:
raţiunea şi simpatiile tuturor prin suc­ apelat la noi, venind acum rândul la d-lor său de-o surprinejătore (pătrundere şi pri­
George Lemne, cesul dobândit mai ales în cele două să ne încurageze, n’au aflat de bine să fiă cepere a rolului în care avea să se pună.
epitrop în Zucica-veche. puncte din urmă „Foie verde de trifoii!" representate prin nici una din d-nele Cine a cetit monologul „Cel mai frumos
şi în „Tot ţi-am dis mândx’o", cari au plă- membre. Unul dintre arangerî. din nemul nostru", ce redă cu fidelitate
Pe Ylădieul mult t.răiesee-1 Şi aici să nu credî, babă, Că drăguţul m’a lăsat. Cătră c eter aş strigând :
De alean! duşmani păzesce-1... O’ar fi doră vre-o carabă, Şi-aşi hori, korile-mî plac „Pî-ne bine, ceteraş,
Nu, dău, ci-i un instrument Mi-i ruşine, că-s sărac. „Că la vară ţi-oiîl da caş,
*
De 1 lovesc! el face „elene". Şi-aşi hori, horile-ml vin „Der de nu mi-i elice bine
Hortensia: Bine-ai grăit Mărioră Fortepian se numesce Mi-i ruşine, că s străin. „Nu capeţi caş dela mine!"
„Zongoră" pe unguresce, O ne n’ai'e maică dulce
Iubita mea sorioră, Da dău, mie mi-a plăcut
Că al nost’ bun Episcop Se mai chiamă şi clavir, Din lume se pote duce,... Şi acum şi de demult
Alte numiri nu înşir. Horesce-ţi fată horile
O-a făcut cu ala scop Cimpoiul şi cetera,
Astă şcolă grandiosă Uită te la aste clape Păn’ nu trec câşlegile, Că-mî alină voia rea;
Lâng’ olaltă aninate, Câşlegile de o ’ncetat
Să ’nvăţăm şi arţl frumose. Der îmi place şi pianul,
Uită-te l’astea limbuţe, Nu-i vorbă de măritat. Măoar că i ciudat, vicleanul,
Cari lovite de mânuţe
Arabela: Audi, babă, băbişoră Baba (continuând): Aşa dău mere hora Căci spre mine cască gura
Ce a dis acea domnişoră, Dau acord încântător Cânte-amu domnişoră. Par’ că-ar vrâ a mă muşca.../
Că ’nvăţâm şi arţl frumose La inimi pătrundător. Arabela: Dragă babă, băbişoră, Der să-mi spune ’ţî, fetişore,
S’alte lucruri cuviose. En dă şi tu, babă ’n clape! Ce ’nsemnă-astă adunare
Ai horit oa şi-o fecioră,
Eu ţi-oiă spune ţie îndată Baba : Ba eu nu dau, cjău, m’or bate! Ca fetele de pe sate Şi-atâta strînsură mare?
Ce ’nsemnă cuvântul artă, Uite cum privesc spre mine Arabela: Der nu te sci nădăi
Der, babă, să nu păţăscl Rămase nemăritate.
Acei dinţi legaţi de strune. Ţie ţi place cântecul C’asta-i proba serbării
Ca şi baba din poveşti
Nu sciu eu ce-i „zongora", Nu ca nouă, pianul, Arangiate cu-ala scop
Care biata era surdă
Eu sciu hori şi cânta. P6te-ţî mai place-un cimpoih, Pentru marele-Episcop
picea: „vaca-o mân’ în ciurdă" Să se ţînă jubileu.
Când odată ’n dimineţă Arabela: Hai, băbuţă, dragă soră Căci are mare gurgoiQ. Din darul lui Dumnedeu
Cine nu scie arta
Cutare i-a dat bmeaţâ: Nu te teme de „zongoră", Nu pote apreţia Sunt două-decî şi cinci d’anl
„Bună dimineţă, babâ ! Dă tu ’n clape cu mâna, Cântecul dela pian, Petrecuţi între Romani
M
„Iştea crastaveţi-s dragă". Că-i vedea că vor suna, Acest instrument viclean. De marele Archiereu
Fu răspunsul babii surdă, Dă, băbuţă, tare ’n ele In slujba lui Dumnedeu.
Care-şl mâna vaca ’n ciurdă. Horesce una de jele. Baba : Nu-i tocma-aşa, domnişoră,
Deci ascultă, babă bine, Baba: „Domnişoră Jică ’ntâiă, Baba nu-i fată fecidră, Baba: Acuma pricep lucrul
Ca să mă pricepi pe mine: Fost’am şi eu ore-când Si-ml rîde şi sufletul
Io-asoult ici, la căpătâih.
8ă sci spune colo ’n sat, Trandafir mândxm plăpând, Văcjând cum voi vă gătaţl
Că aici în internat (Arabela cântă acompaniată la pian). Fost’am şi eu ca o flore Şi cu ce drag aşteptaţi
Vă duşi lucruri minunate Ca şi as e domnişdre, Acel timp de jubileu.
f
Arabela: Ei, acuma tu băbuţă
De cari nu vedi pe la sate. Când umblam în şedătdre Cu voi mă bucur şi eu
En horesce-ni-o lecuţă!
YedI tu ce lucruri frumdse Şi mergeam la jucătdre; Şi’n acâstă bucurie
învăţăm în asta casă: Baba (horesce): Susu-i dealul spre păduri Când jucam cu feciorii Vă rog arătaţi şi mie
Seim cosă pe pânză flori, Nu-1 pot trece de gânduri, Fi-i-ar mâncat purecii, Cum vreţi să sărbătorxţl
Figuri în mândre colori... Nu-1 pot sui de bănat Descântând şi chiuind Şi la pian să horiţi.