Page 29 - 1898-02

_Nr. 29.—1898._________________________ GAZETA TRANSILVANIEI __________________ Pagina 5.

starea decâdută în care a ajuns un om în­ Dare dg semă şi muiţămită publică. Acâstă reoduială esistă din cele | cea mai tare temelia a fericirei cas­
drăgit peste măsură de sticluţă şi s’a în­ mai vechi timpuri şi va esistă cât ­ nice.
Braşovul-vechiu, 5 (17) Febr.
tâmplat, să-l vedă şi audă reprodus de tî- va fi omenirea, deore-ca ea nu este [ Ordinea ţine locul cel dintâiu
Cu ocasiunea petrecerei şi produc-
nărul zidar N. Reşnoveanu, îmbrăcat pe o invenţiune a dmenilor, ci este lu­ între virtuţile, car! trebue se dom*
ţiunei arangiate de „Societatea zidarilor ro­
scenă în haine cu sute de petece în dife­ crul lui Dumnedeu. nescă în casa unui bun părinte de
mâni din Braşov . Duminecă în 1(13) Febr.
u
rite colori, a trebuit să isbucnescă în rîs Părintele de familie sufere cu familie; el este dator în calitatea
c. au binevoit a ne sprijini cu oferte şi
cu hohot de-oparte, er de altă parte îndelungată răbdare greutăţile vie­ sa de părinte se reguleze şi se po-
suprasolvirl următorii domni:
să tragă folositorea învăţătură, că pa­ ţii pentru ai sei; el se supune la veţuăsoă casa sa.
tima beţiei este cea mai tristă nenorocire Ilustritatea Sa d-1 Ioan Bran de Le- nisce lucruri şi osteneli, de cari, Părintele de familie, afară de
pentru un vieţuitor. meni 2 fi.; Arsenie Vlaicu, director 1 fl.; decă nu ar fi părinte, s’ar fi lăpâ- ocupaţiunile meseriei sale, trebue
După acest monolog a urmat esecu- Christian Kertsch, inginer 40 cr.; N. N. dat cu totul. se îngrijescă de interesele familiei
tarea cântecului „Vino lele ’n grădiniţă" 1 fi.; Oncioiu 40 cr.; Petru Nemeş, notar sale, socotind venitele, ăr potrivind
El primesce cu mulţămire spi­
de corul zidarilor, recitarea anecdotei» „Ji­ public r. 1 fi.; Simion Damian, advocat nii vieţei, pentru-că aceşti spini aduc & cu acestea se statorescă şi chel­
danii la teatru" de T. Mureşan şi în urmă 40 cr.; Dr. Baiulescu 1 fl. 10 cr.; Dr. Eu­ rose pentru soţia şi fii sei; căci fără tuielile. Soţia îngrije8oe din partea
declamarea poesiei „Barbu din Ţindărei gen Lemeni. advocat 1 fi.; Dr. Manoiu 1. fl. dinăuntru a casei, er soţul din partea
u
mulţămirea soţiei şi copiilor sei, şi
de d-şora Maria Cristolovean. D-şora Cris- Nicolae Jugănaru, tipograf 50 cr. Parochul dinafară; el aduce banii trebuincioşî,
fără fericirea lor, nu are nici el nici
;
tolovean a cucerit inimile publicului prin Ion Maximilian junior 1 fl. 40 cr.; Paro­ o mulţămire sâu fericire. pentru ca soţia se-i întrebuinţeze cu
păşirea ei curagiosă, der mai ales prin chul Ion Maximilian senior 1 fl.; Ion G. Mii de datorinţe îl lega de casa înţelepciune şi cumpătare la chel-
vocea clară şi prin intonarea corectă cu Guist, tâmplar 40 cr.; Ion C. Panţu, pro­ sa, der aceste datorinţe sunt prea tuelile colnice ale casei, aşa că omul
care a declamat poesia. Publicul a aplau- fesor 1 fl.; Elena Munteanu 60 cr.; Bălaşia îngrijesce de îndestulirea lipselor de
dat’o viu. St. Blebea 1 fl.; Achim Lainer, cântăreţ frumdse şi prea interesante pentru faţă, er celalalt se silesce a observa
ca ei se nu le ia asupră-şî cu plă­
Sferşindu-se partea decîamatorică a în Măieruş 1 fl. cele ce se vor cere în viitor.
cere. El datoresce se fia pentru toţî
programului a urmat representarea come Venitul curat al petrecerei a fost 60 Părintele de familie este dator
ai sei un părinte, un protector şi
diei „Zăpăciţii * de Th. Aiexi, în care s’a fl. v. a. cari s’au şi adaus la fondul so­ de a asigura sdrtea familiei sale
1
un bun amic.
distins d ş6ra M. Cristoloveanu, d-1 I. Ţiţei, cietăţii. pentru dina nenorocită, când soţia
In acest chip, prin posiţiunea
d-1 M. Samoilă şi d-1 G-. Moldovan prin Bugăm pe stimaţii domni, cari au lui pote se remâuă veduvă şi copiii
jocul lor uşor. binevoit a ne sprijini, să primescă mulţă- sa în lume şi prin datorinţele sale orfani. El trebue se se gândăscă de
Pe la orele 11 s’a deschis dansul. mitele nostre cele mai căldurose. ca cetăţen, părintele de familiă me­ timpuriu la educaţiunea şi 4 t
e3 rea
Doisprezece tineri zidari îmbrăcaţi în cos­ rită cu mult mai mare stimă, de­ copiilor sSi, pentru ca astfel pacea
George Zavicî, Nicolae Bcşnovan, cât omul acela, care preţuesce ego­
tum naţional românesc au esecutat între inimei sale se nu fiă turburată, er
cassar. notar. ismul singurătăţii mai mult, decât
u
1
-aplausele publicului „Căluşerul şi „Bătuta* în ceasul morţei se fiă scutit de
sarcinele şi dulceţa stărei sociale,
cu multă bravură şi precisiune, după-care tristele icone ale neîngrijirei sale.
petrecerea s’a continuat până cătră diuă. mG-lEHA. căci patria şi naţiunea mai mult
contâză în părintele de familie, de­ Etă pentru ce fericirea casnică
Producţiunea arangiată de Societatea
cât în omul singuratic, care în îm­ trebue se aibă ca o a doua temeliă
zidarilor noştri a succes bine, laudă rîvnei activitatea, căci numai munca p6te
Câte-va cuvinte despre părintele prejurările grele pote se o pără-
şi străduinţelor membrilor ei. X. înmulţi averea ndstră personală.
de familie. sescă.
(Va urma).
La începutul anului trecut am Der nu arare ori vedem, că nu se
Producţiuni şi petreceri. vorbit în numerii de Duminecă ai „Ga­ ţine semă do aceste datorinţe înalte.
De multe-orî vedem câte-un părinte,
Plugarii din Bocşa - română arangâză zetei Transilvaniei" despre „Mama
care conduce rea casa sa, neîngri­
Joi, în 12 (24) Februarie c. în sala „Os- de familie". Acum avem se vorbim
jind de soţia şi copiii sei, său că îi
pătăriei mari" de-acolo o producţiune tea­ puţin şi despre părintele de familie. Despre gâsce.
face nenorociţi; pe un asemenea
trală. Intrarea 60 cr. de personă. Venitul Vrednicia părintelui da lamilie
părinte care este mai dejosit, decât
curat e destinat în favorul societăţii de tot-dbuna a fost respectată la tbte O gâscă bună prinde a oua de
animalele, îl putem numi lăpădatura
lectură proiectate. popbrele pământului; chiar astăcjî pe la finea lui Ianuarie şi, de nu o
societăţii. Marele Apostol Pavel Ţice:
Suprasolvirile la adresa d-lui Petru nu esistă nici o naţiune, la care se lăsăm se clocescă 6uă preate an în
Verdeu, jude comunal, se primesc cu mul- nu se cunoscă şi se nu se respec- „Decă cine-va nu scie se-şî conducă trei rendurî câte 12—24 oue. Când
ţămită şi se vor chita pe calea publici­ teze drepturile legate de numele de propria sa familie, cum va pute se vre gâscă se începă a oua, ne dă
cârmuâscă biserica lui Dumnecjeu".
tăţii. tată. In fine, în t6te societăţile, semne mai dinainte, că se tot cui-
Ore va pute unul ca acela se ca­
începutul la 8 ore sera. Preşedinte: aeestă vrednicia este cea mai din- băresce, îşi tot caută loc, pană în
pete încrederea şi dragostea 6tne-
George Vuc, Cassar: Trifu Jeba, Notar: tâiu şi cea mai naturală, pentru care urmă prinde a-şî face cuib. Când
Pavel Stanciu. pbte fi onorat un om. Legile tutu­ nilor din societate? seu stima şi băgăm de semă ce gânduri are, îi
amiciţia colegilor sei? Cel-ce nu scie
ror statelor dau părintelui de fami­ sărim într’ajutor aşa, că facem atâtea
u
Program: 1) „Norocu ’n casă , comedie
lie drepturi şi-i impune îndatoriri, ee guverneze casa sa, de care chiar cuiburi, câte gâsce avem. Cuiburile
11
localisată de Bb. 2) „Iorgu dela Sadagura natura l’a legat, cum va pută se se
seu „Nepotul salba dracului de V. Ale­ cari îl ridică 1a, trepta de suveran arate mai demn şi mai gelos la îm­ le facem de paie mestecate cu ur-
11
xandri. Personele vor fi representate prin: fleu stăpân în mica sa casă. Chiar plinirea datorielor, cu cari societa­ Ţici uscate, ori că le facem din fen
Const. Ciulă, Const. Jurca, I. Băros, Mă- în Ţhele ndstre, părintele de fami- tea l’a însărcinat? amestecat cu muscbiu uscat. Cuibul
riuţa Mărian, D-şora Emilia Vuc, P. Ver­ liă represintă pe toţi ai sei şi apără trebue se fiă destul de larg, dăr nu
drepturile lor, îngrijindu-se de asis­ Acela este adevăratul părinte prea afund, ca gâscă se p6ta lesne
deu, I. Oance, Nic. Barbu, P. Mărian, I.
Belea, P. Marian, S. Maxim Jebea, Peia, tenţa şi conservarea l o r ; în schim­ de familie, care plin de prudenţă şi întră şi eşi din el şi totuşi se nu
Iova Jurca. După producţiune joc pe lângă bul acestor sacrificii, ei cere ascul­ de dragoste scie se facă se dom- p6tă trage oui după ea. In fiâ-care
•capela lui Gioca din Bocşa-montană. tare şi supunere, şi se bucură de-o neseă în casa sa ordinea, munca, dimineţă trebue nutrita gâ3ca, apoi
deosebită plăcere în mijlocul copii­ ascultarea, curăţenia şi respectul că­ o ţinem închisă în cotreţul ei pană
lor sei. tră cele sânte, cari sunt singura şi a ouat. In cuibul, unde şi-a depus

Vrdu să spun acasă’n sat, Publicul se va ’ncâuta Şi ’nvaţă, devine cult. Pită nu sciu frământa,
Ce-am vădut în internat. Baba se va desfăta Asta spune-i la popa Pe lopată n’o sciu pune
(Hori, doino acompaniate la pian), (Hori, doine, însoţite de violină şi pian). Şi pe unde vei umbla De nu oiu lega cu fune.
nr. Pe oraşe şi pe sate In cuptor n’o sciu băga
De n’oifi chema vecina".
IV. Să mârgă vestea departe.
Baba: Acum vreu să văd pe rând Florica: Aşa-i, babă? — dic’aşa, Baba : Hai Florică, scumpa babii, Baba: (continuând:) Noi, femei neînvăţate,
Şi câte-un alt instrument: Gă i frumosă musica, Sâ lăsăm năcazul naibii Nu seim cânta de pe carte,
Hai, domnişoră Irină. Că pe babe desbârcesce Să cântăm, să chiuim Că noi nu suntem crescute
Di-ml oţîr pe violină! Pe fete le’ntineresc . Şi să ne mai veselim. Ca voi, baba vă sărute.
,,(Irina ia violina şi cântă, er Baba prinde voiă şi Violina-i ca vinul Florica: (cântă: „Fiică de Român sunt", Dâră voi crescerea vostră,
începe a striga): Veselesoe sufletul, Care mari cheltuell costă
„Ah ce nume brav" etc.)“
Nobilită inimile Aveţi de-a o mulţămi
„Câtu-i baba de bătrână
Şi face culte fetele. Baba: (chiuie): Pizmaşii dic de baba Bărbatului iubirii:
Nici un pic nu se alină, Că nu-şl iubesce ţâra, Marelui nost’ Archiereu
Ci clătesce din piciore Baba: Sunetul violinii Ba deu baba şi o iubesce Trăiescă ni-1 Dumnedeu!...
Ca şi cum ar vre să sb6re Simţurile inimii Pizmaşul numai minţesce, Acum baba-i ostenită
După vremea ce a trecut, Le aţîţă, le trezesce, Ceea ce se dovedesce, Gâ nu i ca voi tinerică.
După mândrul, ce-a avut! Le desmârdă, le mâresce; Prin blăstămul, ce grăesce: De vreţi cântări, cânte corul
Te răpesce în altă lume, „ Ardă-1 focul şi para Cred că şi al vost’ ăsta-i dorul
(Baba continuâud) :
Unde-s plăceri fără nume. „Pre cine-şl lasă ţâra". HJrmeză cântări în cor.)
Dorunişora mea Triuă Cordele violinii Şi: „Fie pânea cât de rea
Mândru joci la violină, Ne spun dorul inimii Tot mai bine ’n ţâra mea" ... Y.
Mi-ar'plăce să văd mai multe Nefâţarnic de-a pofti: (După o scurtă pausă, baba continuă:) Lucia: Aşa-i, babă Todosie
Domnişore d’aste culte, încă mulţi ani să trăescă C’avem drept la bucurie,
Cum jocă la violină Pentru gintea românâscă Mai bine horesc alta Căci concertu-a fost frumos,
Să duc în sat veste bună. Vladicul nost’ bun şi mare De-o fată, ce biata Am cântat melodios?
Că pe unde voi umbla Care ’n fapte soţ nu are! Doria a se mărita,
Tot laude-oiă presăra Hora merge cam aşa: Baba: Tare la loc ai vorbit
Florica : Mai ’nainte erai ludă, Că ooncertu-a reuşit
Şi-oih îndemna mamele (Apoi cântă:)
Să-şi aducă fetele, Er acuma babă cultă; Bine peste aşteptare,
Că ’nţelept frumos vorbescl „Mă uitaih într’o fântână Asta-a fost şi-a mea oftare.
C’a’cl tote le învaţă
Ce le trebe în vieţă. Din mari simţuri românescl, Mă văcjui fată bătrână,
Bagsemă ăst internat Mă rugaih lui Dumnedeu Lucia: Acum baba Todosie
il'ina: Camerade, frumuşele Şi pe tin’ te-a deşteptat. Să-l trimită şi p’al meu, Pote şi ea ca sâ scie,
Faceţi voia babii mele, Fie lucrul cum ar fi Măcar cât de blăstămat Că ce s arţile frumose
încordaţi bine struna, Baba bine sci vorbi. Numai s’aibă clop în cap. Şi ce mari a lor folose.
Că mai mândru va suna, Cine stă aici a mult Mărita-m’aşI mărita Putuşi vedâ cu ochii