Page 3 - 1898-02

k
Nr. 24 — 1898. * GAZETA TRANSINILVAEI Pagina 8

bată acolo clbia Sfinţilor trei Erarchî, pa­ d-1 Bavid Terfaloga, pentru meritele sale torul : Unul sta în compartimentul vago­ publicul braşoven. Ni-s’a oferit erăşi rara
tronii vecbelor nostre scole românesc! din esemplare, dându-i dreptul de-a purta brâu nului şi celalalt în coridor. Ei pândeau ast­ ocasiune să vedem şi să admirăm pe scena
Blaşiu, ai cărora fericiţi fundatori şi înte- roşu. Din incidentul acesta un număr forte fel pe victimă şi în momentul când acesta teatrului german de aici un talent mare,
meiători, înainte de asta cu 144 de ani, frumos dintre credincioşii săi, fiind adunaţi voia să între în compartiment, pungaşul
un lueefăr strălucitor din imperiul Taliei.
au închinat aceste scole protecţiunei celor la sf. biserică, l’au însoţit cu toţii pănă în din’năuntru cerea să esă, er cel din coridor D-ra Bârsescu debuteză acum pentru a
trei mari sfinţi: Vasilie cel mare, Grigorie localitatea sfinţiei sale, salutându-1 şi espri- să între. Astfel victima era la mijloc, îm­ treia-oră ca ospe în Braşov.
cuvântătorul de Dumnedeu şi Ioan Gură mându-şi bucuria pentru acestă meritată pinsă din două părţi. Şi ca operaţia sco- „Heimat“ de Sudermann, piesa în
de aur. ţ)iua acestor trei Erarchl este deci distincţiune. Felicităm pe distinsul preot tocirei busunarelor să se facă cu mai mare
care d-şora Bârsescu şi de rândul acesta
pentru Blăşeni şi scolele lor o di mare, pe şi-i dorim mulţi imitatori ! înlesnire pungaşii se serveau şi de un tar­ s’a presentat publicului nostru mai întâiu,
care. întru cât le permit împrejurările, Blă- tan (şal) mare, care era desfăcut şi acope­ este în rolul ei principal, Magda, una din­
şenii o şi serbeză din timpuri vechi în fiă- Feriţi-ve de „vrăjitorii Ni-se scrie rea pe cel ce opera, spre a nu fi vădut de tre cele mai escelente şi admirate presta-
care an. Eri s’a oficiat în biserica catedrală din Bihor: In Spinuş, comitatul Bihorului, lume. Aceşti pungaşi au comis numărose ţiuni ale d-sale.
un serviciti divin solemn din partea cor­ un biet om a împrumutat dela o bancă furturi pe căile ferate române. Nici că se putea să fiă înfăţişat acest
pului profesoral dela gimnasiu în frunte 110 fi., căci ducea rău de bucate şi are rol mai perfect, de cum l’am vădut jucat
Un absolvent de agricultură din Tran­
cu d-1 director Iosif Hossu, er după aceea familiă grea. Der abia ajunse acasă cu de celebra tragediană. Ea e mare în a-şl
silvania de familiă bună, cu praxă de două­
a urmat sfinţirea noului steg, ce a fost banii şi etă că întră la el în casă o ţi­
zeci ani, căsătorit însă fără copii, doresce arăta emoţiunile, e mare şi neîntrecută în
dăruit gimnasiului din partea d-lui Georgc gancă „vrăjitore", dicându-i, că de-i va
a afla un post de administrator de moşiă. luptele sufletesc!, ori-ce mişcare, ori-ce cu­
Vancea. Stegul este din materiă grea de plăti 100 fi. şi-i va da un rând de schim­ vânt, ori-ce privire tradeză ingeniul ar­
In cas eventual soţia sa ar pute fi anga­
mătase, încungiurat cu o sîrmă lată şi ciu­ buri de-ale lui şi unul de al soţiei lui, îi tistic.
jată tot-odată ca menajeră în casă. Pentru
curi auriţi, er pe câmpul albastru dela mij­ va arăta un loc în grădina casei sale, în La prima păşire pe scenă d-şora Bâr­
informaţiuni a se adresa la Administraţia
loc sunt zugrăviţi de-o parte cei trei Sfinţi care se află o comoră mare de bani, aur
(Ţarului nostru. sescu fu salutată cu frenetice aplause, între
patroni ai gimnasiului, er pe cealaltă parte şi argint. Se jura ţiganca pe cei mai sfânt cari răsunau şi puternice strigăte de „să
înălţarea Domnului. Stegul a fost sfinţit în lume, că ea spune adeverul. Omul şi ProducţiunT şi petrecerT. Atragem din trăiască!" Damele române din Braşov ofe­
prin vechiul şi simpaticul profesor Ioan soţia lui, — cu tote că o fetiţă a lor de noti atenţiunea publicului român asupra riră artistei un prea frumos coşuleţ cu flori
German, care în cuvinte căldurose a mul- 14 ani plângând îi ruga se nu dea banii producţiunei teatrale declamatorice împreu­ şi o oglindă forte preţiosă de bronz, mon­
ţămit generosului dăruitor. Şedinţa publică din mână, — îi dădură banii şi hainele. nate cu dans a Societăţii zidarilor români tată cu catifea roşiă, er la mijloc c’un
a studenţilor a succes peste aşteptare. Spa- Ţiganca însă, înainte de ce ar fi mers să din Braşov, ce se va da mâne săra în sala
elegant medalion cu pictură pe porţelan.
ţiosa sală de gimnastică era plină de lume, le arate locul cu comora, le dete să în­ otelului Nr. I. Intrarea 60 cr. de personă,
Actorii ceilalţi, cari au jucat în acestă
în frunte cu Escelenţa Sa Metropolitul Mi- ghită un fel de beutură, ca să nu să teme 1 fl. 50 cr. de familiă. începutul la 7 ore
piesă, şi-au dat totă silinţa posibilă pentru
halyi şi cu toţi membrii capitulului. La fine de necuratul, care păzeşce comora, cum sâra.
a aduce armoniă în întreg ensemblul. Cu
Escelenţa Sa a împărţit obicinuitele premii (jicea ea şi omenii cum beură, îndată se — Luni va urma escursiunea la Săcele
deosebire bine aplicaţi în rolurile lor au
între studenţii, cari s’au produs şi între adânciră în somn greu, er ţiganca cu 100 a corului studenţilor dela gimnasiu şi şcdla fost d-ra Gross şi d-1 Friedrich.
cari cu deosebire a atras atenţiunea publi­ de florenl şi cu schimburile o tuli la fugă comercială română din loc sub conducerea
cului tînărul Corneliu Ordace printr’o esce- fără să-i mai dea cineva de urmă. — Omul d-lui profesor de musică Timoteift Popovicî. Procsima representaţie va fi mâne,
Duminecă, şi piesele, cari se vor mai juca
lentă disertaţiune şi P. Vulcan prin decla- şi soţia de supărare zac bolnavi pe pat, er Corul va concerta în sala cea mare a ho­
marea unei poesii macedo-române. Rapor­ omeni de prin sat şi înprejurime numai de telului „La sore“ din Satulung, având un vor fi: „Maria Magdalena“ şi „Sappho“.
torul ne spune, că producţiunea peste tot păţania lui vorbesc. Feriţi-vă de vrăjitori, program din cele mai frumose piese popo­
a făcut onore tinerimei şi publicului, care cari nu sunt, decât nisce şarlatani! rale. La fine va urma dans. începutul la
Primim dela d-ra Agata Bârsescu
s’a depărtat însufleţit. 7 ore sera. Venitul fiind destinat pentru
Predici. In Biserica Sf. Nicolae, Bra­ următdrele rendurî, cu rugarea de-a
fondul Reuniunei pentru ajutorarea vădu­ le publica:
Asociaţiunea preoţilor ort. or. din Buco­ şov (Scheiă), Duminecă în 1 (13) Februarie velor sărace din Braşov şi Săcele, domne-
vina. Vechia dorinţă a preoţilor români din va predica preotul militar, d-1 Nicolau Fi- Domnule Redactor! Permiteţi-mi a
zeşianu, er Luni, fiind sărbătorea „întâm­ lor române mai ales le revine sarcina de-a adresa prin stimatul D-Vostră cŢ mul-
ar
Bucovina, de-a se constitui într’o Asocia-
pinarea Domnului , d-1 protopresbiter Ioan stărui pentru o numărosă cercetare a con­ ţămirile mele căldurose damelor române
14
ţiune a lor, s’a împlinit. Luni, în 31 Ia­
certului.
nuarie n. c., s’a ţinut în Cernăuţi adunarea Petric. din Braşov pentru primirea simpatică la
generală de constituire, despre decursul că­ Impedecarea nascarei bălelor la copii sosirea mea şi pentru plăcuta surprisă, ce
Cununii. D-1 Victor Vasvăry, absolvent
reia primim tocmai adi un raport mai amă­ urmeză atunci, când copilul va ave un au avut gentileţa a-mi face, oferindu-mi
de teologiă, de nascere din Bogdand, se
nunţit, din care însemnăm de-ocamdată, că organism oţelit şi capabil de a resista, care pe scena teatrului, cu ocasiunea- represen-
va cununa în 24 Februarie n. c. cu d-ra
preşedinte al nouei Asociaţiuni a fost ales nu va lăsa a se desvolta germenele bolei. taţiei de aseră, un admirabil coşuleţ cu
Aurelia Mircea din Corond.
d-1 Dr. Ioan Ţurcan, vice-preşedinte I: Nis- Sunt diferite preparate medicinale în co- flori, însoţit de un cadou tot aşa de frumos
tor Vorobclievicî; vice-preşedinte II: Eusebie — D-1 Ioan Bănescu din Turcheşîi merciu, care urmăresce acest scop, der şi cu mult gust ales.
este în genere cunoscut, că esistă numai
Andreiciuc şi alţi 8 membri în comitet şi şi d-ra Maria I. Vlâşcianu din Bacifalău Braşov, 12 Febr. n. 1898.
3 membri în comisia revătîătore. Intre al­ (Săcele) se vor cununa Duminecă în 1 un singur mijloc, care corăspunde în tote A D-Vostră devotată
privinţele cerinţelor ce i-se face, şi acest
tele s’a făcut propunerea, ca să naergă o (13) Febr. în biserica S-lui Nicolae din Agata Bârsescu.
mijloc este untura de pesce (Leberthran'.
deputaţiune la preşedintele ţărei spre a ur- Bacifalău.
gita mărirea salariilor preoţilor; altă pro­ Dorim fericere tinerelor părechi! Copiilor le vine greţă de a lua obicinuitul
punere ca să nu se mai amâne zidirea lo­ Leberthran; acest inconvenient se delătură Scire teatrală. Ni-se comunică, că
Pungaşi de busunare. înainte cu câte-va prin Leberthranu lui Zoltan, care n’are mâne, Duminecă sera, va juca a doua-oră
cuinţelor pentru cooperatori, şi în fine pro­
dile doi pungaşi de busunare au încercat să
punerea, primită cu mult entusiasm, ca so­ nici gust nici miros rău, şi de aceea atât d-ra Agata Bârsescu, în „Maria Magdalena“,
1 comită un furt în gara de Nord din Bucu-
cietatea să edea o foiă numită „Pâstoriul copiii cât şi omenii adulţi îl iau bucuros. dramă în 3 acte de Hebbel. — Duminecă
resci, der au fost prinşi. Aceşti doi pun­ Depositul general în farmacia lui Zoltân la 3 ore d. a. va fi representaţiă obicinuită.
ortodox , care să servescă ca organ al preo­
u
gaşi sunt Hagiu Aristocle şi Gh. Constan- Bela Budapesta V. Nagy-korona-utcza 22 Se va da, la cerere, „Der Trompeter von
ţilor. — Dorim nouei Asociaţiuni cele mai
s
tinescu, cjis şi Ştefânescu, cŢ şi Neguţ cel — uncje se capătă cu 1 fl. sticla. Săkkingen". — Luni sera al treilea debut
strălucite succese pe terenul culturei şi lup­
mic. Ei s’au urcat în trenul de Galaţi şi
telor naţionale ale preoţilor noştri din Bu­ al d-rei Agata Bârsescu în „Sappho“. Direc­
au furat din busunarul unui comis-voiajor,
covina. ţiunea rogă pe cei ce s’au prenotat la bi­
anume L. GrOten din Salingen, în Germa­ Teatru german. lete să le ia în primire pănă mâne’la 11 ore
Bistincţiune. Ni-se scrie din Beşiţa- nia, un carnet cu mai multe alte şi suma
D-şora Agata Bârsescu ca ospe. a. m. Bilete pentru tote trei representaţiu-
montanâ: Ou ocasiunea sfintelor sărbători de 16B de florini. Groten observând a dat nile se capătă mâne, Duminecă, dela 9—12
ale Nascerei Domnului din acest an, Vener. alarma şi cei doi pungaşi au fost prinşi de Vineri a sosit la noi mult aşteptatul a. m. şi dela 3—5 p. m.
Consistoriu din Caransebeş a aflat de bine • lume, ei însă aruncaseră lucrurile furate, şi doritul ospe, d-şora Agata Bârsescu,
a distinge pe mult meritatul nostru paroch, i Modul de-a opera al pungaşilor era urmă­ distinsa artistă, atât de mult agreată de 0
11—iii ppmw inmiirin ii i »i» tctmi
şie. Hoţii au crecjut că le-au cădut în mână milă îşi ridica ochii spre cer, er gândul nefericitei sale nepâte şi a o duce pănă la tinesc, spre uşurarea sufletului său, buna
şi au prădat un vas de comerciu ; nici prin îi sburâ la chipul mântuirii acelei neferi­ Maramureş la logodnicul ei, dela care va Rebecă chema pe rătăcitul prin acele lo­
gând nu le-a trecut că fata, ce ei răpise cite fiinţe. primi nepreţuite daruri. Când Kaliman cu curi de frica păgânilor, bătrânul Sihastru
era fiica Domnitorului Şuşrnan şi că acel După ce hoţii, cu scumpul lor odor multă durere de inimă, cu ochii în lacrămi Coma, care în ascuns prin văgăunile şi
ce s’a luptat mai mult cu dânşii, Kaliman, pregătit ca dijmă Tătarului, se retraseră, şi cu vorbe jăluitore ruga pe milosul Gra­ găurile munţilor şi dâlurilor, propoveduia
e moşul fetei. în urma jefuirii, într’un loc apropiat, ca men să aibă grije de Branda ca de fata credincioşilor fugiţi cuvântul Sfintei Evan-
Bârlădenii, îndeletnicindu se cu acest să-şi sărbătorâscă isbânda tâlhărescă, Gra­ sa, acesta îi asculta cu multă luare aminte gelii.
meşteşug hoţesc, trebuia să dea deciuială men, folosindu-se de întunecimea nopţii, rugăminţile, sentimentul românesc svîcnia Acestui cuvios, sărmanul Kaliman îşi
lui Haroboe, din lucrurile furata precum şi alerga la locul luptei, unde căuta şi găsi cu putere în pieptul Românului Gramen. spuse păcatele, precum şi scopul plecării
din omenii răpiţi, pentru ca să potă avea pe nefericitul Kaliman, încă cu viâţă, dâr I-se înfăţişă înaintea ochilor mulţimea ne­ sale şi nenorocita sdrtă; rugâ apoi pe
deplină putere să facă ori-unde şi ori-când prea ameţit de grosnicele lovituri ce pri­ norociţilor ce bietul Român suferise dela pustnic să însciinţeze cum Dumnedeu îl va
acest fel de hoţie. In banda tîlharilor Bâr mise. II scula din troinicu-i somn, îi legă păgâni; o scânteie de nădejde pentru mân­ lumina, pe Dragoş de acestă tristă păţanie.
lădeni, printre ceilalţi Tătari, se aflau doi rănile din cari curgea sânge; îl ridică pe tuirea patriei de litfe străine îi trecu prin Multele împilări, nevoi şi angarale ce
mai bătrâni, credincioşi lui Haroboe pen­ calul său, şi pe cărări lăturalnice îl duse minte şi acel ceas trebuia să vie odată cu străinul a tot pus pe spatele bietului Ro­
tru îndeplinirea poruncii stăpânului. în mijlocul unei păduri unde trăia o bă­ isbânda sa asupra mântuirii din robie a mân l-au adus la desnâdejde; în nenorocire
După ce cu toţii au luat lucrurile ce trână, ce-i era cunoscută şi care îşi plân­ logodnicei Voevodului român. Se gândia Românul ridica ochii spre cer, tâtă cre­
mai rămăsese în corabie, şi după-ce i-au gea fetele şi feciorii răpiţi în robie. Pe într’una la chipul scăpării ei; nici somnul, dinţa şi-o pune în Dumnefjeu, şi-şi face
dat foc, au credut că cel mai bun şi mai acestă femeie bătrână o chema Rebeca, er nici mâncarea nu-1 prindeau; mintea lui curaj, mângâierea sufletescă uşureză pe om
plăcut dar ce pot face lui Haroboe, este pe bărbatul ei, Humă, om de casă unui urz’a sute şi mii de planuri, pe când buna şi-i dă ore-cari puteri. In starea sănătăţii
fata răpită, a cărei frumseţe era prea atră- ore-care Negrilă, îşi petrecea dilele, îm­ Rebecă, se îngrijia de sărmanul Kaliman, lui Kaliman se simţi o prefacere neaştep­
gătore. preună cu stăpânul său, ca slujitor în ce­ obloj ndu-i rănile cu buruieni doftoresci şi tată; mângâierea sufletâsoă a bătrânului
Printre hoţi era şi un tînăr român, nu­ tatea Romidava. alinându-i suferinţele cu descântece bă­ pustnic pe de o parte, er pe de sucul unor
mit Gramen, carele audind plânsetele şi; In îngrijirea Rebecăi fu încredinţat besc! şi buruieni de dureri îndulcitore; cu ierburi pe oari bătrânul le cunoscea ca în-
fierbinţile rugăminţi ale fetei spuse în limba Kaliman, carele, simţindu-se peste măsură tote acestea, fiind că bolnavul stăruia să târitdre, i-au adus în scurtă vreme învio­
românescă, se înduioşa mult, ofta din de slab, rugă pe binefăcătorul şi mântui­ aibă şi un duhovnic la căpătâiti pentru a-i rare şi 6re-care desmorţire în simţiri; să­
adâncul inimii şi simţindu-se pătruns de torul său, Gramen, a se îngriji de sorta mărturisi tote păcatele, după obiceiul creş- nătatea şi virtutea i-se sporiau, văclend cu