Page 31 - 1898-02

Pagina 7 GAZETA TRANSIVANIEI. Nr. 29—1898

Bursa de mărfuri din Budapesta. B u r s a d e B u c u r e s c î . A) In comuna Crizbav. înainte de prâncj. până la 12 ore la
din 16 Februarie n. 1888 din 16 Februarie n. 1898. a) Mora de măcinat în strada prând, pe când ofertele scripturistice
Cu
in « Praful pţ.? "V a l o r l 0 ' 5 Scad. bani Lunca sub Nr. casei 325, Nr. top. asupra obiectelor singuratice seu
a l 3
S e m i n ţ e f i w 100 ohilogr. Q < § cup. gata. 805 dimpreună cu dreptul de apă şi asupra tuturor realităţilor aflătâre
m6ra, preţul 3300 fl. în o singură comună, se pot aşterne
o a dela | pănă
Rentă română perpetuă 187b 5% Apr.- Oci 103 V, în precjiua licitaţiunei pănă la 12
Grâu Bănăţenesc 80 ___ Renta amortisabilă . . . . 5°/o I ) 101.7, b) Mâra de măcinat în strada
I
I

Grâu dela Tisa 80 13.40 13.45 „ „ flmpr. 1892 . . . 5% lan.--lai. 101.- Morii Nr. casei 340, Nr. top. 832, Ore la prând primarului oraşului Bra­
Grâu de Pesta £0 13.8* 13.40 „ „ din 1898 5% a ii 101.-- şov şi în fliua pertractărei ofertelor
Grâu de Alba-regala 80 13.40 13.45 „ n 1894 int. 6 mii. Apr.-Oct. 9* .7, dimpreună cu dreptul de apă şi mârâ
1
Grâu de Bdcska 80 -- __ _ _ „ „ flmpr. de 82. / mii, n lan.-lnlie 89- şi cu grădina limitentă Nr. top. 833, pănă la 12 6re la prând comisiunei
%
#
2
Grâu ung. de nord 80 • # _ „ „ (Impr. de 50 mii. n 92-74 exmise pentru licitaţiune.
11 11
Grâu românesc 79 „ „ (Imp. de274 m.1890 n » n 98 V, preţuite cu 3300 fl. Fiă-care cumpărător are de a
o£ -4n Preţul per ,, „ (Imp. de 45 m. 1891 4°/o 11 Y) 93.-- c) Locul pe care a fost mora
© O
Sominţa veohî A) © 100 ohilgr. „ (Im. de 120 iul. 1894 4‘>/o ii ii 93 — arsă în strada Lunca, Nr. casei 288, depune cu ocasiunea ofertului verbal
5 W
„ (Im. de 90 mii. 1896
ovi none *3 g 4% iy fi 93 J/ seu seripturistic ca vadiu 10°/ din
4
O o. dela pana Oblig, de Stat (Conv. rurale,). 6°/o Mai-Nov. 102.- Nr. top. 738, dimpreună cu dreptul 0
Oblig. Casei Pensiunilor fr. 300 10 ii a preţul acelui obiect, asupra cărui se
Oblig, comunei BucurescI 1888 5 o/» lan.—lnl. 9a- de apă şi de mdră şi cu grădina li­
SScară 70-72 8.80 8 85 „ „ ,. din 1884 5°/o Mai-Nov. mitentă de sub Nr. top. 739, pre­ referă ofertul.
Orz nutreţ 60-62 6.50 6.80 „ „ „ din 1888 5% lua,-Dac. Olertele scripturistice au do a
Orz de vinars 62.64 7.— 7.50 ., „ „ din 1890 o°/oMai-Nov. 99 - ţuite cu 1400 fl.
Orz de bere 64.66 8.— 8.50 Scrisuri fonciare rurale . . n lan.-lulie 93.- se aşterne sigilate, provecţute cu va-
Oves 89.41 6.60 6.90 „ „ urbane BucurescI 6°/ n ii B) In comuna Vlădeni. diul prescris şi cu un timbru de 50
n
CucuruR bănât, 7 5 t __ # _ & /o » » 90.74
u
Cucurus alţii soiu nu ( __ ) > 11 11 11 ii ii Iaşi . . B°/o 87.--- a) Curia sub Nr. casei 110 şi crucerî.
ii
Cucuruz .— # _ # _ Oblig. Soc. de basalt artificial 6°/o Casa poştală sub Nr. casei 111 dim­
Hirişeă rt _ V . N In oferte, fără consideraţiune
Banca Rom. uit div. fr. 12.81 500 150 v preună cu curţile, staulele şi grădi­ dâcă ofertul se referă la un singur
Oaraul Banca Naţion. uit. div. 86.— 500 într. v. 2000 nile de sub Nr. top. 198, 199, 200,
• Produatedl7. S o i u l Banca agricolă................................. 500 150 v. 327.- sâu mai multe obiecte, este de ase
dela pănă 201 preţuite cu 6000 fl.
Dacia-România uit. div. 35 le; 200 într. v. 437.- aminti în cifre şi în litere preţul de
Sem. de trifi Luţernă ungur. 48.— 2.- N aţionala de asig. uit. div. 43 loi 200 n >’ 490.- - b) Hanul de sub Nr. casei 337 cumpărare oferat pentru fie-care ofert,
b
— transilvană ,_ -- Soc. Bazalt. Artif. uit. div. lei 30 250 i i i 335.—

— bănăţenă ~__ -.— Soc. Rom. de Constr. uit. div.lo 1. 250 11 11 125.- dimpreună cu grajdurile, şopru, curtea mai departe numele de botez şi de
11 roşiă 30— 34.— Soc. Rom. de Hârtie uit. — 100 11 11 105.- şi grădina de sub Nrii top. 532 şi familie şi domiciliul cumpărătorului.
„Patria * Soc. de asig. uit d. 4 lei 100
-
Olen de rap. rafinat dupln - ,--- 11 11
« Olou de in -- —— 1 Soc. rom. de petrol 1 em. u. d. 0 200 11 11 533 preţuite cu 7000 fl. Ofertele scripturistice au, ea se
Uns. de porc dela Posta 56— 56,50 „ „ „ 2 em. u. d. 0 100: 11 >5 conţină afară de aceea şi dechiara-
‘a 11 dela ţeră -- --— Soc. de fur. militare u. d. 60 lei dOt 11 1) C) In comuna Tohanul nou.
Slănină avântată 50.50 51.— ,, Bistriţa** soc. p. f. hârtii 30 /‘ 10X » 11 ţiunea oferentuLui, cumcă condiţiu-
0
•1 afumată 56.50 57.50 Societ. p. const. de Tramways 20' '1 11 a) M6ra de măcinat de sub Nr. nile de oferte şi acele contractuale
o Seu --- -- 20 irancl aur 278 dimpreună cu o dîrste transfor­
Prune din Bosnia în buţ! 14 75 15.25 îi sunt cunoscute şi că se supune
p f.J mată în mâră de măcinat de sub
T—1 din Serbia în saci 13.75 14 25 iOASPS&al ia Ssearsa disa Wâfâsaa. lor necondiţionat.
<D Lictar slavon nou 19.50 20.— Nr. top. 275, mai departe dreptul
V bănăţenesc 18— 18 5C Din 18 Februarie 1898. de apă şi de m6râ împreunat cu am­ Condiţiunile de oferte şi licita­
% Nuci din Ungaria ţiune, precum şi acele contractuale,
© Gogoşi unguresci bele clădiri Nr. top. 276, în fine ca­
Hi serbsscl Renta ung. de aur 4% . . . . 121 85 se află pănă în c}iua licitaţiunei în
Miere brută _ __ ___ Rotita de eorâne ung. 4% • • • 99.45 nalul morii sub Nr. top. 277, pre­ decursul Orelor de oficiu la oficiolatul
galbină strecurată ---._ _ _ ţuite la olaltă cu 15,000 fl. 1
t
Ceară de Rosanan --- --- _ _ _ fmpr. căii. fer. ung. în aur 120.60 economic orăşenesc, observându-se
1 0
Spirt brut --- _ --__ tvapr. căii. for. ung. în argint 4 / / 1C0.85 D) In comuna Zernescî. tot-deodată cumcă ofertele sub pre­
1
2 0
M Drojdiuţe do spirt —
1 Oblig. căii. fer. ung. de ost. I. emis. 122.10 a) M6ra de sus eu grădina lângă ţul statorit nu se vor primi ca preţ
Bonuri rurale nngare 4% . • * 79.50 rîu, Nr. top. 473 şi 474 cu dreptul de strigare.
Preţurile cerealelor din piaţa Braşov. Bonuri rurale eroat-'-slavorie . . 97.50 de apă şi de m6ră preţuite cu 14,000 Deschiderea ofertelor şi luarea
•Din 18 Februarie st. n. Ib98. jmprum. ung. ou premii . . . 15725 florin!. protocolului asupra acestor oferte
Losurî pentru reg. Tisei şi Segedin. 140. — va ave loc după prând l 3 ore.
a
Măsura V aluta b) M6ra de jos lângă rîu, Nr.
1
Napoleondorî......................................... 9 53 A Oferenţilor li se permite, ca să ia
sâu C a l i t a t e a , . austr. top. 1040, preţuită cu 16000 fl.
greutatea Mărci imperiale germane . . , 58.75 parte la acest act şi cu acestă oca-
fl. o r . E) In comuna Moeciul inferior.
London vista..........................................120.15 siane au de a subscrie protocolul
1
Paris vista.................................. ...... . 47.52 / 2 pertractărei de oferte.
1 H . L . Grâul oel mai frumos 9 50 a) M6ra de măcinat în Cheia
Grâu mijlociu . . 9 10 Rente de corâne austr. 4% . . 102 85 Nr. top 5570 dimpreună cu dreptul Să mai observă mai departe,
Grâu mai sJab . . 8 60 Note italiene.......................................... 45 35 de apă şi de mora, preţuite cu 2000 cumcă cumpărătorul morii în POrtă
Grâu mestecat . . 6 — Nrii top. 1723—1725 să deobligă ca
florin!.
r
Săca â frumâsă . . 5 20 Proprietar: Aurel Mureşisăuva. să permită abaterea apei, în canti­
Săcară mijlooiă . . 5 — b) Mora de măcinat în Moeciul
n tatea ei acum folosită din canalul
1t Orz frumos . . 4 — Redactor responsabil: Gregorlwt Maior. inferior Nr top. 6060 dimpreună cu
11 Orz mijlociu . . . 3 70 dreptul de apa şi de moră sub Nr. morii pănă la curtea numită „Kut-
11 Ovăs frnmos . . . 2 50 top. 6061, preţuite cu 18,000 fl. scherhof“ sub Nrii top. 1705 şi 1706,
Ovăs mijlociu 2 20
1) F) In comuna Forîa. şi ca acestă servitute dimpreună cu
ti Cucuruz . . . . 3 70 Nr. Mag. 18430—1897. tote concesiunile laterale împreunate
11 Mâlaiu............................ 4 — M6ra îu Portă dimpreună cu cu legea de apă, se se intabuleze
11 Mazăre........................... 8 50 Publicatiune. curtea, grădina şi canalul morii, in­
11 Linte . . . . . 12 — dus îu protocolul funduar în P6rta prin cărţile funduare.
11 Fasole . . . . . 6 40 In urma permisiunei ministeriale In fine se observa, cumcă co­
îi Sămeuţă de in . . 8 — se va ţine In casa sfatului, M a r ţ i Nr. 8 sub Nr. ord. 5, Nrii top, 1723, munele politice de pe acele teritorii,
V- Sămânţă de oânepă . 4 80 1724 şi 1725, şi îu fine dreptul de pe car! să află obiectele de veaflare,
Cartofi. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 75 în 22 Februarie 1898, o licitaţiune apă şi de mâră, preţuite cu 15,000
U Măzăriobe . . . . — — şi o pertractare scripturistică de florin!. precum şi respectivele comune bise­
1 kilă Carne de vită . . . _ 47 oferte a vencjărei mai multor reali­ ricesc!, nu se eschid dela amintita
1) Carne de poro . . . — 54 tăţi orăşenesc! aflătbre pe teritoriul Ofertele verbale şi anume atât licitaţiune.
* 1 Carne de berbece . . — — oferte singuratice, cât şi cumulative,
100 kii. Său de vită prospăt 17 — g munelor foste supuse. se pot face numai în cjiu statorită B r a ş o v , 27 Ianuarie 1898.
a
î> Său de vită topit 24 — Obiectele de vândut sunt: pentru licitaţiune, şi anume dela 8 143,3—3 Magistratul orăşenesc.
de dorul fetei sale, răpită, de păgânii, ce Erau Tătarii cari plecară se caute pe Branda. colibei unde cu câte-va clipe mai înainte la fugă în acea parte, lăsând pe slujitor
venise de la răsărit. Unde să fugă drumeţii dinaintea bor­ fusese Branda pe care el o căuta. Descă- să dea foc fagului.
Se făcuse de mult nopte şi fugarii se dei tătărescl? lecară câteşl trei. Bătrânul Negrilă era fe­ Negrilă era mai mort; slujitorul aduna
odihniau puţin, căol la cântatul cocoşului Toţi ascultară poveţele mintosei Re- recat de mâni şi de piciore. Fu tîrît de vreascuri cu încetul, aţîţă focul la rădăcina
trebuiau să plece în lunga şi primejdiosa beca şi trecând rîul Moldova, o apucară slujitor dinaintea prispei pe care se pusese fagului. Kaliman era în scorbură, nu soia
lor călătoria. iute de-a dreptul prin stufişurl, rîpl, po- spre odihnă Tătarul; fu cercetat din nou cum să facă să se scape de el cu vieţă şi
Branda dormia dusă pe un pat aş­ n6re şi pe poteci călcate numai de fiarele de urmele Brandei. Moşnegul, ca să se să scape pe bătrânul Negrilă dela mârte.
ternut cu iarbă mole şi uscată, făcut de sălbatice, spre muntele Pion, al cărui ţi- sfirşescă odată cu chinul său şi ca să mai Dâr Dumnedeu ajută tot d’a-una în neno­
buna Rebecă. De la plecarea din casa pă- clău (pisc) se vede din depărtare şi slujia, aprindă mânia sălbatecului, spuse chipul rocire, când avem credinţă în el.
rintescă nu mai gustase un aşa dulce pe acele vremuri, fugarilor Români, ce ră- cum a fugit Branda şi mulţumirea sa su- Slujitorul se pleca pe brânci jos
r
somn. tăciau prin munţi de frica năvălitorilor, fletâseă, că măcar cu atâta sa putut şi el la rădăcina copaciului, ca să sufle în foc
Cocoşii începură a cânta de diuă; spre a eşi la o margine. Drumeţii noştri, răsbuna de crimele şi pîngăririle ce pă­ să ardă mai repede; Kaliman alese posiţia
ciripitul păsărilor se îngâna cu fâşiitul fron­ Humă, Gramen şi Branda, oăcl Kaliman gânul le-a săvîrşit asupra fraţilor săi Ro­ în care se afla Tătarul ce sufla în foc şi
delor. Umbrele nopţii începură a peri di­ rămase pe loc, neputendu-se sdruncina din mâni. repedi laucea, ce o avea la el, în spatele
naintea radelor sorelui, cari cu multă plă­ pricina piciorului ce-1 durea încă, se du­ Se înfuriă şi mai mult Tătarul şi po­ Tătarului aşa de tare, încât îi eşi prin
cere sărutau vârfurile munţilor şi ale dâlu- ceau într’acolo spre a ascunde pe nenoro­ runci să-l lege pe Negrilă de fagul cel piept. Nu se mai sculă păgânul, dâr de
rilor. Se făcuse diuă de multişor, sorele era cita fată la adăpostul şi paza Dochiei în gros şi scorburos, în care era Kaliman şi urletul lui răsuna codrul.
d’o suliţă ridicat pe cer. Bătrâna Rebecă peştera ei. de unde asculta tot ce se vorbia, apoi să-i Kaliman se dete jos şi c’o măciucă
pregătise la vatră puţină mâncare de pesce Două dile şi două nopţi nu dormise dea foc să ardă cu copac cu tot. îi zdrobi capul; desglegâ pe bătrânul Ne­
prospăt pentru drumeţi. Branda se trecjise; Haroboe. Nu-1 prindea nici somnul nici Kaliman îngheţa la audul acestor grilă, care era leşinat de durere şi năcas
se uita cu mult nesaţ la bătrâna, care-i aş- mâncarea, când îşi amintea de odorul oe i vorbe. Negrilă fu legat straşnic de fag. văcjendu-şl pierdută viâţa sa şi a fiului
emuse şi o îngrijise aşa de bine. scăpase din mână. Ceata cea mare de Tă­ Cum şedea Tătarul şi ocăra pe bătrân cu său, fără să isbutâscă a scăpa vieţa Dom­
De-odată, pe când drumeţii stăteau tari, de a cărei frică fugiră spre Pion cuvinte urîte, ce numai din gura lui puteau niţei Române. Kaliman îl îmbrăţişa, de-
de vorbă şi se pregătiau de plecare, se Branda şi cu tovarăşii săi, apuca în altă eşi, veni ca fulgerul un călărăţ şi-i aduse deră foc fagului, ce arse cu Tătarul ce
dete semnalul, după obiceiul timpului, de parte, nu spre cătunul unde era Rebeca veste că o câtă numărâsă de armaşi s’au zăcea lângă el; apoi stâtură locului şi aş­
cătră străjerii ce stăteau pe vârful munţi­ şi Kaliman, âr Haroboe îşi lăsâ calul în vădut prin ceaţă de cea-1 altă parte a rîu- teptau îu linisce să mai vadă măcar odată
lor la pândă, despre apropierea nenorocită voia lui. După el mergea un zdravăn slu­ lui şi s’au aclit strigăte de: Branda. pe nenorocita Branda, ce o credeau ei
a unei mari cete de Tătari, ce veniau că­ jitor, ce ducea legat pe cal pe urgisitul Tătarul se înveseli la acestă veste din nou cădută în cornele Bourului.
lări în fuga cailor. Armele ■ lor sclipiau. Negrii ă. Intr’o clipă tus-trei fură dinaintea ce-i veni; se aruncă iute pe cal şi o plecă („Albina* ), I. N. Ciocan.
1