Page 33 - 1898-02
P. 33
. „frasen“ iese in IHare di.
i 5 ttli AîfoaamentB pentru Ansiro-Dngana:
< stofei »««• S&j. 80. Pe un an 12 fl.. pe şese luni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
.î.i«wrr? ustasmarjia ua
iK'.*iae«. —fc&sfettiissîp** «s o» N-rii de Oumlnooi 2 8. pe ah.
I
ii/tmijMiak. Psalm România si străinăiaie:
I88EKBTE G6 pîimeso 3s fifl’ni- Pe un AU 40 franol, pe s6se
'-■k'.risţivîie ta V’ i* luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
•Aă+.iîcsis Slrcarî de ani'salarî: H-rii de Dumineon 8 frnno!.
în Yioutt: X />».»»,
tfcAs.fi, Rtuiiif XotJ«, Ă. Opptlii* Se prenumăra 1» tâte oficic-ie
SSMbSolset; J«Son 0-.p»i(h, J. poptaio din Intru si din ai oră
Dinnebcr, în Budaposta: i. 7, fi la dd. aoientori.
So'.dbtrgeri, i'chttiin Bir.vu: ta Aiip^amanxnl numi Braşov
Baeîuosai: A'/jnrfi Sno* administraţiunea, piaţa mare,
saîsaie de Eenmraue; in 3».h«* tfirgul Inului Nr. 30 etaeiu
ţ.tu'5,: sTarciyt A Jjiiinnam. I.: pe un an 10 fl.. pe şese
Preţui inaerţluniior: o sesi» luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
K»smond no ® ooiănă 8 02, şi Ou dusul în casă: Pe un an
i'Oor. timbra pantra o pnhii- 12 fl., pe 8 luni 8 H., pe trei luni
«ra. BnbUoărf ihai dcso dnţîî, 3 fl. Un esemplar 6 or. v. a.
tecii» si Învoială. său 16 bani. Atât abonamen
S.eoiamo pe pagina a S~n o tele cât şi inserţiunilo sunt
iisri» 10 or. gen 30 bani. a se plăti înainte.
Nr. 30. Braşov, Lum-IarţI 10 (22) Februarie
Semne de decadenţă. sprijinite de tristele esperienţe, ce {VJesurî în contra socialiştilor. terală a unui birt şi la care au luat parte
le-au făcut şi le fac înşişi Maghiarii. .1' > 20 de muncitori. Rosenberg Adolf, care a
Iritaţiunea şi ferberea, care a Dăr f6ia ungurescă totuşi greşesc© Pentru paralisarea mişcărilor socia chiămat verbal pe aceşti muncitori la adu
cuprins parte mare a poporaţiunei după părerea nbstră, decă susţine, liste, după cum asigură o foiă budapestauă, nare, a fost pedepsit cu 20 fl. La^ dictarea
maghiare adenc nemulţămită cu mer că isvorul acestor rele este a se guvernul proiecteză nisce măsuri forte ra acestor pedepse, căpitanul s’a provocat la
sul lucrurilor şi cu guvernarea de căuta mai cu semă în politica bise- dicale. In comitatele mai agitate de socia cunoscuta ordinaţiune mai nouă a minis
acjî, se reflectbză acum şi în discu- ricescă a guvernanţilor. lişti s’au trimis cinci secretari din ministeriul trului de interne Perczel.
siunile destul de agitate, ce decurg Işî are desigur îndreptăţirea sa de honvedi ca comisari ministeriali cu sco Ministrul de interne a dat tot-odată
de câtva timp în dietă. Cele mai ni- şi condamnarea politicei bisericesc! pul, ca împreună cu autorităţile respecti o ordinaţiune cătră autorităţi, ca pe agi
micitore destăinuiri, cele mai aspre a guvernului, prin care s’au aprins velor comitate se ia grabnice măsuri pen tatorii socialişti străini să-i alunge dela lo
acusaţiunî se îndrăptă în contra gu pasiunile poporului în contra bise- tru recrutarea reserviştilor din classa celor mai cuinţele lor. Pe basa acestei ordinaţiuni
vernului şi a partidei lui. ricelor şi a preoţi mii, cari se apără tineri, precum şi a celor din classa a treia de s’a şi făcut prima expulsare de acest soiţi
reservă. Ordinul preaînalt referitor la acesta
T6te silinţele ce şi le dau Banffy ca să nu fiă cutropite de iiberalismul în Neulrăusel (Ersekujvar), comitatul Neutra,
se va da în cel mai scurt timp.
cu colegii sei în a restrânge aceste calvino-jidovesc. Adevăratul isvor al unde socialistul Leopold Pressburger, fiind
acusaţiunî şi a paralisa efectul gra tristelor apariţiunî, de care face Tendinţa acestor măsuri este, ca prin că a ţinut vorbiri agitătore ţăranilor, a fost
velor destăinuiri privitbre la machi- amintire foiă catolică ungurescă, este recrutare să sustragă pe tineri dela miş luat de poliţiă şi petrecut cu escortă, er
naţiunile şi corupţiunile electorale, însă nedreptatea faţă cu poporele cările socialiste. Vorba e numai, că în lipsa familia lui a rămas în cea mai mare mi-
din cari a eşit majoritatea • de adî, nemaghiare, pe care s’a clădit şi s’a tinerilor, cari representă cele mai destoi seriă.
rămân fără de efect. Lumea a de desvoltat acest sistem de guver nice braţe de muncă, cine va lucra câm Se dice, că în curând are să urmeze
venit forte sceptică şi regimul un nare. ,q purile, mai ales pe timpul secerişului, când şi espulsarea de pe teritoriul oraşului Bu
guresc şi-a perdut acjî încrederea Şi ceea ce derivă din nedrep lipsa de braţe muncitore este mai simţită? dapesta a mai multor conducători socia
chiar şi în sinul poporului maghiar. tate numai destrămare morală şi De altă parte o gonă aprigă s’a pus lişti, între cari Henrich Kalmar, redactorul
Starea actuală o descrie nemerit anarchiă pote produce. la cale în contra conducătorilor socialişti. cliarului „Volksstimme“, apoi Rady, Pfeifer,
organul lui Zichy, când în faţa plân Tot-deuna, când regimul unga- In Budapesta perchisiţiile domiciliare ur- Grosmann, Ruzsicska, Czizmadia (redacto
gerea guvernului şi a pressei sale, ca resc a fost strîmtorat prin vre o miş mâză una după alta.’ Vineri după amedi rul cliarului socialist slovac „Nova Doba“)
a dispărut orî-ce autoritate, întrebă: care de neraulţămire în sinul po s’au făcut doue perchisiţii la administraţia şi alţii, cari toţi vor fi duşi cu escortă pănă
Dăr cine a făcut se dispară orî-ce porului maghiar, el a recurs la mij cliarului socialist „ Vilăgszdbadsăg“. La per- la locurile lor natale şi acolo vor fi ţinuţi
autoritate şi se nu mai pbtă impune locul de a-se rehabilita prin câte-o chisiţia dintâiă s’au confiscat 270 esemplare sub supraveghiare.
nimic cu puterea sa morală popo campaniă înverşunată în pretinsul dintr’un număr al numitei foi, în care se In comitatul Cianad se fac încercări
rului, care fierbe acum şi în unele interes al maghiarismului şi contra afla un articul întitulat: „Să te calicesc!, pentru domolirea mişcărilor prin ţinerea
ţinuturi e gata a se resvreti? şi răs pretinşilor duşmanî ai ţării. Şi de ori să te prăpădesci şi scris de PollăJc de prelegeri publice asupra a diferite ces-
11
punde: Guvernarea Tisza-Wekerle- astă-dată au recurs ministru-preşedinte Bela. Contra acestuia procurorul va intenta tiunî economice. O astfel de prelegere s’a
7
Banftj şi partida liberală. Banffy şi .soţii săi la acăstă armă proces de pressă pentru „agitaţiune în con ţinut în 16 Febr. în Nădlac. Intre ascul
Este adevărat, că nu socialiştii şovinistă şi au voit să ameţescă pe tra unei classe . Se dice, că din acelaşi tători, dic foile dinBuda'p6 âtav''§ă“‘î’' fost
11
;
fac anarchia în Ungaria, ci sistemul conaţionalii lor cu isbendele contra număr s’au mai aflat tipărite 2500 esemplare, şi mulţi ţerani români de prin Bănat, „cari
11
de guvernare, ce domnesce aici de „duşmanilor statului , ce le-au năs pe cari însă poliţia nu le-a văcjut. La a se arătau forte dispuşi pentru a demonstra .
11
un luDg şir de anî. Este adevărat, cocit ei. Au făcut însă un straşnic doua perchisiţiă poliţia a confiscat o bro Când un conferenţiar vorbi despre cultura
că acest sistem de guvernare nu fiasco. şură scrisă în limba slovacă, care era tipă cucuruzului, ţăranii începură să strige: „Noi
şi-a bătut nieî-odată capul cu ade Nu mai prind asemenea apucă rită în 3000 esemplare. Sâmbătă dimineţa seim cum să săpăm, der domnul (confe
văratele trebuinţe morale său mate a fost confiscat şi numărul apărut atunci renţiar) scie?“... „Daţi-ne lucru şi bani, nu
turi nici chiar între şoviniştî. T6te
11
riale ale poporaţiunii, ci a făcut nu al (harului socialist „Nâpszava", fiind-că sfaturi! etc. Agitaţiunea crescea şi atitu
au intrat într’un stadiu de pirotâlă.
mai politică de interese, din care scrisese un articul întitulat: „Sânge roşu dinea ţăranilor devenise atât de amenin-
Numai puterea brutală a guvernului
s’a îngrăşat o n6uă oligarhiă, care udă pământul . ţătore, încât fisolgăbirăul adusese pe toţi
11
şi a organelor lui a mai rămas din
a ajuns la putere în parlament; că Conducătorii socialişti din Budapesta gendarmii, ce-i avea la disposiţiă şi numai
naufragiul moralei şi autorităţii în
acâstă direoţiă a observat’o mai în- sunt citaţi clilmc la poliţiă. Sâmbătă a fost astfel s’a putut restabili ordinea.
stat. Semn, că se apropie sfârşitul
tâiu jidovimea şi a intrat în alianţă
tristei guvernări oligarhice. citat Rady Sândor, care a fost pedepsit cu In fine ne mai spun foile din Buda
cu ăst sistem esploatător. T6te aceste 100 fl. din causă, că în 12 Febr. a vorbit pesta, că şi Majestatea Sa se arată forte
.•) fi ic • f.f,.-li •' ■ y
11
afirmări ale lui „ Alkotinâny sunt într’o adunare, ce s’a ţinut în camera la îngrijat de mişcările socialiste. Din însăr-
\ f* , | ;■ ' (!{■ i '• . .. i .
t
FOILETONDL „GAZ. TRANS. W marii şi o cunosc, der Românii oe au avut pentru memorie să dicî mare şi zare decât Cu deosebire „Gromovnicul seu ca
u
cu marea? mare şi munţi*) Er în uî'mâ ce-ar căuta lendar pe o sută de ani întocmit după
E adevărat că’n autorii latini se gă- sarea, alături cu marea, şi nu mai bine cele 7 planete, e o carte, care împreună
Ş i c e t o r T e s p l i c a t e . sesce dicătorea şi aşa: maria montesquepol alături cu munţii de unde se scote? cu Alexandria, Patimele lui Christos, Vă
liceri (Salustiu. Catil. 2, 3) şi tot aşa au mile văzduhului şi încă vr’o câte-va, for-
Marea cu sarea. A-şi face capal călinelor.
păstrat’o Italienii: promettcre mari e monti. meză biblioteca ţăranilor din generaţia
A făgădui marea cu sarea (în Mun Der cum au perit munţii în dicătorea nos- Adecă a-ţî umplâ capul cu lucruri trecută.
tenia cn adausul şi Oltul cu totul) se dice tră şi a rămas marea? de nimic, a te ocupa cu lucruri fără de In Ardeal, cele dintâi cărţi pentru
despre cel ce face făgădueli peste măsură nici un folos, a-ţi frământa firea cu ceea popor, scrise anume pentru popularisarea
Românii au avut odată putere pe
de mari şi din capul locului cu intenţiunea ce nu e treba ta. Românul are un pro sciinţei şi a lucrurilor de folos, au fost ca
ţeră şi pe mare, atunci când Marea-Negră
de a nu le ţine. era „lac moldovenesc". S’a născut dicătorea verb: „De ce îmbătrânesce nebunul? De lendarele, cari apăruseră în Buda cam pe
11
Echivalentul clicătorii în limba latină pe vremile acelea, ori cel puţin s’a crista- grija altora, căci sunt într’adevăr omeni, la 1818. Asachi a început în Moldova cu
11
e: magnos , montes promittere. (La Persius, lisat atunci? Ori că Bomânii trăind în cari se ocupă numai de ce fac alţii, şi ci'i- calendarele sale, ale „Albinei ; în Munte
3, 63). munţi, nu aşteptau să le făgăduiască ni tică mereu şi se supără de faptele altora, nia s’apucase şi Eiiade de calendare. Adî
Acesta este forma cunoscută de po meni munţii, căci erau ai lor — şi au deşi întru nimic nu-i privesc. Aceştia avem o întregă literatură calendaristică,
por; forme mai puţin întrebuinţate erau: simbolisat făgăduiala neîndeplinită cu marea sunt cei ce-şî fac vecinie capul călindar. totă penti’u popor.
montes auri polliceri seu montes aureos pro cea necunoscută, depărtată şi fabulosă pen Compară şi clicătorea: îşi bate capul cu Precum se scie, calendarele au o va
mittere. Latinii diceau prin urmare a pror tru dânşii? Eu bănuesc, că dicătorea a împărăţiile. riaţia de material cât se pote de mare. Pe
mite munţi. Şi aşa elice şi Francesul pro- fost: marea cu sarea, adecă cu tote înde Pilimon (ciocoii, II, 96: Eu fac ca lângă partea curat calendaristică, ele cu
mettre monts et merveilles, tot' aşa Italianul părtările, cu tot cuprinsul orisontului, er filosoful, vorbesc puţin şi ascult multe, adecă prind ^prognosticuri asupra timpului, po-
proniettere monti. orisontul e în aparenţă creştetul munţilor. îmi fac capul ceaslov de havadişuri).
picătorea francesă promettre montagnes Astfel ne-am apropia de tipul latin al cji" Era o vreme câud singurile cărţi cu Cum am învăţat eu românesce: Pe la în
d’or e savantă. cătorii. Că în loc de^ munţi s’a dis sare, e noscute de popor erau călindarele**). Şi as- ceputul veacului, pe când uitasem, că sun
tem Români, pe când lipseau şi cărţi şi
Cum au ajuns însă Românii să se lesne de esplicat: şi adî dice ţăranul des tădî mulţi ţărani nu cunosc alte cărţi. tipografia, etc. câţi-va boieri, ruginiţi în
depărteze de forma latină, şi în loc de pre vr’un loc: n’are zare, adecă e închis de Românism „jăleau, perdeau limbi uitându-
munţi să clică mare? Era mai uşor ori deluri, apoi zarea delului etc. *) Tot din pricina rimei dice Italia se cu dor spre Buda, sâu Braşov, de unde
nul : Promettcre Borna e Toma, în loc de le veniau pe tot anul calendare cu poveşti
cărui popor nelatin să schimbe munţii cu Pe lângă acestea rima e mai puter promettere Borna e tutti. Toma n’are nici la sfîrşit... şi... Tatăl meu era unul din Ro
marea, căci şi Italienii şi Portugesii şi nică în frasele stereotipe decât iubirea de-a un rost. mânii aceştia. Nu eşia nici un calendar pe
Spaniolii şi Erancesii trăesc pe malurile conserva un cuvânt, deci e mai favbrabil **) Vedi despre calendare, C. Negruţi, care să nu-1 aibă el întâiă...
