Page 34 - 1898-02

a 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 80—1889.

cinarea sa ministrul comun de răsboiii Krieg- Vorbi apoi despre faimosul inspector Domnului episcop diecesan, Nicolae Popea, însă numai 75 cr. Amatorii îşi pot procura
hammer a mers în dietă, la Banffy pentru de scole Silviu Bezey, pe care guvernul voia a P. C. S. Domnului Archimandrit Filaret şi separat ori-care din aceste piese cu 25
ca să se consulte cu el asupra puterei ar­ să-l impună Românilor uniţi ca episcop la Musta, a membrilor consistoriali, profesori­ cr. una. De vendare la d-na Maria L. Raţiu

mate, ce eventual ar fi necesară pentru Lugoş. „Pe acest Silviu Rezey — elice lor şi elevilor dela institutele diecesane, a în Buzeu (România) Strada Salvariei.
suprimarea mişcărilor. deputatul Varossy — când nu mai era de membrilor comitetului parochial, a repre-
Cununii. D-1 Flaviu Barbu din Rîmni-
trebuinţă nimănui, guvernul îl numi inspec­ sentanţilor dela Comunitatea de avere şi
cul Sărat s’a cununat în 29 Ianuarie v. c.
Din dieta ungară- tor de scole. Acest inspector de scole bea altor stimătorl ai neuitatului episcop.
cţi de (ţi, bea mult, forte mult şi forte adese­ 11 cu d-ra Artemisa Fogtbcrg din Bârlad. —
Deputatul Mihail Jurics („partida po- ori bea până dimineţa. Acest domn inspec­ „Albina , institut de credit şi economii D-1 Ieronim Groze, absolvent de teologiâ,
u
porală ) făcu în şedinţa de Vineri a ca­ în Sibiiu, îşi va ţină adunarea generală din comuna Maier, se va cununa în 24
tor de scole dimineţa se preâmblă beat cu
merei ungare constatarea, că dintre 51,780 Luni în 28 Martie n. In cursul anului tre­ Febr. n. c. cu d-ra Alexandrina Fulea din
lăutarii dela o cârciumă la alta. Pe acel
tineri, cari cerceteză gimnasiile din patriă, timp, în revărsatul zorilor, stimabilul in­ cut a avut un profit curat de 124,788 fi. 96 Tilea. Cununia se va oficia în biserica gr.
nu mai puţin ca 11,183 sunt Jidani. Cal­ spector de scole îşi închipuesce, că el e cr. Depunerile spre fructificare au fost: cat. din Ruşii-munţî.
vinii, luteranii şi unitarii toţi împreună nu grădinar, er jfemeile de pe stradă crede, 5.502,555 fl. Fondul de reservă al acţiona­
dau un contingent atât de mare de tineri w rilor 100,000 fl.; fondul special de reservă Afacerea Pazmandy. Sâmbăta trecută
că sunt flori, pe cari trebue să le spele . Pazmandy a avut un duel la care a fost
studenţi la gimnasii, ca şi Jidanii. La gim- 51,242 fl.; fondul de garanţă al scrisurilor
(Mare ilaritate). Şi cu tote acestea Rezey provocat din partea Italianului Amadeo
nasiul ruten gr. cat. din Ungvar sunt 135 fonciare 200,000 fl.; fondul de pensiuni al
e inspector de scole în comitatul Bichiş!" Falcone, o rudă a artistei Tina di Lorenzo,
de elevi creştini faţă cu 173 de elevi ji­ funcţionarilor 118,090 fl. etc.
Acestea, dise vorbitorul, le-a adus şi prin despre care publicase Pazmandy bazaconia,
dani. Jumătate din banii daţi dela stat pen­
scrisore la cunoscinţa ministrului de culte. La apelul comitetului „Associaţiunii“ că a fost „prima odaliscă a Sultanului".
tru gimnasii se cheltuesc cu Jidanii. Ji­
— Despre inspectorul de scole din comi­ adresaţ mai multor fruntaşi români ca să se Duelul a fost cu pistolul, distanţa la 30
danii ar trebui să-şi înfiinţeze pentru tinerii
tatul Zala, Dr. Ooloman Ruzicska, care e înscrie ca membri fundatori la „Casa na­ paşi şi numai o singură descărcătură. în­
lor 18 scole medii; decă însă ei nu vor se 11
tot-odată şi consiliar reg., ch acelaşi vor­ ţională cu câte-o miie de florini, a răs­ tâii! a împuşcat Falcone, der n’a nimerit
să aducă acâstă jertfă, atunci cel puţin să
bitor, că el „consecuent încungiură scolele puns deja unul, d-1 Constantin de Steriu, pe adversar. Venind rândul lui Pazmandy,
se pună un didactru mai mare pentru elevii
şi totă ndptea, totă cţiua stă la masa cu căr­ bancher în Braşov, care a depus suma de acesta n’a împuşcat, ci a întins adversaru­
jidani, dise în fine Jurics. 11
ţile; chiar şi salarul scriitorului seu îl pune 1000 fl. „Tribuna comunică, că Institutul
lui său mâna, esprimându-şî părerea de
Acelaşi deputat se plânse, că guver­ în cărţi. Visitarea sculelor o face astfel, că „Albina" se va înscrie negreşit membru rău, că a trebuit să-i facă cunosciuţă în
nul despoie academiile şi gimnasiile cato­ pe învăţători îi citeză pe peronul dela gări fundator al „Casei naţionale şi că la prima astfel de împrejurări. Tot-odată i-a predat
11
lice de caracterul lor confesional, chiar şi şi acolo îi ascultă, în comune însă nu în­ adunare generală se va face propunere în
o scrisore adresată d-rei Tina di Lorenzo,
fondurile catolice Wlassics le numesce tră. De-altmintrelea nici nu pote călători acest sens.
în care se rogă de iertare, recunoscând în-
„fonduri publice“. Acestă acvirare de pro­ acest inspector de scole, deorece şi banii su-şl că a scris palavre despre ea, der fără
Petrecerea „României June", despre
a
prietate străină nu este alt-ceva, decât o de drum şi-i pune în cărţi . să fi avut intenţiunea de a-o ofensa. Tot
încuragiare a poporului spre comunism. In care aducem amănunte sub rubrica petre­ alaltăerf advocatul Vârady Gabor, ea apă­
mod conscient Wlassics vatămă pe catolici cerilor,. promite a fi una din cele mai fru-
O f'6ie germană asupra lui Banffy. rător al artistei, a făcut arătare la judecă­
prin aceea, că pe preoţii catolici, cari au „Ostdeutsche Rundschau din Viena, orga­ mose din câte le-a arangiat colonia română toria în contra lui Pazmandy pentru vătă­
14
devenit apostaţi, îi numesce profesori ca­ vienesă. Protectoratul petrecerii l’a primit,
nul vestitului deputat radical naţional Wolf, mare de onore şi pentru calumniă.
tolici la gimnasii, deşi aceştia sunt sperjurii. la rugarea societăţii, prin preşedintele ei'
vorbind despre personalitatea lui Banffy,
Ministrul e de vină, că catolicii nu sunt d-1 Alex. Crăciunescu, Escelenţa Sa d-nul Nenorocirea unui artist. Sculptorul,
Zice, că „este unul din dmenii cei mai măr­
în stare a da fiilor lor o crescere catolică. Nicolae Dumba. President de onore al co­ care a lucrat splendidele reliefuri dela Tea­
giniţi la spirit de pe lume, un adevărat
Clerului inferior catolic nu-i trebue o con- mitetului este d-1 profesor N. Teclu, er pre­ trul Naţional din Iaşi, lucrând şi reliefurile
prototip al nemeşilor din comitate, pe cari
gruă ca aceea, ce vre să i-o creeze guver­ şedinte al comitetului arangiator d-1 V. dela teatrul ce se construesce la Linz, a
i-a desenat aşa de frumos Eotvos în „Pe-
nul, căci preţul ei este pierderea indepen­ lliuţî. D-şorele din comitet se vor presenţa căclut de pe o schelă dela o înălţime de 41
leskey Notârius", cari presupun osia pă­
denţei. Nu-i trebue nici o autonomia de felul tote la petrecere în costum naţional. Invi­ metri şi a murit pe loc.
mântului în satul lor .natal şi de aceea nici
celei, ce i-o ofere Wlassics... Gimnasiile pro­ tările deja au început a se espeda.
că-şl mai dau silinţa de a-şl îndrepta cercul Duelul ducelui de Saxa-Coburg. Mare
testante primesc dela stat 251,000 fi. şi to­
vederilor lor peste hotarele acestui sat“. „Patria", institut de credit şi econo­ sensaţiă a produs pretutindenea duelul du­
tuşi sunt independente, pe când cele cato­
După ce spune apoi, că unui astfel de om mii în Blaşiă, şi-a ţinut a 12-a adunare celui de Saxa-Coburg, Filip, cu locotenen­
lice nu primesc şi totuşi ministrul se ames­
nu trebuia să ’i se încredă sortea poporu­ generală în 15 Februarie n. Din raportul tul de ulanl Mattachich-Keglevich. Duelul
tecă neîncetat la conducerea lor. lui şi a statului, numita foiă continuă aşa: direcţiunei s’a constatat, că depunerile la s’a petrecut dilele acestea în Viena şi încă
*
„Fiă-care din cuvintele lui Banffy, fiă-care finea anului trecut au fost 637.105 fl., cu în condiţiunl forte grele. Mai întâiîi s’au
In aceeaşi şedinţă a camerei a făcut
din faptele sale, este o lovitură cu cioma­ 58.000 mai mult ca în anul precedent. In- duelat cu pistolul, apoi cu sabia în şcola
câteva constatări de interes şi deputatul
gul dată prudenţei de stat. El a adus lu­ trega circulaţiune a anului a trecut peste de călărit „Rennweg". Duelul cu pistolul
Iulius Vărossy. El pleda pentru înfiinţarea
crurile acolo, de a împinge pe Români, 6 milione fl. Din venitul curat de 22,396 a fost stabilit, ca să se descarce două
unei universităţi catolice în Seghedin, pentru
Sârbi, Croaţi şi Slovaci, ba în urmă chiar fl. s’au votat spre scopuri de binefacere glonţe. Ambii duelanţl însă au rămas ne­
care scop oraşul ofere un milion florini.
şi pe Saşii ardeleni cei râbdurii, într’o 1013 fl.; la fondul de reservă s’au adaus vătămaţi. Duelul cu sabia a fost statorit
Se plânse în contra sistemei de protecţiune
stare de amărăciune, cum n’a mai esistat 6758 fl. şi astfel acest fond s’a urcat până la incapabilitate. In acest duel a ră­
a guvernului pe terenul învăţământului.
din timpul radomontadelor lui Kossuth. Şi peste 80,000 florini. Capitalul social e de mas învins ducele Filip de Saxa-Coburg,
Ministrul opresce pe învăţători de-a da ore
acum mai are de lucru în ţinuturile curat 110.000 fl. fiind rănit la braţul drept. Rana lui însă
private, măcar că acestea cad în tacma
maghiare şi cu o revoltă făţişă, pentru că nu este gravă.
învăţământului, der le dispune să primescă Adunări de alegători în Bucovina. D-1
şovinismul său naţional nu i-a lăsat timp
postul de matriculanţî de stat. E uşor, dise Dr. G. Popovicl, deputatul bucovinean din
de a se îngriji de trebuinţele economice
el mai departe, de-a opri pe profesori să camera imperială, îşi continuă turneul prin­
ale propriilor săi naţionali.“
dea ore private, având un salar de 12,000 tre alegătorii săi din Bucovina. Dela Câm­ Procesul contra lui Zola.
fi. ca ministru; profesorii însă nu sunt nici pulung a mers la Dorna, unde a fost con­ In audienţa dela 16 Februarie n. După
SCIRILE DILEI. vocată pe erî, 20 Decemvre n., o adunare declaraţiile patriotice ale generalului Pel-
panamiştl, nici directori de bănci, nici
întreprindătorl de căi ferate, şi nici nu ) de alegători, fiind la ordinea dilei discurs lieux se nasce un conflict între Labori,
— (9) 21 Febiuarie
primesc tantieme din cele trei milione des­ (dare de semă) asupra situaţiunei politice, care voia să facă unele observări celor
tinate pentru alegeri. Proces pentru tricolorul român. „Arad asupra organisărei partidului naţional şi Zise de Pellieux, şi între preşedintele, care
âs Videke" spune, că vice-căpitanui oraşu­ asupra programului de acţiune pentru vii­ l’a împedecat, Z^ând, că are drept se pună
lui Arad a pornit cercetare contra mai tor. Dela Dorna va merge la Rădăuţi. Pre- numai întrebări. Labori esclamă, că pa­
multor Români (preoţi şi învăţători), cari tutindenea d-1 Dr. Popovicl e primit cu
veşti, poesii, glume, sfaturi cum să faci triotismul său preţuesce tot atât, ca al ge­
cu ocasiunea înmormântărei răposatului mare însufleţire.
băile, cum să-ţî cureţi unghiile, cum are neralului Pellieux, sângele său în Ziua de
Aurel Suciu a purtat pantlicl tricolore ro­
să taie moşele buricul, cum mănâncă şi bătălia nu va fi mai puţin preţios, decât
mânesc!. Se cjice, că în contra lor se va Un Român pungăşit la gara din Buda­
beau Japonesii, cum se face oţetul, cât al lui.
pomi proces pentru transgresiune contra pesta. Ni-se scrie: „Săptămâna trecută
timp clocesc găinile şi la câte luni fată După ce mai fu chemat odată Pel­
ordonanţei ministeriale dela 1885, privitore scriitorul şi poetul român, d-1 căpitan Fma-
oile, de câţi ani e Regele cutare şi cum ii lieux, refusând însă de a da răspunsuri lui
la interzicerea purtării „colorilor statelor noil Părăianu din Reg. 18 de Gorjiu din
chiamă nevasta, apoi învăţăturile Trepetni- Labori, au depus încă esperţii Connard în
11
străine . Târgu-Jiu, trecând prin gara din Buda­
cului cu „chica de ţi-se va clăti un musafir favorea lui Esterhazy, er espertul Moriauth,
înainte însă de-a veni la rând acest pesta spre Italia (Fiume) cu familia sa, a
îţi va veni" şi alte o sută şi o miie de profesor la universitatea din Geneva, în
proces, se va pertraota în 13 (25) Febi\ c., fost jertfa unui îndrăsneţ furt. ’I s’a furat
năzdrăvănii şi de drăcovenii. Cine scie tote contra lui Esterhazy. Cu acesta şedinţa
tot la tribunalul din Arad, un alt proces, adecă un portofel cu 600 lei în bancnote
câte sunt în calendare, acela are capul plin s’a încheiat.
intentat contra învăţătorilor români Costin românesc!. In portofel era şi fotografia şi *
— dâr nu tot-deuna de lucruri folositore
şi Hereţ, precum şi a altor 6 locuitori ţă­ bilete de cărţi de visită ale d-sale. Porto­
pentru ţăran. Audienţa a clecea dela 17 Februarie n.
rani din Moroda. Aceştia au fost denun­ felul era în buzunarul dela pept. Pote po­
Cine se ocupă cu lucruri, cari nu-1 La începutul şedinţei advocatul Clemenceau
ţaţi de cătră nisce duşmani ai lor, durere liţia ungurescă va descoperi pe îndrăsneţul
privesc, cari se pierd cu firea, să scie tote 11 cere, ca Curtea să ordone confiscarea origi­
tot Români, că mai acum trei ani ar fi pungaş din gara din Budapesta .
nimicurile nefolositore şi fac „cas" mare nalului borderoului la ministeriul de resbel.
cântat „Hora Ligei". Procesul acesta s’a
dintr’un lucru ridicol pentru alţii, acela Composiţiile lui Ciprian Porumbescu. Preşed.: Acesta nu se pote!
mai pertractat odată, der a fost amânat.
îşi face capul calendar. De aceea cjice ţă­ D-na Maria L. Baţiu născ. Porumbescu, a Apărarea mai reclamă originalhl scri­
Apărător al aeusaţilor va fi şi la pertrac­
ranul, când vrâ să arate, că nu-1 intere- scos de sub tipar primul caet din compo- sorii cu „uhlanul", adresată de Esterhazy
tarea a doua, ca şi la cea dintâih, d-1 ad­
seză un lucru şi nu vre să scie de el, siţiile musicale rămase dela fratele d-sale, d-nei de Boulancy. Generalul Pellieux cere
vocat din Arad Dr. Ştefan Top.
„n’o să-mi fac eu capul calendar" — căci regretatul Ciprian Porumbescu. Caetul, de însu-şî, ca amintita scrisore să fiă presen-
nu-1 intereseză lucrul, cum nu-1 interesâză Parastas pentru Popasu. Cetim în un esterior elegant, purtând pe învălitore tată tribunalului şi se declară gata a o
să scie cum chiamă pe copiii regelui din „Foia Diecesană : Joi în 5 (17) 1. c. s’a portretul compositorului, conţine următo- cere el însu-şl dela ministru. (Sensaţiă ge­
11
Portugalia şi câţi ani trăesce morunul. ţinut cu totă solemnitatea în biserica sân­ rele 7 piese: „Imn de urare , „Hora Pra­ nerală).
11
11
Tot aceeaşi ideiă e esprimată în di- tului Ioan Botezătorul din cimiteriu un hovei", „A cădut o raclă lină , „Fluturaş Se mai ascultă Giry profesor la scola
cătorea: „ne-a împuiat capul cu vorbele parastas pentru fericitul Episcop Ioan Po­ de nopte" (polca), „Frunclă verde mărgă­ des Chartes şi Hericourth director al „Re­
lui". pasu. La acest act divin a pontificat P. O. rit (cântec poporal), „Pe câmpiile Stup- vistei scientifice" ; amândoi susţin, că scri-
11
G. Coşbuc. D. Protopresbiter Andreii! Ghidiu asistat cei (polca mazur) şi „Fata Popii" (cântec sorea de pe borderou este a lui Esterhazy.
M
de preoţimea locală în presenţa P. S. S. poporal). Preţul 1 fl. v. a. Pentru abonenţi Colonelul Picquart analisând borde