Page 37 - 1898-02

lasftî&HsîîJia „Saîeia" lesa in Sâ-care ai.
AsaniUMis penin Anstro-Ungane:
*sm&- jwja »»« KkJPS!» Pe un an 12 fl.. pe şeao luni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
t».wrto€ susSîeavmi» s:x no N-rii de Dumlneoă 2 6. pe an.
»Sir»*»«, — U.»;’j:ral'its. a» r«
ii»«efcn*4. Pentru România si străinâtaîr,:
ISSSKAiT a« pfiîtiiîxn Ia Pe un an 40 franol, pe şăoo
.iistraţlvno în fe&sov şt ia atf- luni 20 fr., pe trei iuni 10 fr.
sfciWi-nio Blroar! Sa asfisnluf': N-rii de Duminecă 8 frâne'..
Itt Viena: X. Vv.kn, B&tricb
Stinkk, Sudai/ Mox», A. O^itiikt So prenumără la t6to ofimexe
Hîn>iifol(ţor; .isKir>M Oppniii.. J. •poştale din intru şi din afară
5aJiHibcr, Sa Bndaposr.a: i. f. si la dd. colectori.
Staldia'cerf, Xeksitir. SiYnat i în iMamtul ţsntru btusot
lînnurosoi: Agenta Havcu, 3uo- administraţiunea, piaţa mare,
aarctuo do Boumanie; £n Ham­ tfirgul Inului Nr. 30 stagiu
bar»: Xaroiyt <£ Zutniaute. I.: pe un an 10 fl., po şese
Preţul littarţlunllar: o scria luni o fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
KKfmond po e aoiână 6 îk, ji Cu dusul în casă: Pe un an
SOar. timbîTa contra c pnbii- ■A. KT XT H, 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni
eas«. ?ablioărx mai dsoâ da? 4 8 fl. Un esemplar 6 cr. v. a.
«ozifă şi învoială. său 15 bani. Atftt abonamen­
B/aciame po poema a 6-a o tele oât şi inserţiunile sunt
rarii 10 or. esc 80 bani. a se plăti înainte.
Nr. 31. Braşov, Mercur! 11 (23) Februarie 189 .
8

Mişcarea socialistă şi pressa forte încre(ţuţî în viitărea isbendă a Acăsta adunare s’a ţinut în 2 (14) intenţioneză eschiderea Găliţiei şi a Bucovi­
causei lor. Februarie şi a fost una din cele mai nei din parlamentul vienes şi crearea unei
străină.
Nu este deci fără temeiu ceea imposante. Sala palatului comunal diete generale la Lemberg, unde ar ave să
Mişcarea socialistă formâză acu­ ce accentuăză (ţiarul „Reichswehr" era înţesată de lume, ţăran! şi inte­ apară trimişii unei Bucovine vasale. Acesta
ma o rubrică constantă în toile un­ din Viena, că acuma s’a deochiat ligenţă. Mulţi, ne mai încăpând în însă ar însemna sfîrşitul naţiunei române în
n
guresc!. Din cji î fii 30 dovedesce teribil şi liberalismul din Ungaria sală, au trebuit să stea afară, (lale- Bucovina (Aprobări sgomotose). Ne-am cu­
mai mult, că acestă mişcare este atât în ce privesce nemulţămirile na­ riile erau ocupate de dame. funda în oceanul leşesc, cum cade perdută
iârte seribsă şi că a prins deja ră­ ţionale, cât şi în ce privesce Gestiu­ E de însemnat, că la adunare o petră scumpă în un fund de iaz. De-am
dăcini adânc! pănă şi în comitatul nea muncitorilor. „Vălul s’a rupt", n’a fost trimis din oficiu nicî un re- face tovărăşia cu cei ce au acest plan, am
Pestei, despre care se pretinde, că (ţice numita foiă. „Intre naţionali­ presentant al autorităţii publice, ceea fi vinovaţi de stingerea Bucovinei şi a Ro­
nu sufere de miserie ca alte comitate. tăţile din Ungaria e fierbere de mult, ce de sigur a făcut bună impresiune mânilor, am comite un patricid. Dorim nu
Şi întru cât ar suteri, s’au luat, se er cestiunea muncitorilor, care avea asupra Românilor. numai ca Bucovina să rămână autonomă,
cjice, mesurî uşurătbre, iniţiându-se pănă acuma numai caracter local, îndată după deschiderea adună- dâr mai vîrtos cerem, ca drepturile ei să
lucrări de construcţiune pănă la suma a cuprins şi a pus în fierbere întreg rei s’a dat cuvântul d-lui deputat se adaugă şi să se lărgescă. De Galiţia nu
de 26,000 fl. (!) pentru ca se fiă ocu­ şesul Ungariei. Ungaria stă în prăjma Dr. Popovicî, care îşî făcu darea de voim se seim nimic. Din contră dorim, ca
paţi muncitorii, primind plată de unei revoluţii agrare". semă într’un discurs ţinut în limbagiu acele legături, cari ac]! ne mai lâgă de
câte 50—60 cr. la c}i. Puţin! se gă­ Pănă şi foile din Paris au în­ poporal, fărte des şi furtunos aplau­ acâstă vecină a nostră, cum e curtea de
sesc înse, car! se fiă mulţămiţî cu ceput să ia la ochi stările din Un­ dat. Lăsăm să urmeze după „Patria" apel, direcţia căilor ferate etc., cât mai cu­
acestă plată, căc! după părerea so­ garia. piarul „Figaro", vorbind de din Cernăuţi un resumat al acestui rând se le putem curma.
cialiştilor, omul nicî nu trebue se se amărăciunea, ce domnesce între interesant discurs. Suntem calumniaţl, că am încheiat un
misce din loc pentru 60 cr. la cji. muncitorii agrar! din comitatele cu­ pact'cu Polonii. Adevărat e, că mergem
Clubul român şi partidele din parlamentul
Fapt este, că şi în comitatul rat unguresc!, trece şi la adâncă ne- în parlament alăturea cu Polonii, dâr acest
central.
Pestei muucitorii agrar! sunt amă- mulţămire, de care sunt cuprinşi drum comun nu are ţinta, ca să ajungem
rîţî şi agitaţi, fiă în urma miseriei, Românii din Transilvania, făcend ur- Vorbitorul face mai întâiu un tablou la Lemberg. Noi mergem aliaţi cu cei ce
fiă de câtră aşa numiţii „agitatori mătorea observare : „mai mulţi mar! al luptelor din parlamentul central. Aceste au proclamat drept devisă lărgirea autono­
din capitală". Ei au declarat cate­ proprietar! ungur! de frică au dat lupte se învârt în jurul întrebărei: se se miei şi egala îndreptăţire a naţiunilor, er
goric, că nicî nu vreu se scie de în- drumul muncitorilor lor români; lărgescă autonomia terilor Austriei, seu ba? între aceştia se află şi Polonii. Din mo­
cheiarea unui contract pentru sece­ Bomânii fruntaşi sunt implicaţi mereu în şi ârăşî: să aibă tote naţiunile Austriei mentul însă, ce Polonii ar schimba atitu­
riş său treerat pănă la Sân-Petru. conspiraţii imaginare inventate ele guver­ drepturi egale, seu se fiă ca până acum o dinea corectă, ce-o observă dela constitui­
Din causa acâsta proprietarii sunt nul unguresc naţiă privilegiată, altele mai puţin - băgate rea clubului român încoce şi ar manifesta
foite neliniştiţi şi (ţie, că vor fi C’un cuvent, mişcarea socia­ în semă, âr restul helotisate? Pentru noi o ingerinţă în afacerile Bucovinei, noi am
constrînşî a, angaja muncitori strein!. listă pare a fi deschis cu desăvîrşire Românii, cari în acâstă trinitate de ran­ deveni duşmanii lor neîmpăcaţi. Polonii
In comitatul Sabolciu asemenea ochii străinătăţii, ca să se convingă guri am ocupat locul cel mai nefavorabil, sunt momentan greu şi multilateral atacaţi în
socialismul se lăţesce tot mai tare odată de stările putrede din partea nn esistă, decât un răspuns: Autonomia tre­ teritoriul lor propriu. E greu de presupus
şi nu este neînsemnată scirea, că acăsta a monarchiei dualiste, pe care bue lărgită (Aplause). Românii, cari cunosc deci, că ei ar dori să înmulţâscâ prin lua­
socialiştii de prin comunele de-acolo guvernanţii unguri pănă acum au propriele lor suferinţe, nu pot, decât să rea Bucovinei numărul celor nemulţămiţl
îşi cumpără arme. sciut’o ascunde şi cocoloşi dinaintea lupte sincer şi necondiţionat pentru egala în Galiţia. Cele espuse însă nu sunt un în­
In tot caşul are o semnificare ochilor ei, pretindend necontenit, că îndreptăţire. De aceea clubul român din demn la letargiă şi la suprimarea pazei.
ameninţătore ceea ce se constată de tătă nemulţămirea din ţără se re­ parlamentul din Viena s’a ataşat partidelor La întrebarea, cum să fiă Austria, noi răs­
cătră proprietarii şi nemeşii din acele duce la svârooliriie neputinciose ale autonomiste, aliându-se cu acele grupuri, pundem : nicî germană, nici slavă, ci drept
ţinuturi, că ţărănimea nu se mai câtorva agitator!. cari şi-au pus în program egalitatea naţiu­ şi justă, ca o mamă, cătră tote poporele
părtă cu acel respect faţă cu dânşii, nilor din Austria. ei. (Aplause generale.)
ca mai nainte. Asemenea nu contri- Din Bucovina. Nu e vorba aici, de suntem germano­
bue nicidecum a micşora gravitatea fili, ori nu. In politică hotăresce interesul Activitatea clubului român.
Darea de semnă a deputatului
mişcărei faptul, că cu tăte amenin­ şi nu inima, er acest interes nu ne apropiă In vederea, că în curând parlamentul
Dr. G. Popovicî.
ţările guvernului şi cu tăte măsurile momentan de grupurile germane din stânga central se va redeschide, oratorul ţine să
extra-ordinare luate de puterea pu­ Deputatul Dr. G. Popovicî, ales parlamentului. Aceste grupuri nu tind la o schiţeze activitatea de pănă acum a clu­
blică, totuşi conducătorii socialişti în parlamentul central din Viena de egală îndreptăţire a naţiunilor pe tote te- bului român.
nu înceteză cu agitaţiunea lor, con- curia a cincea din Bucovina, şi-a fă­ renele ; din rândurile lor a eşit vorba vo­ Constituirea clubului român parlamentar,
chiamă şi ţin adunări poporale ca cut darea de sămă înaintea alegăto­ lantă despre naţiuni inferiore, ele sunt co­ dice, a fost o necesitate politică pentru noi.
cea de alaltăeri la Czegled şi par a fi rilor săi îu adunarea dela Câmpulung. mandate de grupul radical naţional, care (Aplause.) Deşi regretabilele evenimente

FOILETONUL „GAZ. TRANS." al poporului român, şi decă da, în ce mă­ acesta numai atât: odată e clar că gimna- special literatura grâcă, tocmai pentru-că
sură se pote afirma tesa acesta? siul de adl cu chemarea-i ideală, în opo- clasicităţii eline i-se restrînge tot mai mult
Nu voi cerca să întru în detaiul aces­ siţiune cu tendinţele utilitare**) moderne, e terenul în gimnasiu, trebue să ne cugetăm
Cum vom traduce pe classicî? tei cestiunl, de vreme ce în urma urmelor indispensabil ea factor cultural-spiritual; la o nouă modalitate de a face accesibile
(Biblioteca autorilor classicî. Muller. BucurescI 1898) trebue să ne trezim în faţa acelei probleme e clar mai departe, că gimnasiul astfel productele estetice ale vechilor Elini pen­
pedagogice, care preocupă adl pe toţi... conceput, e singurul, care e în stare să tru publicul modern, prefăcându-le într’un
Stuăiu-recensiune de N. S u l i c ă .
semidocţii şi aventurierii scienţifiol, cari esopereze acea cultură istorică, care are să nou element de cultură. Singura modalitate
Nec verbum verbo curabis
reddere fidus interpres. pătrunşi, vedl Domne, şi ei de importanţa formeze şi să crâscă partea cea mai alâsâ posibilă e o bună traducere. Forte bine
Horatius. Ars poet. spiritului timpului: şovinismul ideei naţio­ a societăţii de adl: clasa cărturarilor, inte­ observă în punctul acesta un filolog ita­
Nec converti ut interpres, sed nale şi în parte şi de tendinţele practice- ligenţa propriu disă. lian : Le traduzioni appartengono alia let-
ut orator, sententiis isdem et realistice ale vecului, caută şi dumnealor Fundamentul gimnasiului însă tocmai teratura della lingua in cui sono fatte e
earuni formis tamquam figuris, să se pronunţe, într’o cestiune atât de în partea sa ideală şi de caracter istoric- tanto piu vi appartengono, quanto sono
verbis ad nostram consuetudinem
„gravă". E vorba de instituţiunea gimna- cultural, îl alcătuesce instrucţiunea în cele migliori. (Traducerile aparţin literaturei
ap tis.
Cicero. De opt. gen. or. siilor clasice în forma lor de pănă acum*). două limbi clasice. In consecuenţă impor­ acelei limbi, în care s’axf făcut şi formâză
I. Din parte-mi ţin să constat în punctul tanţa transplântării productelor spirituale- o proprietate cu atât mai preţiosă a ei, cu
estetice ale anticei clasicităţi e indiscuta­ cât sunt mai succese).
Involuntar ni-se impune la audul aces­
tei întrebări, clarificarea din capul locului *) De altmintrelea să nu uităm, că şi bilă, las, că e una din primele nâstre da- Noi, Românii din parte-ne am pres­
religiunea, bine înţeles cea creştină, în ge­ torinţe morale-naţionale, să căutăm să ne
a unei alte cestiunl, a cărei resolvare con- tat ce e drept şi pe terenul acesta atât
nere şi aşa şi ca doctrină şcolară a avut creăm posibilitatea de a ceti în românesce
diţioneză în mod necesar răspunsul la în­ cât ne-am luat ostenâla să facem, der nici
să întâmpine aceleaşi atacuri din partea operele strămoşilor noştri, căci ia din con­
trebarea, ce ne preocupă, şi anume: decă „liber cugetătorilor" de adl; der pentru pe departe atât, cât s’ar fi putut şi aşa,
trebue să traducem pe classicî seu nu, cu aceea nu mai puţin adevărat este, că es- tră la ce ne mai tot lăudăm, că suntem precum ar fi trebuit să se facă.
alte cuvinte, decă antica literatură clasică, clusivul şi cel mai solid fundament al so­ „gintă latină" ? Er în ceea ce privesce în Ar fi forte interesant un studiu spe­
cietăţii de adl, numai acâstă religiune pote
ca cel mai desăvârşit organ al culturei ce­ cial bibliografic-istoric asupra cultivării fi­
fi. Ambele idei, cea anticlasică ca şi cea **) Să nu uităm nicî ce a dis Aris-
lor vechi, are misiunea seu nu de a mai lologiei classice la Români. In epoca Fa­
anticristă au pornit, ca de regulă, şi an totele: „A se face robul principiilor utili-
funcţiona ca factor cultural în procesul de fost propagate pe un plan mai estins de taristice e nedemn de un spirit nobil şi narioţilor pănă la începutul vecului pre-
4
evoluţiune al poporelor moderne, în special Francesl. liberal". sent am avâ un material destul de bogat