Page 38 - 1898-02

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 31—1889.

parlamentare nu au îngăduit o recoltă mai cu 18—20 fh şi o subarândâză apoi unui Disposiţia între ţăranii unguri. filor mei, că n’am înţeles să suspectez nici
bogată de resultate, totuşi clubul român nu gospodar cu 70 fl. Oratorul a primit sute intenţiunile, nici buna lor credinţă.
pilele aceste s’a presentat la minis-
s’a reîntors cu mâna gâlă din Viena. A is- de plângeri şi de rugârl de a interveni. Ldbori: Şi eu am spus de asemenea,
trul-preşedinte Banffy o deputaţiune din
butit a asigura realisarea unei vechi şi fer- Partidul român trebuie să iee acâstă cestiă că soldaţii sunt de bună credinţă şi toc­
Bodrogkoz. Membrii ei au visitat şi Ca- |
binte dorinţl a naţiunii nostre. La tomna .în mână. (Aplause frenetice). mai asta-i care mă îndurerâză şi mă în­
mera. In culuorele Camerei au vorbit mult
se va deschide prima clasă paralelă română Un alt lucru de o importanţă emi­ grozeşte mai mult.
de mişcările socialiştilor. Baron Sennyey
ia gimnasiul superior din Cernăuţi (Aplause nentă sunt cassele Raiffeisen. Când înainte Preşedintele, (oprind pe Labori) d-
frenetice şi sgomotose, strigăte de bravo.) de trei ani au lansat „tinerii primele idei Stef. a istorisit cu acest prilegiu următo-- vostră pledaţi! ?
44
rele momente caracteristice :
şi astfel vom ave în capitală o contraba­ în ţâră în acestă privinţă, au fost intimpi- Labori: Nu d-le preşedinte, der tre­
Ţăranul din Bodrog, dise el, avea
lansa justă faţă de gimnasiul rutean înfiin­ naţî cu scepticism. Cu tote acestea ei n’au bue să precisez aici ceva care pentru mine
ţat deja mai înainte. Nu avem a ne întrece pierdut speranţa, au preparat tote mate­ pănă acum obiceiul, că agrăia pe proprie­ are cea mai mare importantă. Vor să mă
în laude, pentru-că ni-s’au acordat în fine rialele trebuinciose, cari dilele trecute au tarul seu aşa: „D-le măi'ia-ta, părintele teroriseze. Se adresâză, nu numai mie, der
nostru îndurat! (Mâltosâgos uram, kegyes
aceste clase paralele. Noi nu am obţinut fost puse la disposiţia comitetului ţării. chiar soţiei, scrisori de ameninţare pentru
jo atyânk!) Acum nici că-i mai mulţămesc,
decât bunul nostru drept (Aplause). Şi din Mişcarea pentru băncile Raiffeisen a aflat a mă intimida.
acesta numai o mică, o forte mică cvotă. un sprijin neaşteptat, dâr forte binevenit dâcă îl văd; îşi trag pălăria pe ochi şi Se nasce apoi un conflict între pre­
Dâr e remarcabil, că abia concentraţi în din partea unor patrioţi din comuna Crasna, schimbă priviri ironice cu soţii săi, ca şi şedintele şi Labori, în urma căruia preşe­
cum ar voi se dică: nu va mai fi acesta
micul, der naţionalul club român, deputaţii cari în frunte cu mult zelosul lor preot au dintele îi retrage acestuia cuvântul.
aşa mare domn, numai să ...
noştri au reuşit, au obţinut aceea, ce în făcut primul pas concret pentru întemeia- Se mai ascultă martorii Lalance, fost
celebrul şi importantul club Hohemwart în rea băncilor Raiffeisen. Apelâză apoi la Când ţeranilor din Czigand li-s’au deputat alsaţian, Duclux şi membrul Aca­
nici un chip n’au putut dobândi. toţi factorii normativi din comune, ca se trimis pe cap cele 5 compănii de soldaţi, demiei Anatole France, cari toţi atestă
cinci glugaşl (ţărani cu glugă) s’au dus
Clubul român a intervenit de repe- înfiinţeze cât de curând aceste bănci, cari buna credinţă a lui Zola.
într’o seră în castelul baronului de-acolo,
ţite-orî şi prin crearea unei direcţii la Cer­ vor ridica starea deplorabilă economică a După o scurtă suspendare a şedinţei,
rugându-1 să mijlocâscă, ca să se depăr­
năuţi a căilor ferate şi pentru neîntârdiata ţărănimei. (Aşa e! aşa e! promitem că vom curtea dă o sentinţă, declarând, că minis­
teze miliţia din comună, căci îi sărăcesc şi
lucrare a liniei Câmpulung-Dorna. Peste cu­ înfiinţa!) trul de răsboiu, general Bilot, nefiind au-
le mânâncă tot ce au. — Bine, bine, le
rând vom ave direcţia la Cernăuţi şi vom Vorbesce apoi despre importanţa ca­ torisat de consiliul de miniştri de-a se în­
fi făcut astfel un pas înainte în emancipa­ dise baronul, mergeţi numai acasă, mâne făţişa, nu va fi ascultat, âr scrisorea „uh-
binetelor de lectură din punctul de vedere
rea nostră de sub epitropia Galiţiei. (Apla­ voifi. vorbi eu cu solgăbirăul. — Der nu lanului nu se va amesteca în desbaterl.
44
cultural şi cere înfiinţarea lor în fiă-care
use.) Rămâne numai, ca la activarea nouei comună. Cabinetele sunt vetre de unde se cutezăm să mergem acasă, au dis ţăranii. După ce deposiţiile martorilor s’au
instituţiunî să accentuăm şi să realisăm revarsă căldura şi lumina asupra poporului — De ce nu ? — Pentru-că ne vor prinde, terminat, şedinţa se ridică şi se amână pe
postulatele nostre naţionale, ca direcţia să — Dâr ce-aţî făcut? — Nimic deosebit, Luni. La eşire din palatul justiţiei nu se
nostru. Ocârmuirea trebue să dorâscă pros-
nu fiă un cuib de înstrăinare. dâr şi în contra nostră e dată porunca. produce de astă-dată nici o manifestaţia
perarea acestor cabinete, pentru-că ele aduc
Baronului i-se făcu milă de ei şi le
Vorbitorul amintesee apoi de propu­ prosperarea poporului. remarcabilă.
dădu cuartir pănă diminâţa. In diua urmă-
nerile presentate de d-sa în ultima sesiune
Oratorul atinge apoi organisaţia par­ tore îi povesti baronului servitorul, care a
a parlamentului (clasele paralele române
tidului. O societate politică in Cernăuţi nu durmit în odaia laterală, că astfel au vor­ SCIRILE BILEI.
la pedagogiul şi curtea de Apel din Cer­ ajunge. Districtele trebue se se organiseze şi
năuţi) şi promite a-le repeta şi a-le susţină bit ţăranii între ei: — Pentru acesta noi — flO) 22 Februarie
ele politicesce. Starea actuală e încă forte totu-şl rămânem cei de demult şi nu ne
şi în sesiunea viitore. învăţământul nostru
îngrijitore. In privinţa şcolară stăm forte întorcem de pe calea, pe care am pornit. — Despărţământ al Asociaţiunei în Săt-
nu va ave rode bune, pănă ce nu vor primi
prost. Sunt comune, cari de ani întregi se La dejun, când ţăranii căpătară câte un mar. Comitetul central al Asociaţiunei a
înveţătorii instrucţia în limba în care ei
luptă, ca se se înveţe în şcola lor limba însărcinat pe d-1 George Pop de Busescî cu
au a o preda. Cine a învăţat a cânta din păhărel de rachiu îşi închinau unul altuia,
română. Aceste stări de lucruri nu mai constituirea unui despărţământ al Asocia­
scripcă, nu pote da concerte din fluer. clicend: — Dumnedeu să ne ţină în putere
sunt de suferit şi noi trebue să protestăm ţiunei în Sătmar. D-sa, însoţit de d-1 An­
(Ilaritate.) şi sănătate, ca se ne ajungem scopul măreţ!...
în contra lor cu totă puterea (Aplause şi drei Cosma, s’a dus în acest scop la Seini,
Arată apoi modul, cum şcola de lem- aprobări). Tot aşa stăm cu autonomia nos- unde a fost convocată adanarea de consti­
nărit din Câmpulung pote fi îndrumat spre tră comunală, cu libertatea alegerilor, şi a Procesul contra lui Zola. tuire pe diua de 16 Febr. n. c. S’au în­
calea unui progres; arată stadiul în care întrunirilor. (Aşa e, aşa e!) Din tote păr­ scris 17 membri ordinari şi s’a constituit
Precum am amintit, şedinţa a 12,
se află cestia salariilor preoţesc! şi discută ţile sunt presiuni. Vai de constituţionalis­ un comitet provisoriu sub presidiul d-lui
dela 20 Pebr. a. c. s’a introdus prin re-
în mijlocul unei atenţii încordat proiectul mul nostru. Cu tote acestea noi nu desnă- G-avril Lazar, protopop în Sanislau, rămâ­
chiămarea la bară a colonelului Picquart.
de lege pentru asociaţiunile ţărănescl. Ra- dăjduim. (Nu! nu!) Speranţele nostre sunt nând, ca în Maiă să se constitue comitetul
El se plânge de atacurile unor diare, cari
portâză despre adunarea ţăranilor din Viena, în noi înşi-ne! Cine sciă a-şl ajuta, aceluia definitiv.
nu sunt întemeiate.
promite, că va reprosenta ţărănimea buco­ îi va ajuta şi Dumnedeu (Aplause.)
vineană şi la consfătuirile, ce se vor ţine G-eneralul de Pellieux, rechemat elice, Protopop al Mureş-Uiorei este numit
Der un lucru îmbucurător tot s’a în­
în Martie la Viena în cestia transacţiei cu că refusă de a răspunde, de aci înainte, la d-1 Dr. Sebastian Radu, fost profesor şi pre­
tâmplat. Este numirea noului president dicator la catedrala din Blaşiu.
Ungaria şi a reformei birului, numai rogă întrebările ce n’ar fi în legătură cu afa­
Bourguignon. Venit din o ţeră, unde consti­
ţărănimea română din Bucovina să rămână cerea Zola. El mai adauge: Totuşi am Catedra de limba română Ia universi­
tuţionalismul e păzit cu sfinţeniă, unde nu
credinciosă partidului naţional şi numai sub spus deja, că totul era ciudat în acestă tatea din Pesta. La catedra ce a devenit
se terorisâză la alegeri şi la întrunirile ca­
acest stindard să lupte pentru interesele ei afacere. Ceea ce e încă şi mai ciudat (în- vacantă prin mortea mult regretatului
binetelor de lectură (aplause frenetice). Ba­
de clasă (Aplause). torcendu-se spre colonelul Picquart) şi i-o Alexandru Roman au concurs următorii:
ronul Bourguignon de bună sâmă nu va
Programul agrar plugăresc va fi un spun în fată, (mişcare), e atitudinea unui Dr. Moldovan Gergely, profes. univers. în
schimba nici aici principiile sale. (Trăâseă!)
punct principal în credeul partidului nos­ domn, care portă încă uniforma armatei Cluşiu; Dr. Alexics G-yorgy docent la univ.
Un bărbat care ca diregător a fost atât de
tru. Momentan sunt două mari probleme la francese, şi care a venit aci la bară să din Budapesta; Dr. Ios. Siegescu, catechet
stimat, a fost atât de drept şi luminat nici
ordinea dilei. Cestiunea năimirei moşiilor acuse pe trei generali, că ar fi comis un în Budapesta; Alexiu Viciu, prof. gimn. în
ca president nu pote fi altfel. (Trăeseă!
fondului religionar şi băncile după sistemid falş şi s’ar fi servit de el. (Tunete de Blaşiu; N. Bocliu, prof. de stat în Zombor;
trăeseă!) Şi noi nu cerem decât dreptate.
Reiffeisen. Interesele ţerii cer, ca fondul, aplause în fundul sălei). George Popp, prof. de limba rom. la gimn.
(Aplause sgomotose, prelungite şi repeţite)
primul moşier în ţâră, să-şî năimâseă mo­ Colonelul Picquart: Am spus în mod de stat din Arad; Vincenţiu Nicoară, prof.
şiile în un chip, care e favorabil interese­ respectuos şefilor mei, că nu vorbesc aci la gimn. de stat din Fiume; Silvestru
lor stării ţărănescl. (Aprobări.) Adî sunt în faţa justiţiei decât pentru a spune ade­ Nestor, prof. gimn. în Blaşiu; Ioan Ciocan,
caşuri, în cari un speculant arândâză falcea vărul, dâr o repet încă odată în faţa şe­ deputat dietal, fost director în Năsăud;
pentru literatura grecâscă, âr de aci încolo Vasile Aron traduce Eneida lui Ver­ D. A. Laurian. Filipicele lui Cicero. bele traduceri făcute în versuri, sunt me­
datâză epoca, în care mai ales sub in- gii, aceeaş e tradusă şi de Moise Sora No­ Bucurescî 1877. nite să formeze epocă în istoria traduceri­
fluinţa literaturei clasice francese, şi în vac (1807—1862. Pumnul: Lept. rom. IV A. Demetrescu. Dio Cassius. Istoria lor autorilor classicî în limba română. Sub
parte italiene, se cultivă şi la noi subiecte 39) în versuri albe, şi de Atanasie Şanăor Romanilor. Bucurescî 1878. impresiunea succeselor obţinute de cei 2
scose din istoria şi literatura română. (manuscr. în bibi. Ac. rom.) în esametre. Curagiani. Odyssea lui Homer. poeţl-traducătorl — precum se vede — se
Punctul de culminaţiune însă şi-l ajunge Primul, care a înţeles necesitatea in­ N. Barbu. Istoria lui T. Liviu (I—VI) pornesce acum o nouă întreprindere lite­
acâstă direcţiune în epoca lui Laurian şi dispensabilă a literaturilor culte străine Bucurescî 1884. In timpul din urmă a rară, cu scopul de-a se pune esclusiv şi pe
Maxim, în care âmenii pătrunşi de spiritul pentru progresul neamului românesc, a fost apărut: un teren cât mai larg în serviciul popula-
latinist au desvoltat o activitate destul de nemuritorul Eliade. Drept aceea şi-a şi D. I. Ghica. Istoriile lui Herodot (car­ risării literaturei classice între Români. Ti-
însemnată şi pe terenul traducerilor din propus, să traducă pe toţi autorii classicî: tea I) Berlin 1894. tula cel puţin: „Biblioteca classică" acâsta
autorii classicî, în special latini. greci, latini, francesl etc. Puterile sale însă Tote aceste traduceri însă între alte vrâ să esprime. Biblioteca apare în Bucu­
Prima urmă de influinţă a literaturei distribuite în atâtea părţi n’au fost sufi­ defecte mai au şi păcatul general al tim­ rescî în ediţiunea lui Storck şi Miiller. S’au
classice asupra literaturei române, o for- ciente pentru esecutarea unei opere atât pului : latinisarea cu toptanul a limbei ro­ publicat pănă acum doi numeri: Ovidiu.
mâză traducerea Odisseei lui Homer (între de grandiose: a tradus o bună parte din mânesc!, aşa că arare-ori te alegi . cu im- Părţi alese din primele 4 cărţi ale Meta-
anii 17B0—1780), din care Gaster comu­ autorii moderai: Dante, Voltaire, Lamar- presiunea, că limba traducerilor e mai la­ morfoselor, şi Cicero „De amiciţia". Im­
14
nică în chrestomaţia sa (II, 82) două spe­ tine, Lord Byron etc. Mărâţa idee a lui tină — bine înţeles latină „culinară — portanţa unei astfel de întreprinderi pentru
cimene: discursul lui Nestor şi descrierea Eliade a fost reluată şi pusă în lucrare decât limba originalului. noi Românii e evidentă; dâr, aşa precum
palatului „Sirsii“. mai târdiu de Academia română, care prin In timpul din urmă se observă o miş­ se recomandă noua bibliotecă prin primele
La începutul şi în prima jumătate a acordarea de premii anuale a esoperat un care mai conscie şi mai cu spor în direc­ sale publicaţiunî, numai mulţămi nu ne
secolului present s’au făcut următârele în­ număr destul de frumuşel de traduceri toc­ ţiunea acâsta. Apar traducerile lui Horaţ pote. Şi tocmai faptul acesta mi-a şi su­
cercări în direcţiunea acâsta (A. A. Den- mai din sfera literaturei classice. Voiii enu­ (Ode, Epode, Carmen seculare) de Olânescu gerat articolul de faţă.
susian Ist. lit. rom. pg. 312): losif Conţ. mera aici cele mai însemnate: şi din Vergilius (Eneis) de Coşbuc*). Am­ In chipul acesta revin şi la cestiunea
Bătaia broscelor cu şorecii a lui Homer G. Muntean. Operele lui Tacit. Sibiiu ce ne-am propus’o ca obiect al studiului
după o traducere ungurâscă (manuscriptul 1871. De acelaş: Suetoriu, Viaţa celor 12 de faţă: Cum avem se traducem pe classicî ?
*) Coşbuc a mai tradus şi o parte din
în biblioteca museului din Cluşiu). împăraţi (premiată de Rosetti).
Bucolice (v. Antologia rom. a lui Mantin),
Constantin Aristea a tradus 6 cânturi C. Căpâcineanu. Iuliu Caesar. Bellum âr din Terenţius pe Phormio, publicat în
din Iliadă. Gallicum. Bucurescî 1872. „Familia .
14