Page 39 - 1898-02

Nr. 31—1898. GAZETA TRANSINILVAEI Pagina 3

Simeon Desseanu, notar în Chisineu. După fără a se sci cine sunt proprietarii lor. Paris, ci în Versailles. Cumcă aici se va Dominic Raţiu 1 fi., D-na Ioana Rebega
cum află „Tribuna" din Şibiiu senatul uni­ Obiectele se vor vinde plus-oferenţilor pe termina afacerea, erăşî nu se pote admite. 1 fi., Familia Reou 3 fi., Ir. Roman 50 cr.,
versitar a propus să fiă numit Alexics. E lângă bani gata. Sfîrşitul, după logică, nu pote să fiă, decât Romitan econom Tresnea 50 cr., Dr. R.
u
probabil însă, că guvernul va numi pe sfîrşitul Republicei . Roşea dir. sem. 3 fi., S. Săcărea 50 cr.,
0 esposiţiă de speculă. Antreprenorii
Moldovan Gergely şi apoi pe Alexics îl va E uşor de înţeles, că pressa germană Dim. Săcărea înv. 50 cr., D-na N. Savu
locului de petrecere din Pesta „Os Buda-
trimite în locul lui la Cluşiu. Etă unde a stă pe.partea lui Zola, deşi vrea să apară 1 fi., D-na Oalipsa Şandru, Sighişora 1 fi.,
vâr", cunoscut din timpul Milleniului, voesc
ajuns catedra lui Alexandru Roman! cu totul obiectivă. încât pentru predisul D-şora Ana Simco 50 cr., I. Stângu par.
a întreprinde o esposiţiă internaţională,
„sfîrşit al Republicei" nu soiu, decă acesta în Gusteriţă 1 fi. G. Stănesa înv. 1 fi., C.
Contele de Gubernatis, profesor uni­ unde să se potă vede tot feliul de noutăţi,
le-ar conveni Germanilor. Lui Bismark de Stejar căp. ces. reg. în pens. 1 fi. 50 cr.,
versitar la Roma, va întreprinde în va­ invenţiunî, sport, etc. Camera de comerciîi
sigur, că nu-i va conveni, căci el a spus’o C. Suciu cler. abs. 1 fi., N. Tănase eco­
canţa de vară o călătorie în Siria, Ierusa­ şi industriă din Braşov ne face însă cu­
de repeţite-orl, că Germania trebue să pre­ nom în Ludoş 1., Dr. A. Tincu jadv. 1 fi.,
lim şi Cairo în scop scienţific. Cu acestă noscut, că ministru] de comercih a decla­
fere, ca Francia să fiă Republică, deorece Yic. Tordăşian of. cons. 50 cr., E. Yancu
ocasiune va visita din nou Tera Româ- rat, că acăstă esposiţiă nu va pute da di­
ca Republică va fi tot-deuna mai slabă. funcţ. de bancă 50 cr., N. Yarza sergent
nescă. In urmă va merge la Paris, fiind plome şi medalii şi că asemenea semne
50 cr., D-na N Vătăşian 1 fi., Dr. N. Ye-
ales ca preşedinte de organisaţiune a con­ distinctive din parte-i nu vor ave valore.
gresului internaţional al orientaliştilor, care Ministrul mai declară, că o astfel de es­ cerdea adv. 3 fi., I. Yinţeleriu paroch în
•se va ţine la începutul lui Octomvre din posiţiă nu o pote sprijini nici în privinţa Subscriitorii acţiilor la întreprinderea Ocna sup. 1 fi., E. Vinteleriu funcţ. de
bancă 1 fi. M. Voilean ass. cons. 1 fi. N.
anul 1898 la Roma. Călătoria sa în Asia o materială, nici moralmente. comercială în înfiinţare Severineana , so­
11
v
N. 50 cr.
face în vederea acestui congres. cietate comercială pe acţii, se învită prin
Efectul vindecător, ce-1 produce re­ Venit brut 121 fi. 13 cr., Spese 40 fi.
acăsta în vîrtutea §. 154 din legea comer­
îngrijirea protestanţilor. Câte-va date, cunoscuta Apă amară „Franz Josef" al 72 cr. Venitul curat e de 80 fi. 41 cr., ce
cială la adunarea generală constituantă, care
ce le-a publicat din Budapesta cu privire catar de maţe şi disposiţiă de a-se îngrăşa, s’a adus la fondul societăţii.
este incomparabil. La cumpărare să se se va ţine în Caransebeş la 3 Martie 1898
la religia copiilor din căsătoriile mixte, au (Va urma.)
l
ceră anumit apa amară „Franz Josef", ca st. n. la 10 / ore a. m. în sala comunităţii
2
făcut pe protestanţi să fiă forte îngrijaţl
să nu se schimbe cu alta mai puţin folo- de avere.
asupra viitorului bisericei lor. Dela intra­ sitdre.
rea în vigore a leg ei privitore la religia O b i e c t e l e : 1) Deschiderea şi con­ ULTIME SOIRI.
stituirea adunării. 2) Constatarea capitalu­
copiilor din căsătoriile mixte, tot mai mare
JMiseria în Bihor. Ni-se scrie din lui social prin subscrieri şi prin solvirî. 3) Roma, 21 Febr. „Agenţia ita­
este numărul acelor părechl, cari se învoesc,
Bihor cu data de 19 Februarie n.: Sărăcia, Stabilirea statutelor societăţii. 4) Conclus liană" scrie, că un neguţător din
ca copiii lor să fiă botezaţi în religia ace­
ce domnesce în comitatul Bihorului, e îns- referitor la constituirea societăţii. 5) Ale­ Roma a primit o scrisore dela un
luia dintre părinţi, care aparţine bisericei
păimentătore. Cei mai mulţi omeni ar cum­ gerea direcţiunei şi a comitetului de supra­ amic al seu din Siberia, în care aces-
catolice. Pe calea acesta în decursul anu­
păra bucate, der n’au pe ce. Mulţi iau îm­ veghere. 6) Conclus relativ la responsabi­ ta-i comunică, că în Siberia nu de
lui trecut biserica reformată a suferit în
prumuturi cu camătă grea dela Jidani şi litatea fundatorilor normată la §. 152 din mult au fost aflaţi doi 6menî pe ju­
cursul anului 1897 o perdere de 742 su­
dela alţi îmbuibaţi, cari se folosesc de legea comercială. mătate îngheţaţi şi morţi de f6me,
flete, ceea ce este identic cu perderea a
aceste clile negre spre a despoia poporul In înţelesul §. 155 din legea comer­ despre cari se crede, că s’ar ţină de
tot atâtea familii. Episcopii şi celelalte că­
şi a se îmbogăţi. Intre Unguri iritaţia şi cială, fiă-care acţie subscrisă dă un vot. expediţia lui Andree. Cei doi necunos­
petenii ale bisericei reformate, după cum
nemulţămirea e mai mare ca între Români, In înţelesul acelei legi, nici un acţionar nu cuţi sunt aşa de bolnavi, încât n’au
spune „M.-g.“ ţin acum dese consultări
cari dela firea lor sunt răbdurii şi pacînicî. pote esercita mai mult de 10 voturi. Ac­ putut vorbi pănă acuma.
asupra celor de făcut pentru evitarea peri-
In Szalârd şi în alte comune unguresc! se ţionarii pot participa la adunare său în Paris, 21 Febr. Atară plouă tare,
culului. îngrijirea lor e cu atât mai mare,
ivesc mişcări socialiste; n’audi, decât că personă, seu prin plenipotenţî.
fiind-că şi numărul neconfesionaliştilor e puţină lume înaintea palatului justi­
vor împărţi frăţesce între toţi moşiile bo­ Caransebeş din şedinţa fundatorilor
recrutat în cea mai mare parte din sînul ţiei. Sala tribunalului însă e înde-
gătaşilor domni de păment, Jidani şi Un­ ţinută la 3 Faur 1898 st. n.
.acestei biserici. suită de jlume. Procurorul general
guri, cari prin unele părţi ale acestui co­ Andreiu Ghidiu, Dr. Petru lonescu, Van Kassel îndată după deschiderea
Un fenomen. De o lună si mai bine a mitat au posesiuni forte estinse. preşedinte. secretar. şedinţei începe pledoaria sa, îndrep-
•sosit la Sinaia un număr considerabil de Fomea pe mulţi îi împinge la hoţii. tându-se mai întâiu în contra acelei
un fel de vrăbii mult mai mari decât vră­ Dăla mora din Sărsig nisce nevinovaţi au afirmări a lui Zola, după care tri­
Mulţămită publică.
biile ordinare. Aceste pasări în număr de furat bucatele unor omeni din Sarcău, cari
bunalul de resbel ar fi achitat pe
milione s’au aşeclat în jurul muntelui Fur­ se duseră la acea moră să macine; în Mar- Sibiiu, 27 Ian. 1898. Esterhazy „la poruncă". Acăsta însă
nica şi la Castelul regal. Arborii sunt plini gita la un păzitor de vii ungur, în urloiul nu i a succes aperărei a-o dovedi.
Cu ocasiunea şedinţei publice, aran-
•de aceste pasări, care diua plecă în stoluri colibei s’a aflat belit la fum calul unui lo­ Vorbesce vehement în contra insul­
giată de societatea de lectură „Andreiu
ca lăcustele, pănă dincolo de Câmpina să-şi cuitor de-acolo, dela care l’a fost furat cu
Şaguna" în 29 Noembre a. tr. în memoria tei, ce li-s’a făcut din partea ape­
caute mâncarea, şi sera se întorc ăr la câte-va cjil© înainte; dela morarul din Ciu-
Marelui archiereu Andreiu, au incurs oferte rărei oficerilor, cari s’au presentat
Sinaia ca un nor gros. Ciripiturile acestor lescl nisce făptuitori au furat slănina dela
benevole în favorul societăţii dela urmă­ la pertractare. Apărătorii au voit ca
milione de pasări, întrec sgomotul aburu­ doi porci. Nu pot înşira tote caşurile, căci
torii p. t. domni: prin interpretarea forţată a legei să do-
lui, care ese din locomotive. Se pare, că ar fi prea multe şi înfricoşate. Mai adaug
Prea Sânţia Sa loan Meţian episcop, bândâscă revisiunea procesului Drey­
păsările au emigrat la Sinaia, înşelate de numai, că noptea pe drumul ţărei nu-i con­
5 fi., Prea Sânţîa Sa Nicolae Popea episcop fus. La acăsta însă nu suntem au-
timpul călduros de dilele trecute. Ele au sult a umbla, căci mulţi dintre cei năcă­
5 fi., Uustritatea SaDr. Ilarion Puşcariu archi- torisaţî. Apără pe oficerî, cari au
sosit în eâte-va nopţi de-a rendul şi nu se jiţi, cari diua neavend ce lucra, nu au de
mandrit, vicariu episcopesc 5 fi., Corneliu fost bănuiţi, că au luat posiţiă în
scie din ce parte au venit. unde câştiga pânea de tote cjilele, noptea
Aiser amploiat de bancă 1 fi., Nic. Albu contra formei de stat republicane.
ţin calea drumarilor, pe cari de au de ce,
Circulaţiunea pe Dunăre a început deja. cleric, abs. 1 fi., Dr. D. P. Bărcian prof. Trece apoi în discursul său la Pic-
îi despoie. O, Ungariă fericită! — X.
Vaporul comisiunei dunărene „Principele sem. 1 fi., Iuliu BardoşI ins. reg. scol. în quart.
Ferdinand", a plecat Vineri din portul pens. 1 fi., Dr. Ilie Beu medic sem. 1 fi., Innsbruck, 21 Febr. Mai mulţi
Sulina şi Sâmbătă a sosit la Galaţi, unde Procesul Zola şi Germanii. Lud. Binder 2 fi., Z. Boiu ass. cons. 2 fi., tineri studenţi dela universitatea de
au sosit şi mai multe şlepuri. Se aşteptă Dr. V. Bologa 2 fi., I. Broju preot militar aici au fost eliminaţi dela tote universi­
dintr’un moment într’altul ca şi vaporele E lucru forte firesc, că Germanii ur­ 2 fi., D-na Ana Broştean 1 fi., D-na Lu- tăţile din Austria din causâ, că au luat
Regiei monopolurilor se începă cursele în­ măresc cu cea mai mare încordare proce­ creţia Butnariu 2 fi., T. Căliman înv. Boiţa parte la demonstraţiunî. Aceeaşi sărte
tre Galaţi şi Brăila. sul Zola mai ales după ce s’a susţinut aşa 52 cr., D. Câmpean arch. cons. 1 fi , d-ra Cor­ îi aştăptă în curând şi pe studenţii
de mult, că secretele militare din cestiune nelia Ciceiu profesoră 1 fi., d-ra Maria
Tabele de părete. D-l loan Tuducescu, demonstranţi dela universitatea din
ar fi fost tradate Germaniei. Cercurile com­ Cioban profesoră 1 fi., Familia P. Cosma
învăţător în Lipova face cunoscut, că ta­ Yiena.
petente germane au declarat de repeţite- 3 fi., D. Comşia prof. sem. 2 fi., I. Crăciun
belele de părete pentru scolele poporale
orî, că n’au nicl-odată vre-o legătură cu înv. Boiţa 51 cr., N. Cristea ass. cons. 2
redactate de d-sa, vor apăre încurend în
Dreyfus şi mai în urmă a declarat’o acesta fi., Dr. E. Cristea secretar cons. 2 fi., d-ra Maxime.
a treia ediţiune. Tabelele sunt ilustrate cu
însu-şl secretarul de stat Bulow. Elena Cunţan 1 fi., L. Cutean paroch în
icone, în 2 colori, aşa că pe fiâ-care tabelă — In morală, ca şi în artă, a vorbi
Acum foile germane sunt de părere, Orda inf. 1 fi., A. Katzler 2 fi., Dr. E.
litera nedesvoltată şi neînvăţată încă este o nimic, a face e totul.
că afacerea Zola va ave pentru Franci a Dăian red. 1 fi., V. Dan de Apşa când. de
•tipărită cu roşu. Seria întregă, care constă — Pacienţa este cheia tuturor ur­
cele mai grave consecenţe. Etă ce scrie adv. 1 fi., N. Dura par. Deal 2 fi., Iosif
din 18 tabele, costă 3 fi. 60 cr. Tabelele mărilor.}
corespondentul din Paris al diarului „Miin- Enescu cleric abs. 80 cr., I. Ghibu prof.
.sunt recomandate de Yen. Consistor din — Ceea ce nu se pote schimba, se
u
chener Allgem. Ztg : „Sunt convins, că sem. 1 fi., Y. Greavu 50 cr., Al. iHerlea
Arad pentru scolele din diecesă. Şi din primesce cu paciinţă.
juraţii vor condamna pe Zola din două cleric abs. 1 fi. N. Ivan ass. cons. 2 fi.,
paz'tea Academiei Române autorul a primit — Cine promite mai mult, decât e
motive. Intâiu pentru că nu vor ave cura­ I. Imbărus 1 fi., G. Iacob înv. 60 cr., G.
•o scrisore, prin care lucrarea sa este lău­ în stare să facă, este uşuratic.
jul să răpescă plebei guvernamentale din Jondrea înv. 1 fi., M. Lazar ass. cons. 1 fi.,
dată în cuvinte forte măgulitore. Fiind-câ — Cea mai curată bogăţiă în lumea
Paris victima, şi apoi pentru că Zola, prin A. Lebu mare proprietar 3 fi., I. de Le-
multe scole de-ale nostre sunt mult lipsite acesta e onorea nepătată.
afirmarea sa, că tribunalul de resbel, care mănyi adv. Braşov 2 fi., Pant. Lucuţa cass.
de astfel de tabele, ba în unele se folosesc — Fericirea stă în simţ, ăr nu în
a judecat asupra lui Esterhazy, a lucrat, cons. 3 fi., D-na Ana Lupean 2 fi. Nic.
tabele de altă limbă, învăţătorilor scolelor spirit.
la poruncă, a mers formal prea departe". Mihăilă 1 fi., N. Mihălţian 50 cr., P. Mi-
•nostre poporale le atragem deosebita aten­ — Cine ţine mult la sine, îşi detrage
„Nu tribunalul de resbel", dice mai îălţean 50 cr., I. Mihu exped. cons. 1 fi.,
ţiune asupra acestor tabele românescl, bine mult.
departe amintitul corespondent, „der ofi- N. Moldovan adm. ppesc 2 fi., I. Mure-
întocmite. Ele se pot procura dela d-l au­ — Tăcerea şi gândirea nu pot supăra
cerul, care a făcut intrucţiunea, ce a servit şianu paroch', în Tresnia 50 cr.. L. Ne­
tor din Lipova. (B. Lippa). pe nimeni.
ca material 'tribunalului de resbel, şi acu- grită înv. 50 cr., V. Onişor când. de adv.
— Cine vră să ajungă în vârful scării,
Licitaţiune. Direcţiunea tramvaiului din satorul public, care a figurat în acest tri­ 30 cr., T. Orlea cleric abs. 50 cr., Y. Oro- să sue tot numai câte-o trăptă.
loc face cunoscut, că în 1 Martie n. c. la bunal, au lucrat „la poruncă", tribunalul a sian paroch în Sân-Iacob 1 fi. 50 cr., I. — De voesci să placi tuturora, tre­
t
orele 3 p. m. se vor vinde prin licitaţiune lăsat numai să fiă înfluinţat. Zola s’a greşit Papiu ppresbiter 2 fi. D-na Ana Paşcu 1 bue să-ţi placă tote.
publică în sala de aşteptare a gărei de pe numai în espresiune şi pentru acăsta va fi., D-ra Maria Paşcu 1 fi., P. Pipoş jud. — In păhar se înăcă mai mulţi, de­
promenadă tote acele obiecte, cari în in­ trebui să sufere. După acesta va veni re- de tablă reg. în pens. 3 fi., R. Pop 50 cr., cât în Dunăre.
tervalul dela 7 Martie pănă la finea lui visiunea contra juriului de faţă din causa Is. Popa paroch în Ocna inf. 1 fi., C. Popa
Novembre anul trecut au fost aflate în şa­ enormelor greşeli de formă şi de proce­ înv. 50 cr., G. Poponea 1 fi., V. Popoviciu
Proprietar: Dr< Aurel Mureşlauu.
lele de aşteptare ale gărei, în cupee, ori dură. Istoria se va începe cu acesta din cler. abs. 50 cr., I. de Preda adv. 2 fi., L.
în alte locuri de pe teritoriul tramvaiului, nou, numai că juriul se va întruni nu în Puşcariu funcţionar de bancă 1 fi., Dna Redactor responsabil: CJregorfu Maior.