Page 41 - 1898-02
P. 41
(wteîtftua. iSMtBiftrtUwi, „&szeta“ iese ia iiâ-care di.
n Tipunlt Atiouamesie pentru Aastro-Uneans:
'Smsov. ţilftţ* «iar» XC?. *0. •Pe nn an 12 fi., pe ţese inul
G fi., pe trei luni 3 fi.
ao/.icoW Rofraaeais 3.0 «5
•iP»Aiic — iîfcnrmorip'isi on *! N-rii de Dumlneoâ 2 II. pe an.
xawnrtmat Pentru Bomânia si străinătate:
I33ERATE Bo pRtxansclR Adtnl-
Pe un an 40 frânei, pe ?6so
«!»îr*)!une în Hmţov ţi !r iut- Inni 20 fr., pe troi iun: 10 fr.
iMitirelR Birouri i!b (înucolurl:
în Tion*: M. Iktku, Rmirixh N-rii de Dnmlneoâ 8 franol.
BtAalcr., ftudol\f X(»t«. A. Onpthlu Se prenumără la t6te ofioiele
Haohiolgor; l«<on OţptUi, /. pcştaie din Intru ţi din «rare
ftiniMocr, în Budapesta: A. T, si la dd. uoieotori.
Uolibtrgerg, XcWern Bantai; tn J^atmmtul miri Bram
ilasuresoi: Agtnce Havas, Suo- administraţionea, piaţa mare,
oarsaic de Koumanie; tn Horn- târgul Inului Nr. 30 etaeiu
îţart: Karoiyi & Utbman».
I.: pe un an 10 fl., pe şâse
Preţul Irucrţlunller: o aeriă luni 6 fi., pe trei luni 2 fl. 50 cr.
ga-rmond po » eoldnâ 8 st. ţi Cn dusul In casă: Pe un an
BOcr. tirnbro pentru o publi 12fl., pe6 luni 6 fi,, petrei luni
care. Publicări mai dase dup-S 8 fl. Un esemplar 6 cr. v. a.
tarifă şi Învoială. său 15 bani. Atât abonamen
Keoiame po paspna « 8-a o tele cât şi inaerţiunile sunt
yeriă 10 or. obu 60 bani, a se plăti Înainte.
N r . 3 2 . Braşov, Joi 12 (24) Februarie 1 8 9 8 .
0 reuniune de „patrioţi". s’aflăm răspunsul la întrebarea de de aceea, că Românii şi Saşii nu tru banii, ce ’i s’au confiscat ’cu ocasiunea
mai sus. numai, că n’au nici dorinţă, dâr n’au perchisiţiei şi cari se dice, că ar fi fost
Vrem se luăm notiţă ac[î de o „Reuniunea patrioţilor , se cjice nici cea mai mică necesitate de a adunaţi prin colecte, deşi acâsta încă nil e
44
nouă ciupercă veninosă, ce a scos’o în program, s’a înfiinţat pentru-ca învăţa patriotismul dela ei. constatat. Oăpitănatul l’a pedepsit cu 100
la ivâlă fertilitatea estra-ordinară a să lupte în interesul ideei naţionale fl. amendă, er banii confiscaţi, în sumă de
şovinismului bolnăvicios, de care sunt şi de stat maghiare-unitare. La lo 401 fl. 90 er. a botărît a ’i se lua pentru
cuprinse t6te păturile societăţii ma curile cele mai competente s’ar fi 0 miiă de scole nouă de stat. Cu oca- tot-dâuna şi a se dărui fondului săracilor.
siunea desbaterei budgetului în cameră,
ghiare dela noi. recunoscut adecă necesitatea de a-se
ministrul instrucţiune! publice Wlassics a Tot alaltăieri Varkonyi a făcut cu
Nu este vr’un eveniment de în aşeeja statul pe unitate naţională, nu noscut în scris primăriei orăşenesc!, că el
declarat, că trebue să se înfiinţeze încă
semnătate, dâr caracteriseză mult numai din punctul de vedere al a încetat de-a mai fi proprietarul cţiarului
„cel puţin o miiă de scole poporale de
vremurile prin carî trecem şi în deo posiţiei • de putere mare a monar- Fdhniveld şi că a predat acăstă foiă mai
u
stat pentru a satisface celor mai urgente r
sebi stadiul avansat, la care au ajuns chiei, ci şi din punctul de vedere 44
trebuinţe". „Peşti Naplo află acum, că multor locuitori din „Alfold , pe cari îi
44
în momentele de faţă aberaţiunile al marilor puteri europene. De aci
ministrul Wlassics a şi făcut primul pas înşiră cu numele. Sunt vre-o 11 inşi din
contrarilor esistenţei nostre naţio se conchide, că la resoivarea aces 11 centre socialiste, ca Oroshâza, Hodmezo-
pentru înfiinţarea nouălor scole. El a pro
44
nale. tei „uriaşe probleme trebue să con vâsârbely etc. Intre ei se află şi un Jidan.
vocat adecă pe fişpani, ca să-i raporteze
E vorba de o nouă reuniune curgă întrega societate patriotică, în grabă, în câte comune din comitatele 14
Aşa disul „Club democrat din Bu
maghiară, ce s’a înfiinţat în oraşul cu atât mai mult, cu cât s’a ridicat lor ar fi lipsă de-a se înfiinţa scole nouă. dapesta a convocat pe astă seră, MercurI,
Bistriţa din Ardâl cu scopuri agre un spirit particularist în contra di Pe basa acestor raporturi ministrul va sta o conferenţă pentru a lua posiţiă faţă de
sive. Ea se numesce „Partida patrio- recţiei acestei desvoltărî naţionale bili apoi ordinea şi programul, după care ordinaţiunile extra-ordinare ale guvernului.
44
ţiloi din comitatul Bistriţa-Năseud . şi de stat.
în următorii cinci ani vor avă să se înfiin In convocarea preşedintelui se chee, că
44
Atâta a mai trebuit, pentru a Din acest „sentiment şi din ţeze cele 1C00 de scole nouă de maghiari- y,sub pretext de pericul vor prin aceste ordi-
41
pune în lumină adevărată balamucul acestă „consciinţă a emanat, dice sare. — Ce dic ore la asta ţăranii din ţinu naţiunî să nimicdscă şi ultimele rămăşiţe de
unguresc, ca se se tormeze acum şi programul, planul de a organisa o turile bântuite de fomete ale Ungariei? drepturi. E pus în joc dreptul de reunire
partide de patrioţi. partidă de patrioţi în mijlocul co şi de întruniri, şi libertatea pressei e ame
mitatului Bistriţă-Năsăud. Se mai
Decă adversarii noştri vor prin- ninţată prin censură, ce pe căi laterale este
asigură în program, că acăstă par
tr’asta se documenteze cât de restrîns Mesurî în contra socialiştilor. deja introdusă .
44
tidă n’ar fi politică, ci numai pa- y
e la noi în ţâră numărul „patrioţi-
triotică-socială şi se arată, că tărâ Alaltăieri, în 21 Febr., poliţia din In comitatul Festei cele mai mari în
tt
lor în sensul lor, n’avem nimic de
mul activităţii ei va fi viâţa comi- Budapesta a făcut nu mai puţin ca 66 grijiri le inspiră împrejurarea, că munci
dis. Nisuinţa de a scăte la ivălă pe
tatensă şi viâţa socială. de perchisiţii domiciliare. Perchisiţiile s’au torii socialişti nu vor să se angajeze la lu
44
„patrioţi prin întrunirea lor în reu
făcut cu mare asistenţă de poliţişti. La crul câmpului pentru vară. — In comita
niuni, va da tot-odată şi străinătăţii Celelalte le va aci şi le va gâci
tote societăţile de muncitori din Budapesta tul Zcmplin socialiştii continuă de-a ţine
prilegiu de a se convinge de ano ori şi oine, care cunosce buruiana
maliile vieţii publice şi sociale dela specifică a patriotismului sovinisto- poliţia s’a presentat în acelaşi timp. Unde noptea adunări.
membrii comitetului nu erau presenţî şi
noi. Este un testimoniu de sărăciă maghiaro-jidovesc, ce cresce şi în- In comitatul Aradului, mai ales în păr
unde n’au putut afla cheile dela casse, le-au
destul de bătător la ochi, pe care fioresce acum la noi pe tâte că ţile mărginaşe cu comitatele Bicbiş şi Cia-
rupt seu le-au deschis prin lăcătuşi. Ni-
şi-l dau Maghiarii lor înşi-şî, precum rările. nad, încă e în mare crescere numărul so
câirî însă nu s’au aflat lucruri compromiţătdre
şi artei lor de a guverna, decă, 50 Nespus de ridicul este numai, cialiştilor, aşa că în mai multe comune a
şi astfel poliţia s’a mărginit a confisca pro-
de ani după revoluţia dela 1848, ei că patrioţii de acest soiîi îşi închi- trebuit în clilele din urmă să se întărâscă
tocolele, listele membrilor, listele funcţio
mai simt necesitatea de a se con puesc, că prin astfel de stupide apu posturile de gendarmî.
stitui anume în reuniuni, ca să pro cături vor isbuti a câştiga pe Ro narilor, registrele casselor şi altele de aces Solgăbirăii şi notarii pretutindenea se
tea. Numai dela societatea tipografilor s’au
page patriotismul în societate. Rău mânii şi Saşii din numitul comitat silesc să storcă dela ţăranii socialişti de-
confiscat 2000 fl.; aceşti bani însă constitue
trebue se stea cu patriotismul într’o pentru ideia lor unitară naţională. claraţiunî în scris, că se lapădă de prin
averea societăţii şi nu s’au adunat prin
ţâră, unde se ia refugiul la asemeni cipiile socialiste şi de jurământul pus pe
Se vede, că şoviniştii dela Bis colecte. Apropo toţi preşedinţii reuniunilor
mijlâce ridicule. acele principii. In schimb le promit, că
triţa au crescut în scâla lui Banffy, încălcate de poliţiă au luat procese ver
vor mijloci retragerea miliţiei şi îmbună
Şi âre aici în Ardăl acesta să şi că cercul ideilor lor nu se estinde bale şi au protestat, er prin un advocat au
fia situaţia în ce privesce patrio mai departe, decât numai pănă la înaintat recurs în contra confiscărei pro- tăţirea sorţii lor. In unele comune au şi
tismul ? Dobriţin. De vor mai trăi însă, li-se va tocolelor. isbutit să storcă dela popor astfel de de-
claraţiunl şi să-l linişteseă, la aparenţă cel
N’avem decât să schiţăm moti da ocasiune, de sigur, să se convingă, Faimosul Vdrlconyi Istvan, redactorul
puţin.
vele, prin carî se esplică crearea că lumea nu se sfirşesce la Dobriţin şi proprietarul diarului socialist „Foldmi-
amintitei reuniuni şi ţinta ei, cum şi Banffy nu este omul cel mai în velo , din nou a fost citat alaltăieri la că-
44
sunt espuse în program, pentru-ca ţelept din lume. Se vor convinge şi pitănatul poliţienesc, spre a fi pedepsit pen
FOILETONUL „GAZ. TRANS. 14 la respectarea unor stricte legi în acţiu Intre acestea s’a dat espresiune şi Lucrul, uu-i vorbă, e cam exagerat,
nea sa de a reproduce în limba naţională unor vederi cât se pote do pesimiste şi cu tote că în adevăr unica condiţiune ab
ceea ce s’a produs într’o limbă străină. aşa nefavorabile pentru arta şi putinţa solută şi indispensabilă, care se pote stabili
Cum vom traduce pe classicî?
Der precum s’au stabilit prin abstracţiune unei bune traduceri. Haupt dice, că tradu pentru realisarea unei bune traduceri, este
(Biblioteca autorilor classicî. Miiller. Bucurescî 1898) pentru corecta apreţiare a productelor li cerea e lovitura de morte a inteligenţei, perfecta cunosccre atât a limbei din care se
Studiu-rcccnsiune de N. S u l i c ă . terare nisce legi estetice de natură mai er Wilhelm de Humboldt îi scrie între traduce, cât şi a limbei naţionale, în care se
II. mult seu mai puţin generală, er pentru altele lui Wilhelm Schlegel, traducătorul traduce; er singurul şi esclusivul criteriu
poet numai de valore subsidiară, aşa şi în conducător în esecutarea traducerei e, ca
întrebarea — cum avem să traducem lui Shakespeare (1796): orl-ce traducere
domeniul hermeneuticei, i. e. arta de a in traducerea să fiă astfel întrupaţă, ca cetitorii
pe classicî? — astfel formulată, p6te în îmi pare o încercare de-a resolva o pro
terpreta, se pot marca conturile generale, blemă imposibilă, căci traducătorul trebue traducerii să se alegă cu aceeaşi impresiune,
dreptăţi pe ori şi cine să se aştepte la
în cari are să se incadreze o bună tradu necondiţionat să se sfarme de una din cele care a esercitat’o său o esercitâ originalul asu
decretarea unor norme de valore generală
cere şi acesta cu atât mai vertos, cu cât 2 stânci, ce-1 ameninţă : necesitat fiind seu pra publicului său. Etă deci ţinta finală a
şi absolută. Der nu e aşa, căci trebue să
experienţa ne învaţă, că astădi nu sunt să se ţină strict de original şi acesta pe unei perfecte traduceri! Artist-traducător e
constat din capul locului, că o traducere
tot-deuna artişti, câţi se încârcă pe un te contul spii’itului şi al limbei naţiunei sale, deci numai acela, căruia i-a succes să re-
de model adî nu se mai consideră drept
ren seu pe celalalt. solve pe deplin acestă problemă; er o ast
productul unei meserii, ci drept product seu să ţină cont după putinţă de particu
artistic, precum însu-şî un dibaciîi tradu Stând astfel lucrul, proclamându-se larităţile graiului său naţional, ceea ce nu fel de traducere va fi o creaţiune artistică
cător nu mai e meseriaş, care să-şî însu- libertate aprope neţărmurită în domeniul mai pe socotela şi în detrimentul origina tot atât de preţiosă pentru literatura na
hermeneuticei, nu e mirare, dâcă în litera lului se pote realisa. E caracteristică în ţională, ca orl-care alt product original.
şescă exclusiv prin eserciţiu desteritatea şi
iscusinţa; el e artist, er arta, în domeniul tura acestei cestiunl*) vom da peste păre punctul acesta impi’esiunea, ce i-o face lui Cum va realisa însă traducătorul
căreia se validiteză, e „arte de a traduce“. rile cele mai opuse şi subiective, aşa că Don Ouixote (X, 10) o traducere. El com acestă ţintă finală a unei traduceri artis
Dela o bună traducere se pretinde să fiă proverbul latinesc : quot capita, tot senten- pară traducerea cu dosul unei tapiţerii tice? De ce pi’incipii se va lăsa condus
însă-şl classicâ. Şi aşa, precum poetului nu-i tiae, se pote aplica aici în totă intregita- (broderii) de Holanda, unde 'figurile, ee-i în nisuinţa sa spre acest ideal al tradu
putem prescrie apodictic şi categoric ce să tea şi abundanţa sa. drept, se mai pot distinge, dâr cu desăvîr- cerei ?
producă şi cum să producă, aşa nici pe şire diformate de firele grămădite cruciş şi Aici părerile se grupeză în 2 tabere,
artistul-traducător nu-1 putem constrînge *) Vecii bibliografia la urmă. curmeziş. representând fiă-care unul din cele 2 prin-
