Page 42 - 1898-02
P. 42
Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 82—1889.
SOIRILE BILEI. Cununiă. D-l Iuliu A. Herbay, condu unei nepote a soţiei, — se ia într’o seră Abia este cas, ca bietul ţăran român
j cătorul agenturii din Arad a băncii de asi după Maria şi după ce acesta intră într’o
din părţile bihorene, ajuns odată în năcaz
— (10) 22 Februarie gurare „Transilvania , şi d-ra Lucreţia Ta- hudiţă lăturalnică se aruncă asupra ei şi
u
şi neajunsuri, să potă scăpa din crisă fără
Subvenţionarea „Kulturegylst'-urilor masdan se vor cununa Duminecă, în 27 cu dinţii îi reteză vârful nasului. Soţul a a se ruina materialicesce. Sunt caşuri ne
unguresc!. Se scie, că, „Kulturegylet -ul Febr. n. în biserica catedrală gr. or. din fost condamnat de tribunal la 3 luni în numărate, că bietul ţăran lipsit de bani
u
din Ungaria nordică, primesce de mulţî ani Arad. chisore şi 200 lei despăgubiri, âr înaintea recurge la bănci străine, ba fiind şi de aici
o subvenţia dela stat de 2000 fl. la an curţei i-s’a admis marturl să dovedescă, că forte adese-orl respins, nu-i rămâne decât
Serată literară în Năseud. Societatea
44
pentru a susţină „Kisdedovurile înfiinţate unul din amanţii fâmeei de gelozie i-a să se adreseze cătră cămătari, de cari sunt
şcolarilor dela gimnasiul superior funda-
de el. Acum presidiul acestui „Kulturegy- rătezat nasul şi femeia neputând desvălui la noi în tot satul românesc şi cari abia
ţional din Năsăud va arangia în 26 Fe
let" a adresat o petiţiă ministrului de tot misterul lucrurilor, au dat vina pe băr aştâptă ocasiunea ca să pună mâna pe mo-
bruarie n. în sala de gimnastică a gimna-
culte şi instrucţiune Wlassics, prin care batul cu care trăea rău. şiora lui.
siului o serată literară urmată de dans.
cere urcarea subvenţiei la 10,000 fl. la an. Ca şi prima victimă, şi acestă de a împrejurările acestea triste aduc cu
Intrarea pentru personă: 50 cr. Suprasol-
In motivare se cfice, că acestă societate de doua n’a avut nas, să se presinte înaintea sine încă şi un alt rău, tot aşa, decă nu
virile se chiteză în raportul gimnasial ti
44
maghiarisare spesâză la an 20,000 cu sus curţei. — („Opinia .) mai mare: răul acesta e, că poporul de
părit.
44
ţinerea „Kisdedovurilor , din care causă vine un instrument orb în mânile cămăta
Programa: 1. Cuvânt de deschidere.
anul trecut a avut un deficit de 12,000 fl. rilor neconscienţioşl, cari se folosesc de
11
2. Imn şcolar, de I. Cartu, Corul şcolarilor. Banca „Bihoreana .
Decă guvernul nu-i va mări subvenţia, va tote mijlâcele, ca să-l potă esploata în in
3. Dormi în pace, poesiă de Ylăhuţă. De
fi nevoit a închide o parte din „Kisdedo Orade, 20 Febr. 1898. teresul lor egoist. Avem o mulţime de co
clamată de G. Novacovicî, cl. VIII. 4.
44
44
vurile sale. Guvernamentalul „Peşti Naplo Sunt aprope trei luni, de când fun mune, unde primul conducător e arândaşul,
Poesia poporală română, disertaţiune de
elice, că e speranţă, că ministrul de culte, datorii institutului de credit şi economii care cu câţiva ani înainte a mers în co
V. Bichigean, cl. VIII. 5. Doină-doiniţă,
„având în vedere marile merite, ce acestă „Bihoreana“ au publicat prospectul acestui mună sdrenţos ca vai de şl, der îmbogă-
de I. Worobchievicl. Corul şcolarilor 6.
reuniune le are pe terenul maghiarisărei' , nu institut, apelând la spriginul publicului ro ţindu-se pe spatele poporului prin cămă
x
Paraponisitul, cântec comic de V. Alexan
va refusa cererea ei. Cu alte cuvinte, te mân şi adresându-se la mai mulţi bărbaţi tărie, adl îl conduce în direcţiunea unde
dri, predat de Vaier Bercian, cl. VIII. 7.
renul e preparat pentru a satisface cererei de încredere, despre cari sciu şi cred, că vre el, îl constrînge la ce vre el, pentru-că
Cisla, quartet comico-satiric, de C. Porum-
u
„Kulturegylet -ului din vorbă. — Intr’un sunt fii devotaţi ai naţiunei, cu rugarea, bietul popor e în ghiarele lui şi sâu as
bescu. Corul şcolarilor. 8. Despot Vodă,
timp, când ţăranii, împinşi de fome şi mi- ca să colecteze subscrieri de acţii în cer cultă de el, sâu îi abclice creditul şi îi
act. II, tabloul II. Dialog predat de V.
serie, se aruncă orbesce în braţele socia curile cunoscuţilor.*) vinde moşiora.
Chirilă, cl. VIII şi V. Gael, cl. VII. 9)
lismului şi se revoltă în contra stărilor Slăbirea unui membru din corpul nos
Ţiganul Cloşcă, poesie de T. Speranţă. Cât despre resultatul bun al apelului,
asupritore, guvernul subvenţioneză din con Declamată de V. Hosszu cl. VIII. 10. O nu dubităm, nu e ertat să dubităm, căci tru e slăbirea corpului întreg. Slăbirea Ro
tribuţia lor societăţi dej maghiarisare, şi Românul, deşi cercat de atâtea timpuri mânilor bihorenl, ruinarea materială a aces
seră în munţi, de Steinberg. Cuvinte de
tocmai în acest an de crisă vor să poten Stoinescu. Cântată solo de I. Popşor, cl. grele şi amare, tot-dâuna şi-a sciut face tora şi esploatarea prin cămătari fără suflet,
ţeze aceste subvenţiunî! e deci o daună nemăsurată pentru noi pen
VII. 11. Poutpouri, de Iacob Mureşiauu. datorinţa.
tru toţi. înfiinţarea institutului de credit şi
Esecutată de orchestra şcolarilor. 12. Cu Pentru noi, Bihorenii, a sosit ora a
44
Banffy — „cetăţen de onâre . Săcuii 14
vânt de închidere. un-spre-clecea, e timpul suprem să facem economii „Bihoreana e aşa-deră causa nos-
din Târgu-Mureşului au ales pe ministrul-
ceva în interesul poporului nostru, care tră a tuturor, cari ne interesăm de cultura
preşedinte Banffy „cetăţen de onore al şi bunăstarea poporului nostru şi avem dato
44
geme sub povora cămătarilor şi se prăpă-
oraşului lor, ca recunoscinţă pentru „succe JS’au avut nas se se presinte. rinţa cu toţii să facem, ca acest institut
sele dobândite pe terenul politicei naţio- Curtea de apel din Iaşi, printr’o curiosă desce pe cli ce merge în privinţa materială, să fiă cât de curând înfiinţat.
ceea ce în cele mai multe caşuri e egal cu
nale . Diploma ’i s’a predat alaltăieri mi- coincidenţă a judecat în aceăaşl săptămână
u
prăpădirea lui totală, căci un popor sărac La muncă der, nu ne retină nimic
nistrului-preşedinte printr’o deputaţiune de 2 caşuri de loviri, cari au produs slutirea dela realisarea scopului propus. Onore şi
30 membri, în frunte cu primarul. La vor victimelor, cari au rămas pentru totă viaţa şi lipsit de mijloce materiale, nu se pote bine ne facem nouă, onore şi bine facem
birea primarului, Banffy a răspuns, că „ni- cu nasurile fără vârf. desvolta nici în privinţa spirituală. Cine poporului, care ne susţine şi ai căruia fii
suinţa lui va fi şi în viitor de-a cultiva Primul cas s’a întâmplat la Rădăşenî flămândesce, luptă pentru pâne şi nu pen
tru idealuri. Ce-i pasă celui ce geme în buni şi credincioşi avem să fim.
raporturile interne dintre naţiune şi co în judeţul Suceava. Victima se numesce Seim prea bine, că noi de noi, numai
miseriă de cultură şi de idealuri, când nu
ronă, căci aceste raporturi sunt cel mai pu Catinca Constantin. Agresorul este o ve Bihorenii, nu dispunem de atâtea puteri,
are pâne, nu are mijlocele de traifi pentru
ternic mijloc pentru realisarea ideei de stat cină numită Sultana Peteanu. Copiii Ca- sine şi familia sa?!... ca să realisăm scopul propus; der, cum am
44
maghiar . tincei bătuseră pe copiii Sultanei. Acesta in dis, causa „Bihorenei" nu e numai afacerea
Ţăranul nostru bihorean în cele mai
tervine şi aplică o bună corectură copiilor nostră privată, ci e causa tuturor Români
Esamen în sciinţele matematice şi multe comune se află în condiţiuni favo
celei dintâiă. Intr’o dimineţă mergând la lor de bine. Deci apelăm la publicul ro
fisice. D-l Aurel Ciortea, profesor la şcolele rabile pentru de-a pute prospera în pri
câmp, ambele mame se întâlnesc. Se iau la mân cu cea mai mare încredere, apeleză
române comerciale din loc, în B (17) 1. c. : vinţa materială; în multe comune avem
sfadă după care Catinca trîntesce jos pe fraţi la fraţi şi vocea nostră, sperăm, că va
a depus cu bun succes la universitatea din pământ bun şi decă totuşi poporul nostru
Sultana şi o strînge de sînurl, caii erau fi aucjită şi ascultată.
Cluşiu esamenul de specialitate în sciinţele bihorean sărăcesce pe cli 06 merge, una
forte durerose, fiind abia câte-va dile de Avem bărbaţi devotaţi binelui popo
matematice şi fisice. — Felicitările nostre! din principalele cause este de sigur lipsa
când Sultana începuse a înţărca un copil. rului nostru şi cu stare bună materială, pe
unui institut de bani, care să desvolte în
Sultana a mărturisit Tribunalului, că de cari nu-i atinge mai simţitor nici crisa eco
Nou perceptorai. Cu 1 Martie n. 1898 popor spiritul economisării şi să-i stea în
durere a încercat să sugrume cu tulpanul nomică din anul trecut; deci ne pot în
pe teritoriul comitatului Treiscaune se va ajutor în cas de lipsă cu împrumuturi avan-
pe Catinca, der nereuşind a muşcat’o cu tinde mâna de ajutor la întreprinderea nos
înfiinţa un nou oficiu de dare cu sediul în tagiose.
dinţii de nas. Tribunalul evaluase despă tră şi acâsta o pot face cu atât mai uşor,
Covasna. Decă ţăranul nostru ar veni în atin
gubirea pentru vârful nasului la 100 lei. pentru-că banii, ce-i plătesc în acţiile ins
gere mai de aprope cu un institut de bani
Curtea pe nevăcjutele — victima nu s’a titutului „Bihoreana , nu numai nu se vor
44
Tina di Lorenzo, artista italiană, pro
înfăţişat — a acordat 40 lei. Agresora va solid, care lui să-i inspire încredere şi bună pierde, ci pe lângă aceea, că valorea ac-
babil că în urma supărărilor, ce ’i le-a fă
mai sta şi la închisore timp de 10 tjile. voinţă, şi decă ar vede, că banii lui de ţiilor pe an ce merge va cresce, banii le
cut Pazmandy cu bazaconiile sale, a de
Al doilea cas este cel al femeei Maria puşi spre fructificare nu numai că sunt în vor aduce şi un folos destul de consi
venit greu bolnavă, aşa că a fost silită să loc sigur, der îi aduc şi un folos frumuşel
Munteanu. Autorul ciuntirei nasului se bă- derabil.
întrerupă representaţiile sale la opera din
nuesce a fi însuşi soţul Ion Munteanu mun ar aduna tot crucerul de prisos şi atunci Câte institute de credit şi economii
Pesta.
citor din SăcăoanI jud. Roman şi care din ar ave cu ce să se ajute în timpuri de române s’au înfiinţat, tote prosperâză fru
lipsă şi năcaz.
Protopop gr. or. al tractului Devei este gelosie şi-ar fi sluţit femeea. mos. Institute ca „Albina , „Victoria , „Sil-
44
44
numit din partea Consistorului archidie- Maria se pare, că având alte oferte vania", „Economul , „Ardeleana , „Timi-
44
44
cesan d-l Georgiu Roman, paroch în Sân- mai bune, lăsase de vre-o 3 săptămâni pe *) A se vede prospectul în nr. 286 al şana şi altele sunt o fală pentru noi. O
44
Nicolaul mic din diecesa Aradului. soţul său. Acesta, elice acusarea — pe basa „Gaz. Trans. din an. tr. conducere solidă şi onestă îşi va aduce
44
cipii diametral opuse, esprimate de Hum- cu atât mai pregnant va fi acest mod pro are să-i mulţămescă abilitatea sa în des- ţional în anticitate. Stilul naţional grecesc
boldt şi citate mai sus. Unii, în frunte cu priu şi specific de esprimare, cu cât mai voltarea şi exprimarea celor mai subtile nu e unitar, după cum însu-şî poporul gre
Sclileiermacher, pretind, ca stilul naţional al emancipată va fi limba naţională de sub idei. Prin libertatea cuvântului, ce se creeză cesc n’a format o unitate politică şi geo
operei originale, ce se traduce, să se con jugul unei limbi străine seu al unei alte prin evenimentele de mai târdiu, se îm grafică, der e espresiunea cea mai fidelă a
serve după putinţă. Alţii din contră caută forţe esterne bracă în nouă tărie şi energie, închegân- caracterului diferitelor seminţii eline. Stilul
să dea tot terenul posibil stilului naţional Acesta e deci stilul naţional, care e du-se pe deplin în acea limbă, care nu de naţional roman — din motive uşor de în
al limbei moderne, în care se traduce, fără condiţionat în primul rând de un caracter gebă trece de cea mai cultă între limbile ţeles — nu esprimă, decât caracterul ora
nici o considerare faţă de firea limbei ori propriu naţional. Acel popor, care nu-şl moderne. şului stăpânitor, Roma.
ginalului. Decă în adevăr „contraria se are firea, caracterul său propriu, n’are nici Din contră, stilul german, în prima In oposiţiune cu stilul naţional stă
u
tangunt , apoi în caşul acesta cele două stil naţional deosebit. jumătate a veacului, abstragând dela in- stilul individual, care pornind din stilul na
principii într’atâta se ating, întru cât ambele Despre poporul german n’am pute fluinţele străine, în special francesă, tocmai ţional se apropie mai mult seu mai puţin
sunt îndreptăţite, deşi în fondul lor stau în afirma, că nu-şl are caracterul său propriu. în lipsa de libertate a poporului german, de acesta. Sunt scriitori, cari reoglindeză
cel mai evident contrast. Acest caracter însă e atât de multilateral, a trebuit să slăbescă şi să degenereze în cele în preponderantă stilul naţional. Posiţiunea
III. ni-se presentă într’o variaţiune atât de mai bombastice afectări filosofice-poetiee. acesta o ocupă în istoria limbei latine
Totul, precum vedem, se învârte în nuansată în fel de fel de forme, încât nu Şi din acestă bolă nu s’a recules pe de Cicero, care tocmai din causa acesta pote
jurul acestui punct: „stil naţional . e mirare, dâcă în consonanţă cu acest com plin nici pănă adl. servi cu tot dreptul ca model al graiului
44
Ce e acest stil naţional? plex multicolor s’au desvoltat tot atâtea Jugul politic seu cultural sugrumă classic roman. Din contră la individualităţi
Fiă-care popor, care dispune de-o stiluri particulare. desvoltarea firâscă a caracterului naţional, mai pronunţate stilul naţional stă să dis
cultură şi literatură mai înaltă, îşi are mo Francesii din contră deja de mult se er înăbuşirea acestuia însemneză lipsa unui pară faţă de cel individual al scriitorului;
dul său propriu de esprimare, de manifes- pot lăuda c’un stil unitar naţional. Stilul stil propriu naţional. Libertatea deci e aşa avem la FrancesI pe Mentesquieu, er
taţiune în vorbire, ca şi în artă; er acest frances s’a format, seu mai bine dis acel factor, care condiţioneză închegarea la Latini pe Tacitus.
mod propriu de esprimare corăspunde esact s’a formulat în epoca absolutismului, mo- unui stil naţional; şi tocmai mulţămită
(Va urma).
modului propriu de vedere al respectivului delându-se întru tote acelei fine ma esistenţei acestui factor, a luat dimensiuni
popor, deci caracterului său naţional. Şi nieri de conversaţiune dela curte, căreia atât de puternice desvoltarea stilului na
