Page 43 - 1898-02

Nr. 82 — 1898. GAZETA TRANSINILVAEI Pagina 8.

fructele sale dorite şi la „Bihoreana". Ea declarat tot-odată, că are încredere în ju­ cere o condamnare, pentru-că'am dat alarmă Pentru tote acestea oferte benevole
va prospera şi trebue să prospereze; aces­ raţi. Noi toţi împărtăşim acâstă încredere. vădând patria mea pe acest drum pre- în favorul societăţii „Andreiu Şaguna
44
ta ni-o garanteză bărbaţii, cari s’au pus In ce privesce pe Zola, încheie pro­ mejdios. primescă toţi p. t. eontribuenţî marinimoşî
în fruntea afacerei; ni-o garanteză şi cen­ curorul, eu preţuese talentul lui numai în- Zola termină esclamând: Jur, că şi pe acestă cale adânc simţitele nostre
trul, unde se înfiinţeză, Oradea-mare, care tr’atât, încât pote face bine, nu însă când Dreyfus e nevinovat, jur înaintea lumei în­ mulţămite.
e centrul unui comitat locuit de un pătrar procede suspiţionând şi pote provoca o tregi, că e nevinovat! (Murmure şi fluerăturî Comitetul arangiator.
de milion de Români şi care dispune de mai răscolă. Nu, cei şepte ofiţeri n’au adus în fundul sălii). Ya veni o di, (jice el, când
multe instituţiunl şi capitale românesc!. Un sentinţa de achitare la poruncă, cum cuteză Francia îmi va mulţămi, că i-am scăpat
centru ca Oradea-mare, nu o bancă româ- a afirma acusatul. onorea (Mişcări prelungite, sgomot, mur­ ULTIME SOIRI.
nescă, ci şi mai multe ar pute susţine, aşa Verdictul d-vostră, d-lor juraţi, va sci mure). Paris, 22 Febr. Consiliul de
■ca tote se înflorescă. să lovâscă calumnia şi minciuna. Pronun­
miniştri a decis ca interpelările în
Oe nu putem realisa noi singuri din ţaţi fără preget cuvântul „vinovat . (Miş­
14
0 nouă revistă românescă în Ardei. afacerea Zola se se pună la ordinea
puterile nostre modeste, putem realisa, dâcă care. Din auditoriu răsună aplause, cari
Primim acll prima broşură din „Revista cjilei în cameră, Duminecă.
vom conlucra cu toţii. Deci înainte, fraţi­ s’au repetat mai de multe-orl în decursul
Ilustrată", al cărei redactor responsabil e Berlin, 22 Febr. T6te foile ger­
lor, întindeţi-ne mână de ajutor, e mare vorbirii procurorului).
d-1 Ion Pop JReteganul, er editor d-1 Ion mane, chiar şi „Kreuzzeitung vor­
44
lipsă, căci ora a un-spre-decea a bătut! Şedinţa se suspinde, er la redeschi­
Baciu. Apare în două ediţiunl: una de sa­ besc cu admiraţiuue despre discur­
Delacriş. dere, preşedintele dă cuvântul lui Emile lon şi alta poporală. Ediţia de salon e în sul lui Zola.
Zola.
adevăr elegantă şi forte de gust. Are- for­
Apărarea lui Zola. mat mare 4° şi se estinde pe 20 pag. având
Procesul contra lui Zola.
Emile Zola se întorce în faţa juraţi­ un tipar forte frumos, legibil şi hărtiă fină. D I V E R S E .
Şedinţa de Luni, 21 Februarie, s’a în­
lor şi cetesce o declaraţiune, care conţine In text se află vre-o opt portrete şi ilus-
ceput îndată după 12 ore. Sala era înde- traţiunî drăgălaşe şi fin esecutate. Atât în- Indienii şi întunecimea de sore. In
următorele momente principale: ?
suită de public, între cari şi mulţi oficerl. vălitorea, cât şi clişeul din capul foiei sunt India pănă astăcţl se mai află unele se­
Precum a dictat ministrul de răsboiă
Preşedintele dă cuvântul procurorului- minţii, cari se închină sorelui. Aceste se­
Billot tribunalului militar, ca să achite pe împodobite cu ilustraţiuni frumose; pe
general ca se-şl ţină pledoaria. marginele clişeului din capul foiei se află minţii dic, că întunecimea de săre este mâ­
Esterhazy, avertisând de pe tribună pe
nia lui Osiris, deul sorelui, de care au o
Pledoaria procurorului general. subordonaţii săi să respecteze res judicata, portretul unui tînăr român şi a unei fete nespusă frică. Astronomii indigeni predic,
tocmai aşa a declarat ministrul-preşedinte române, ambi în costum naţional.
Procurorul-general Van-Cassel: Dom­ că în urma întunecimei din ăst an, ţâra
Cuprinsul numărului prim încă este
nilor juraţi! Un scriitor şi autor al multor Meline între aplause frenetice ale unei ma­ forte variat şi bogat. El conţine următo­ lor va fi bântuită de tot feliul de bole,
romane a publicat într’un organ de luptă jorităţi supuse, că are încredere în cei 12 rele articole: Cătră cetitori, de editorul şi fomete şi alte nenorociri. In multe locuri
un articul în forma unei scrisori cătră cetăţeni, în mâna cărora a pus apărarea poporul s’a temut, că nenorocirile vor ave
armatei. Printr’asta d-nul Meline a voit să redactorul; Progresul Românilor în oraşul
Preşedintele Republicei. El dise în scrisore, să urmeze la 8 dile după întunecime, pile
vă dea, d-lor juraţi, poruncă să mă con­ Bistriţa (eu 2 ilustraţiuni); Ştefan Vodă
-că un tribunal de resbel a judecat „la po­ întregi omenii se rugau cu faţa la pământ
44
runcă , şi că de aceea este criminal. Acest damnaţi în numele stimei faţă cu armata, (poesiă) de G-. Coşbuc; Biserica Curtea de şi posteau, ca să împace pe deul sârelui,
Argeş, de I. P. R.; Legenda sfinţirei bise-
diar străbate pănă în colibele cele mai de­ ce-ml impută, că aşi fi insultat’o (Protes­ care s’a supărat pe ei. Perşii steteau totă
tări în auditoriu). ricei delaCurtea de Argeş, de Y. Alexandri;
părtate, el trece peste graniţe şi lasă să cjiua nemişcaţi cu faţa spre sore, rugându-se.
44
Preşedintele: N’a dat nici o poruncă Visarion Roman şi institutul „Albina (cu
apară în străinătate numele Franciei înti­ Pe strade umblau mulţime de cerşitorl, cari
nat. „Se mă trimită înaintea juraţilor , a d. Meline. portretul lui Roman şi a edificiului „Al­ strigau: daţi-ne elemosină, ca să împăcăm
14
44
binei ) de I. P. R.; Legenda Beneşului,
c}is Zola cu vehemenţă impertinentă. Ei Zola afirmă, că puterea publică face pe deul sorelui şi ca să se rescumpere
scrisă de I. Pop Reteganul; Domne cine
bine, am cutezat acesta. Cerem să aducă presiune asupra justiţiei. Decă stă adî îna­ sorele din ghiarăle bălaurului! Lacurile şi
a greşit? (novelă originală) de I. Pop Re­
■dovedi pentru învinuirile sale. Aceste do­ intea juraţilor, nu e cu voinţa d-lui Me­ alte ape mai mici erau pline de credincioşi,
teganul ; Gimnasiul român din Năsăud (cu
vedi trebuiau să fiâ cu atât mai precise, line, ci pentru-că dânsul (Zola) a voit’o. fiind-că în ape se cred mai scutiţi de bo-
ilustraţiune); Libertate (poesie) de Xeno-
•cu cât erau mai grave învinuirile. El însă El şi-a jertfit personalitatea sa, ca să de­ lele lipiciose. Nizamul din Heiderabad, ca
fom- Cosma; Todorica, de I. P. R.; Ţă­
liu încercă de loc a aduce dovedi şi în pună în mânile juraţilor nu numai onorea să împace pe deul supărat, a liberat pe
ranii noştri (cu trei ilustraţiuni înfăţi­
Ioc de-a se apăra, el mai mult atacă. Ni-se armatei, ci şi onorea ameninţată a întregei 50 de sclavi şi li-a dăruit haine şi de mân­
şând o părechiă tineră din Şoimuş, o ne-
«pune, că buna credinţă a lui Zola stă la naţiuni (Se aude o fluerătură. Preşed.: în­ care. Poporul hindostan crede, că mai de
văstuţă din Năsăud şi o fetiţă coristă din
înălţimea talentului seu, dâr ore acesta în- dată voiîi lăsa să se deşerteze sala.) mult erau mai puţine eclipse solare, ca
Bistriţa); Doină, de G. Coşbuc; Din spiri­
«emneză deja, că tribunalul de resbel a Am cerut, dice, să fiu adus înaintea acum şi acesta o esplică aşa, că deii lor
tul altora (In rubrica acesta se află mai
judecat în adevăr la poruncă? juraţilor, der aici ceilalţi au putut să dis­ s’au mâniat pe ei, din causă, că au dom­
multe glume); Bibliografia; Gâciturî; Posta
Ce spectacol teribil a oferit acestă cute tot, nouă ni-s’a refusat tot. Cu tote nitori străini.
Red.
pertractare, ce situaţiunl s’au creat aici ge­ astea, crede, s’a făcut destulă claritate.
Revista apare în Tipografia C. Csall- Reuniunea celor ce doresc se se în-
neralilor şi ofiţerilor. Tote întrebările, ce N’am insultat — dice Zola — nicî-odată
ner în Bistriţa odată pe lună în bro­ sore. Numărul reuniunilor s’a mai sporit cu
li-s’au pus, ţinteau a-i ataca din nou. Provo- armata şi n’am atacat căpeteniile armatei, pe
şuri mari şi costă: ediţia de salon 6 fl. una. Anume în St.-Louis (Statele-Unite
-caţiunea a fost destul de îndrăsnâţă şi şi-a generali, cari o vor duce la învingeri. Decă
(15 franci) pe an, er ediţia poporală 8 fl. americane) s’a format o „reuniune a celor
avut efectul. câteva personalităţi ale ministrului de res­
44
(7 franci) pe an. Abonamentele sunt a se ce doresc să se însore . La început reuniu­
Trece apoi la amănunte. Apără atitu­ bel au compromis înşi-şî armata prin unel­ trimite înainte cel puţin pe câte ’/ an la nea avea numai £4 membri, acll însă are
2
dinea esperţilor, caii au funcţionat la cele tirile lor, însemnă ore acesta a ofensa în- adresa editorului în Şoimuş (Nagy-Sajo), 58. Membri în acestă reuniune pot fi nu­
două judecăţi. „Aurore , dice el, a scris, tregă armata? Aceia, cari compromit şi er manuscrisele la adresa redactorului în mai bărbaţi între 21 şi 35 de ani. Condi-
u
•că Republica e în pericol. De ce? Eu pun desonoreză armata naţională, sunt cei ce
Reteag (Retteg). — Atragem atenţiunea ţiunile primirei sunt, ca să fiă deplin să­
.atitudinea guvernului, care arată respect strigă în acelaşi timp: „Trăescă armata !“ familiilor române asupra acestei bune re­ nătoşi, să nu aibă nici o calitate rea, şi
u
pentru drept şi dreptate, faţă în faţă cu şi „MorteEvreilor! , şi ei au strigat chiar: viste românesc!, care va publica poesii, după primire în sinul reuniunei negreşit
mijlocele revoluţionare ale apărării. Res­ „Trăescă Esterhazy!" O Domne sfinte! Po­ novele, schiţe, piese teatrale, literatură po­ în decurs de doi anî să se însore. Fetele caii
pectul dinaintea unui res judicata este unul porul s-lui Ludovic, al lui Bayard, al lui porală şi classică etc. etc. evitând tot ce voesc să-şi cap'ete bărbaţi dintre membrii
din principiile cele mai însemnate sociale. Conde şi Hoche, poporul, care numără o ar pute fi stricăeios din punct de vedere acestei reuniuni, se anunţă printr’o damă
Partea acusată dice, că pe câtă vreme nu sută de victorii uriaşe, poporul marelor moral. de onore la preşedintele reuniunei. Tot-
«e va da o dovadă definitivă şi motivată răsboie sub Republică şi împărăţiâ, popo­ deuna însă numărul damelor anunţate la
a vinovăţiei lui Dreyfus, se impune revi- rul a căruia generositate şi graţiă a pus ftlulţămită publică. preşedinte este mai mare ca membrii reu­
siunea procesului. Oe rătăcire curiosă ! Nu în uimire totă lumea, acest popor să stri­
— F i n e . — niunii şi de aceea preşedintele îşi dă tote
•cumva publicul are aceeaşi directivă şi pen­ ge : „Vive Esterhazy ?“ E o ruşine, pe care silinţele să câştige cât mai mulţi membri,
tru alte afaceri judecate? In special în afa­ nu o pote spăla, decât numai lupta nostră Sibiiu, 27 Ian. 1898. ca să nu se supere damele. Decă cutare
ceri de spionagiu publicul nu pote fi infor­ după adevăr şi dreptate. Tot cu ocasiunea şedinţei publice s’a făcut membru din reuniune voesce să facă cu-
mat asupra dovezilor de vinovăţia. Decă Cunosceţi legenda, ce s’a format.—Aici pentru biblioteca societăţiii următorele do- noscinţă cu una dintre dame, acesta o pote
Dreyfus ar fi încă-odată judecat, acâsta Zola spune, că căpitanul Dreyfus fiind .Ji­ naţiunl în cărţi: D-1 Uliu Bardoşi: „Con­ prin mijlocirea presidentului şi a damei de
-erăşl s’ar întâmpla cu uşile închise, şi deci dan s’a chs îndată, că s’a format un sin­ fesiunea ortodoxă de P. Movilă: Dr. Elie onore, care stă în legătură cu d-şorele
44
nu s’ar afla mai mult ca astădî. Procurorul dicat jidovesc, un sindicat internaţional a Cristea: „Date biografice din viâţa lui candidate de măritat. Numai cu atât însă
.asigură, că Esterhazy nu pote să fiă auto­ celor fără patriă, care dispune de milione, Alesandru Roman de Ilie DinursenI, 5 reuniunea încă nu şi-a împlinit datoria. La
44
rul borderoului. Esplică originea campaniei s’a format ca să scape pe trădător cu pi’e- buc. D-1 G. Hango: „Un vis de G. Han- căsătoriă trebue şi bani. Reuniunea ajută
44
de faţă şi protesteză în contra invinuirei ţul celor mai neruşinate manevre. S’a mai go; D-1 Silvestru Moldovan: a) „Notiţă şi cu de aceştia. Părechei tinere îl cum­
ridicate de o foie, că oficerii vor să răs- clis, că acel sindicat vre să trădeze Fran- despre vieţa şi activitatea politică şi li­ pără inele scumpe de aur, plătesce taxa cu­
'torne Republica. Trece apoi la rolul colo­ cia duşmanului şi vre să pună în flăcări terară a lui Ioan Ghica de G. Adamescu. nuniei, îi pune la disposiţiă două calese, cum­
44
nelului Picquart, care, dice, s’a silit înzadar Europa. Acesta e forte copilăros şi prost, b) „Ortografia română în actuala sa stare pără haine mirelui şi tote mobilele pentru
^să suspiţioneze pe Esterhazy. cum veletî, der cu-o astfel de pâne înve­ de desvoltare de Dumbrava, c) „Descrierea o odaiă. Membrii reuniunei separat încă
44
încât pentru acusarea lui Zola în con­ ninată hrănesce o pressă murdară de luni de corpului omenesc şi regulele higienice" de fac daruri mirelui şi miresei şi nunta de­
tra tribunalului al doilea de răsboih (pro­ cjile sărmanul nostru popor. Zola vorbesce Iuliu Moisil. Familia Ioan Popescu: a) „Ope­ vine o adevărată serbare a reuniunei.
cesul Esterhazy) dice, că procedura secretă apoi de starea rea, în care se află lumea rele principelui Dem. Cantemir“ b) „Opere
44
a fost deplin legală şi judecătorii au fost afacerilor. Are încredere în înţelepciunea complete de Jokai Mor. D-1 Yictor Tor- L i t e r a t u r ă .
independenţi. Contrarul nu s’a putut do­ şi dreptatea juraţilor şi le dice: Nu apăr dăşian : a) „Justiţia şi fostul Metropolit Ge-
„Juvenilia este titlul unei voluminose
44
44
vedi. Esterhazy a fost atacat pe nedrept. nici onorea şi libertatea mea: de mă veţi nadie . 2 buc. b) „Conservatorii şi Monachul
broşuri, scrisă de d-1 Sextil Puşcariu, şi
44
44
'Tribunalul de resboifi, ce a judecat asupră-i, condamna, nu veţi face decât Ja mă mări! Ghenadie .Red. „Tribunei - a)„MoralaEvan- apărută tocmai acum în editura librăriei
44
nu şi-a uitat nici un moment înalta pro­ Priviţi-mă sunt eu vândut, sunt un trădă­ gelică de Moise Pacu, b) „Castelul din N. I. Ciurcu din Braşov. Conţine vre-o
blemă, der Zola a căutat ocasiunea, de a tor? (Mişcare) Sunt un scriitor liber, care Carpaţî de Jules Verne, trad. de Yictor 14 piese în prosă şi vre-o 20 pagine de
44
44
anunţa un roman, pentru care s’a aflat în mâne îşi va relua lucrarea întreruptă. Si­ Onişor. c) „Călindarul poporului pro 1898 . poesii. Cartea se estinde pe 264 pag. şi e
de-un esterior plăcut, tipar frumos. Preţul
Berlin un editor (Mişcare). Opera d-tale, tuaţia încordată de faţă au causat’o gre­ d) „Tipicul bis. ortodoxe orientale de Dr.
44
80 cr. seu 2 lei.
44
• d-le Zola, semănă suspiţiune şi revoltă. şelile guvernanţilor. Naţiunea more în în- I. Olariu. e) „Cartea stupariior săteni de
Ni-ai atacat armata, care ne este îndoit tunerecul, în care vor s’o lasă. S’a con­ Romul Simu. f) „Naţionalitatea şi reprivire
44
Proprietar: Dr. Aurel Mureşianw.
■de scumpă, a căreia onore a trebuit să o damnat un nevinovatei acâsta a adus după de Max Nordau . g) „Studii literare de T.
44
44
apere ministrul de răsboih Billot, care a sine achitarea unui vinovat, er acum vi-se Raica. Redactor responsabil: Gregoriu Maior.