Page 45 - 1898-02

\
Jaîeir iese in uă-care ii,
}) ÎSjijKnlU ame&mu pofiirn AHSiro-Ungaris:
î:«f. pSsţ& K?. $Q f» un an 12 fi., pe 96a» mr.l
6 fi., pe trai luiij 3 fl.
SmîmmW natr.-to.cati* na w
»:i»<wes3i -- aîwsttwsripSsi a* dv, N-rii de Dumlneoi 2 A. pe ac.
taurini*». Psalm România si străhăiaie;
laSlââTE se prtniofc la Adm!-
Pe uc »n 40 frsnol, pe 96“»
flhtrsţluna Ic lir.-yjov şi 3a, t-.h- Icni 20 fr., pe trei iunt 10 Ir.
mătdrals Circuri dn aeueelurr: N-rii do DntnSneoă 8 franc'.
in Viean: -îi. -î>»Aw. iTeawsisA
/k\aie*. Sudoif Smi, 4. 80 prenumără la t6to odcieie
Ssohfolger; Anton OivtM . J. pcurciue din Intru şi din #i»r»
airnubcr, In Budapesta : i. T şi la dcL ooleotori.
tSoldbsrgtrg, Xtisutr. BtmcU; tis Ar-mamsaial ţantn Btaso?
Bucurase:: Igsrs.t Hawc, Sr.c- administraţiunea. piaţa maro,
euvsaie de Soamonio; tn Hrun» târgul Inului Nr. 30 etagiu
bavţ,: Karoi\fi & Liibnann. I.: pe nu an 10 fi., pe şâse
Prsţnl Inaorţiunllor: o seri» luni 6 fi., pe trei luni 2 fi. 60 cr.
xasmond po e oolduă 6 os. şi Cu dusul în casă: Pe nn an
SOcr. timbru pentru o publi­ ^ XT TT JLj L X X X - 12 fl., pe 6 luni 6 fl„ pe trei luni
care. Publicări mai dese după 8 fl. Un esemplar 6 cr. v. a.
variiă si învoială. său 15 bani. Atât abonamen­
B-eoiam® pe pajirui » B-a o tele cât şi inserţiunile sunt
florio 10 or. său 80 bani. a se plăti înaicto.
N r . 3 3 . Braşov, Vineri 13 (25) Februarie 1 8 9 8 .

„Ordonanţarea“ libertăţilor publice. sate a lespeda imediat procurorilor Mesurî în contra socialiştilor. făcut perchisiţii domiciliare în tâte casar-
y
telegramele de serviciu în caşurile mele din Budapesta şi la mai mulţi ostaşi
Se pare, că guvernului Banffy i-a din cestiune. Intre măsurile luate de guvern în con­ au fost aflate tipărituri socialiste. Din causa
venit tocmai bine mişcarea produsă La oficiul postai central din Bu­ tra socialiştilor cele mai cu efect se văd a acesta ostaşilor nu li-se mai dă concediu
în unele comitate ungurescî prin dapesta a şi fost instalată o esposi- fi ‘promisiunile. Ceea ce nu s’a putut ajunge pe intervale scurte, ba nici la preâmblare
propaganda socialiştilor, ca se-i dea tură a procuraturei. Aici se reved cu ajutorul gendarmeriei şi a miliţiei, pare în oraş nu prea sunt lăsaţi, pentru ca să
ocasiune de-a lua mesurî reacţionare (jiarele politice înainte de espedare a se ajunge încâtva şi de-ocamdată cel pu­ nu potă veni în atingere cu socialiştii.
în contra libertăţii pressei şi a în­ şi, decă află cas de urmărire, se face ţin prin vorbe bune şi promisiuni, că li-se *
trunirilor publice în genere. propunere de confiscare a foii. va îmbunătăţi sortea etc. Ministrul ung.
Despre vestita ordonanţă rela­ „Ce e acesta, decă nu e cen- de agricultură a adresat o ordinaţiune mai Poliţia politică. Una dintre cele mai
tivă la adunările de popor şi despre sură?“ întrebă „Budapesti Hirlap“, multor fişpanl din comitatele bântuite de sensaţionale între măsurile luate din inci­
dentul mişcărilor socialiste, este fără în-
efectul, ce l’a produs ea chiar în care ajunge la conclusiunea, că pro- fomete, prin care îi provocă, ca fără amâ­ doelă hotărîrea ministrului de interne Per-
tabera maghiară, am vorbit deja. cederea în timpul lui Bach a fost nare se provadă cu sementă de semănat pe lo­
Remâne se ne ocupăm ac}î de ordo­ mai liberală, decât cea prescrisă de cuitorii comunelor lipsite,. Sămânţa li-se va czeî, de-a organisa o poliţia politică deose­
nanţele ministeriale, prin cari se ordonanţa amintită. împărţi prin primăriile comunale şi locui­ bită, în fruntea căreia va sta consilierul
ministerial Selley Sândo,r. Organisarea aces­
restabilesce de iapt censura, ce esista Au ajuns în cele din urmă şi torii vor ave să reîntorcă statului preţul
înainte de 1848 şi în timpul abso­ foile şoviniste ungurescî se se îngro- ei numai la finea acestui an. tei poliţii are să urmeze în timpul cel mai
lutismului nemţesc. zâscă de ceea ce se face prin ordo­ De altă parte, pentru ca muncitorii scurt. Cbiămarea ei va fi de-a supravegbia
„Gestiunile esclusiv politice“ şi de-a nimici
Foia oficială a ministrului de nanţe în prejudiţiul libertăţii şi a să nu mai fiă siliţi a-şl vinde înainte bu­
„comploturile proiectate*.
justiţia, „Igassâgugyi. K6zl6ny“, pu­ drepturilor garantate de lege. catele, ministrul de agricultură vre să mij-
Foile oposiţionale ungurescî se bucură
blică ordonanţa, prin care tbte cla­ Acum găsesce şi „Budapesti Hir- locescă muncitorilor agrari un credit per­
de acestă botărîre a lui Perczel. „Egyeter-
rele sunt supuse de fapt unei cen- lap“, că legea numai prin lege se sonal eftin. In acest scop el proiecteză în­
tes“ cjice, că în ministeriul de interne, pe
sure, ce este a-se esercita, după cum pote schimba; că ordonanţa nu pdt6 fiinţarea în timpul cel mai scurt a unor
când era în fruntea poliţiei Jekelfalussy, a
se pretinde, „în cadrul legei de pressă resturna legea şi că censura nu se reuniuni de ajutorare comunale, dela cari
esistat şi poliţiă politică. Jekelfalussy, care
dela 1848“. Ordonanţa e dacă de p6te introduce prin ordonanţe. Dâcă muncitorii să potă căpăta împrumuturi cât
u
era supranumit şi „ministrul poliţiei , avea
ministrul de justiţia. împreună cu guvernul a voit se ia mesurî estra- mai eftine. Pentru a se pute forma fără în-
putere discreţionară, er secţia lui se ocupa
ministrul de culte. Cooperarea aces­ ordinare în contra pressei socialiste, târdiare aceste societăţi, ministrul va pune
cu cestiunl de spionagiv, faţă de naţionalităţi
tui-din urmă s’a cerut, deore-ce pen­ c}ice numita f6iă, atuncî trebuia se la disposiţiă o sumă mai mare de bani.
etc. De-odată cu pensionarea lui Jekelfa­
tru esecutarea acestei censurî orga­ le propună dietei, în care are o ma­ Pentru înfiinţarea societăţilor el a şi luat
lussy îusă, cestiunile de naţionalitate s’au
nele guvernului vor avâ a-se folosi joritate aşa de mare şi unde în ca­ măsurile oe lipsă. Tot-odată ministrul a
împărţit, o parte dintre agenţi au trecut
de esemplarele obligătore, pe cari, şul acesta i-ar fi ajutat şi oposiţia. luat măsuri, ca printre popor să fiă răs­
în resortul ministrului-preşedinte, er alţii
conform legei, cjiarele trebue se le D6r ce procedere periculbsă este pândite tipărituri şi dfare eftine, prin cari
au fost demisionaţi. Acum însă ministrul
dea museelor pentru scopuri scien- acâsta? Astăzi se va stîrpi pressă să se combată socialismul; apoi să se ţină
de interne vre să organiseze din nou şi
tifice. socialistă, mâne, când vor fi alegeri, va prin comune conferenţe publice cu scopul
mai fundamental acea poliţiă politică.
Ordonanţa prevede, ca esempla­ veui rândul la foile oposiţionale şi de-a face pe popor să crâdă, că agitatorii
rele obligătdre se se transmită pro­ mai târejiu orî când censura va putâ socialişti n’au urmărit alt scop, decât să
Efectul legilor politice bisericesc^
curorului respectiv cu o oră înainte fi pusă în gâtul libertăţii de pressă seducă şi despoie pe popor. De altă parte,
de espedarea cjiarului. In provinciă din Ungaria. ministrul de agricultură încă în acest an După anuarul statistic al Ungariei pe
procurorul va fi înlocuit de solgă- Etă unde duc ordonanţele! Bine a hotărît să împartă premii muncitorilor şi anul 1896, ce a apărut acum de sub tipar,
birei. Procuratura însărcinată cu afa­ că a început se li-se deschidă ochii servitorilor cu purtare bună. în decursul acelui an s’au încheiat pe în­
cerile pressei trebue se dispună ime­ şi foilor oposiţionale maghiare, ca In urma acestor promisiuni şi a blân­ treg teritoriul ungar 109,955 căsătoriii bi­
ce
diat confiscarea încă înainte de a se se recunâscă, cum cţi „Magyaror- dei traetărl din partea autorităţilor admi­ sericesc! şi 121,776 căsătorii civile. De aci
espeda clarele prin postă. Oficiile szâg“, că „am ajuns acolo, încât nistrative, atitudinea socialiştilor, după cum urmeză, că în 1896, adecă încă în primul
poştale sunt datore a trimite esem­ cele trei capitale libertăţi: liberta­ asigură foile, a început să devină mai pu­ an după introducerea legilor politice bi­
plarele obligătdre procuraturei de tea de întrunire, de reuniune şi de ţin ameninţătore şi poporul arată înclinări sericesc!, nu mai puţin, ca 11,824 de că­
pressă s6u mandatarilor ei încă îna­ pressă d-nii miniştri le au ordonanţat*. spre pace aprope în t6te comitatele. sătorii s’au încheiat fără binecuvântarea preo-
inte de espedarea celorlalte esem- Ou tote acestea, s’au făcut nouă des­ tidui. Acâstă cifră, de ar fi şi numai pe
plare şi chiar şi în decursul nopţii. coperiri de natură îngrijitore. După infor- jumătatea aşa de mare, e o grozavă do­
Tot aşa oficiile telegrafice sunt avi- ff maţiunile lui „K. E.“, dilele acestea s’au vadă despre efectul păgubitor, ce-1 au re-

FOILETONUL „GAZ. TRANS.“ naţiune a stat şi după care s’a modelat nuna acestui edificiu pestriţ şi compilat Vlăhuţă-De la Vrancea pe de-oparte, er pe
întru tote. Şi întru cât biserica a fost din cele mai eterogene elemente, o pune de altă parte opurile lui Slavicl-Coşbuc,
»
în acele timpuri unul din primii factori influinţa latină, care dincoce de OarpaţI se au misiunea de a întări singura direcţiune
Cum vom traduce pe classicî? culturali, acestă limbă bisericescă, după începuse deja în prima jumătate a vea­ firescă şi solidă: direcţiunea naţională. Şi
emanciparea ei de sub jugul limbei paleo- cului. cu tote acestea trebue să te pună în ui­
(Biblioteca autorilor classicî. Miiller. Bucurescî 1898)
bulgare, devine limba literară a cărturari­ Er astădî după atâtea peripeţii stilul mire mania barbarismelor, a franţuzismelor
Studiu-reccnsiunc de N. S u 1 i c ă.
lor şi a clasei inteligente. In veacul XVII, limbei nostre literare se închegă şi des- şi latinismelor, ce bântue de ambele părţi
(Uramare.)
epoca renascerei limbei şi literaturei ro­ voltă în România politicesce liberă şi in­ ale Carpaţilor. Stilul nostru naţional ro­
Eră noi, noi Românii cum stăm cu mâne, cade şi primul period Jde strălucire dependentă, sub influinţa limbei francese mânesc unitar e încă o problemă a viito­
stilul nostru naţional? al stilisticei naţionale românesc!. Consciinţa dincoce de CarpaţI sub influinţa limbei rului.
Deşi limba nostră literară are un tre­ naţională românescă isbucnesce cu tărie germane şi latine. Construcţiunile, cari mie, 1 nune et tecum versus meditare canoros!
cut de vre-o câte-va sute de anî, un stil din fiă-care trăsătură de condeifi, a acestui ca Transilvănean, îmi par cele mai româ­ Scrie acum şi tradu într’o limbă româuâscă,
naţional unitar încă tot n’avem, e pe cale veac. Spiritul genuin şi nefalsificat româ­ nesc!, unul din România pote mi-le res­ care să mulţămescă pe toţi!
însă de a se forma. Causa este şi a fost toc­ nesc să altoesce, se suprapune limbei tra­ pinge ca germanisme seu te miri ce alte Am insistat anume asupra acestei ces-
mai dependenţa nostră culturală şi parte diţionale bisericesc!. Aşa se nasce acea barbarisme, lîltă der simptomele vremii: tiunî, şi am căutat să relevez mai ales fap­
şi politică. Stilul românesc aşa precum ni-se limbă românâscă înnobilitată şi purificată am pornit stilistica şi limba nostră literară tul din urmă pentru ca să arăt posiţiunea
presetă astăcll e resultatul celei mai com­ de barbarismele stilistice slave, care o ad­ în două direcţiuni divergente, pentru cari nefavorabilă, în care e adus traducătorul
plicate stratificări de influinţe străine. mirăm şi pănă adl în cronicele lui Costin nu prea sunt prospecte de întâlnire, deşi român prin însă-şî desvoltarea linguistică
Ca basă la limba nostră literară a seu Neculcea (începutul sec, XVIII), în bi­ un stil naţional numai prin unitate se pote de acjl.
servit vechea limbă bisericescă, aşa precum blia de Bucurescî 1688, sâu îu scrierile realisa. N’ar strica să mai reînvie Maio- IV.
o aflăm depusă în cele mai vechi monu­ metropolitului Dosofteiu. rescu cu critica lui fiă şi „judecătorescă". Revenind acum la cele două principii,
mente literare din veacul XVI, represen- Urmeză epoca Fanarioţilor, un nou fir acel element, care e chemat să formeze dela cari am pornit, putem înţelege pe de­
tând ca dialect aşa munitul dialect munte­ period de stagnare a culturei naţionale ro- o basă unitară şi comună stilisticei nostre plin, întru cât sunt îndreptăţite seu nu.
nesc. Spiritul acestei vechi limbi bisericescl mânescl, in care un nou element şi spirit naţionale e graiul poporan. Reacţiunea s’a îndreptăţite sunt în parte amândouă, nu
însă tocmai în proprietăţile ei stilistice- străin se suprapune limbei românesc!. Cu şi pornit de mult în direcţiunea acesta şi se pot aplica însă în întregitatea lor toc­
sintactice, e departe de a fi românesc; e începutul acestui secol să perondeză suc­ scrieri cu fond poporan şi în spirit po­ mai din causa unilateralităţii lor exclusi­
mai curând reflexul servil al spiritului cesiv influinţa stilistică a celor două limbi poran alcătuite, cum sunt scrierile lui viste. Admiţând şi procedând după princi­
limbii slave bisericesc! sub a cărei domi- romanice: francesâ şi italiană, pănă ce cu­ Creangă - Ispirescu, Alexandri - Eminescu, piul lui Schleiermacber, conservând aşa-