Page 46 - 1898-02
P. 46
Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 63—18S9.
formele politice bisericesc! asupra morali nea de poşte şi telegraf din Budapesţa, cheta tradiţională a curţii şi archiduceselor
dilele trecute cu unanimitate de a numi pe
tăţii cetăţenilor. apoi la sticlăria dela G-urghiu şi încă în tinere li s’a dat voie să danseze pănă ’n
conducătorea deputăţiei femeilor săsesc!,
După aceaşl statistică s’au făcut ur- vre-o 2 comune din comitatul Borsod. zori de cji cu ori şi cine, care le va invita la
d-na Stefania Fritsch, membră de onore a
mătorele convertiri: în sinul bisericei romano- După ocupaţiune, numărul celor ce dans. „Eşti Ujsâg" încântată de acesta es- sa în recunoscerea energicei ei păşiri pen
catolice au intrat 1206, au eşit 787 (câştig şi-au maghiarisat numele în cursul anului clamă: Dela regele Matheiu, vechea cetate
tru germanismul ameninţat al patriei sale.
419); în sinul bisericei greco-catolice au in trecut se împarte astfel : 97 funcţionari de Buda n’a mai vădut o viaţă de curte atât
trat 25B7, au eşit 1019 (câştig 1538) : în postă, 49 funcţionari la căile ferate, 95 de mişcată, strălucită şi ungurâscă. Par’ că Cel mai mare tunel în România. Minis
sinul bisericei greco-orientale au intrat 966, funcţionari de stat, 34 funcţionari adminis ar fi tote un vis!... trul lucrărilor publice a învitat mai multe
au eşit 2600 (perdere 1634); în sinul bi trativi, 13 silvicultori, 101 funcţionari pri case străine să ia parte la licitaţia pentru
sericei ev. augustine au intrat 283, au eşit vaţi, 59 invăţătorl, 16 profesori, 5 preoţi, Subscrierea acţiilor pentru „Bihoreana". construirea marelui tunel, lung de 3.400
733 (perdere 450); în biserica ev. reformată 1 călugăriţă, 28 medici, 17 ingineri, 5 ad Reamintim cetitorilor, că subscrierea acţii metri, pe linia Galaţî-Bârlad, şi care va
au intrat 790, au eşit 806; în biserica uni vocaţi, 8 cliariştl, 5 teatraliştî, 6 pictori, 5 lor pentru noul institut de credit şi eco costa probabil peste 5 milione de lei. Tu
tară au intrat 397, au eşit 133; în sinul architecţl, 4 farmacişti, 55 gendarml, 7 nomii" „Bihoreana", ce are să se înfiinţeze nelul acesta va fi cel mai mare din Ro
bisericei jidovescî au intrat 137, au eşit 220 poliţişti, 13 funcţionari la finanţe, 26 în Oradea-mare, este a se face pănă în 15 mânia.
(perdere 83.) ostaşi. Martie n. c. Capitalul social, după pros Foc în mijlocul mării. Din Londra se
Intre cei convertiţi la biseriea rom.- Ya să dică toţi cei înşiraţi pănă aici pect, are să fiă de 200,000 fl. împărţit în anunţă, că pe insula Tasmania, ce se află
cat. se află 16 gr. cat., 89 gr. or., 257 sunt omeni lipsiţi de independenţă, cari şi-au 2000 acţii de câte 100 fl. Plătirea acţiilor in Oceanul pacific, de două săptămâni pus-
evang. aug. 631 ev. reformaţi, 154 unitari, maghiarisat numele la poruncă. Comer e a se face în rate: la subscriei’e sunt a tiesce un foc mare. Pănă acum s’a cons
13S Jidani etc. Cea mai mare pierdere au cianţi (Jidani) şi industriaşi au fost 413, se plăti câte 10 fl. după fiă-care acţiă plus tatat mârtea a 54 de persone. Pagubele
îndurat’o bisericile protestante, din sînul dâr şi între aceştia cei mai mulţi sunt în câte 2 fl. spese de fondare. La 30 de cjil© sunt imense.
cărora forte mulţi au trecut la neconfesio- văţăcei şi calfe, cari asemenea şi-au ma după adunarea constituantă 2O°/ din va
0
nalism. Aceste biserici cu totul au îndurat ghiarisat numele de sîlă, la porunca stă lorea nominală a acţiilor, adecă câte 20 fl.
o pierdere de 2784. suflete. pânilor ; mai sunt apoi 93 de servitori pri de acţii, er restul în rate de câte 10% la Procesul duelului Filipescu-Lahovari.
La neconfesionalism au trecut în anul vaţi şi de cancelarii, 27 dilerî şi muncitori, terminile indicate de direcţiune. Cum am Erî, în 11 (23) Febr. s’a pertoactat
1896 nu mai puţin ca 3990 individl, dintre 12 diregătorl la moşii. Inafară de comer mai cjis şi altă-dată, acest nou institut se procesul intentat pentru duel d-lui N. Fi-
cari 1540 s’au ţinut de bisericele protes cianţii jidani, abia găsim 1 proprietar de înfiinţâză în şanse forte avantagiose, iniţia lipescu, precum şi martorilor săi şi ai ră
tante 923 de biserica romano-catolică, 755 casă, 27 proprietari şi arendatori de moşii torii sunt tot atâţia bărbaţi probaţi şi bine posatului Lahovari. Sala era plină de lume.
de cea luterană, 717 de cea greco-orien- vre-o 17 privatierî, despre cari s’ar pute cunoscuţi, aşa că cei ce doresc a-şl învesti D-1 Filipescu s’a presentaţ fără apărător.
-tală, 27 de cea greco-catolică, er dintre presupune, că sunt omeni mai indepen capitalele lor în acţiuni o pot face în ca Ca parte civilă era de faţă d-na Miţa La
şul de faţă cu totă încrederea şi cu spe
,Jidani abia 28 s’au declarat fără confesiune, denţi. hovari, asistată de advocaţii Danielopol şi
ranţe la o frumosa fructificare a capitalu
ceea-ce dovedesce că Jidanii tot Jidatal Şi mai elocventă este acâstă statis C. Nacu. Jos, în faţa locului reservat tri
lui lor, mai făcând pe lângă asta şi un bun
rămân ei, pe lângă tote că-şl maghiariseză tică, dâcă considerăm numărul celor ce bunalului, sunt depuse spadele, cari au
serviciu causei Romanilor bihoi’enl. Un pros
în massă numele. şi-au maghiarisat numele în anul trecut servit la duel.
pect pentru subscrierea acţiilor se află de
după religiă. In acest cas avem următorul La orele 12% tribunalul intră în şe
pus şi la administraţia diarului nostru.
tablou: dinţă. D-1 Flori an presidâză, asistat de
Maghiarisarea numelor în 1897. Dintre 1841,990 sunt Jidani (= 53.77%); d-nii Alexandrescu şi Schina. Fotoliul mi-
Cine representă Ungaria în străinătate?
663 romano-catolicî; 70 greco-catolicl; 8 nisteriului public este ocupat de d-1 Ca
După statistica ofieiosă, în decursul Ministrul unguresc de interne a numit deja
'greco-orientali; 82 ev. augustinl, 53 refor racas, noul prim procuror. Se decide a se
anului 1897 s’au înaintat ministrului ungu comisiunile diferitelor grupuri pentru expo-
maţi şi 5 unitari. aduce martorii T. Văcărescu şi Ionel Gră-
resc de interne 1841 petiţiunl pentru ma- siţia internaţională din Paris dela 1900.
Avend în vedere, că între greco-ca diştânu, cari lipsesc.
ghiarisarea numelor, adecă mai mult cu „Alkotmany" spune, că membrii tuturor
tolicl sunt număraţi şi Rutenii cei perduţl, După acestea se începe interogatoriul
252 ca în anul 1896. In raport cu anii acestor comisiunl sunt aprope exclusiv Ji
er între greco-orientall şi Serbii: putem inculpaţilor. Cel dintâiu ascultat este d-1
1867—68, când în decurs de 22 de luni dani. In grupul al treilea însă, în care se
susţine, că între cei ce au cerut anul trecut N. Filipescu.
şi-au maghiarisat numele numai 522 de află cţiariştii, nu se află nici un creştin, ci
maghiarisarea numelui lor nu se află aprope D-1 Filipescu, întrebat, spune, că a
individl, se arată, ce-i drept o crescere. toţi sunt Jidani. Astfel scie d-1 ministru de
nici un Român. mai avut dueluri, er despre relaţiile d-sale
Acestă crescese însă nu-i[mulţămesce de loc interne să represente Ungaria în străină
Constatarea acesta ne pote servi în cu G. Lahovari declară următorele:
pe „patrioţi" în faţa împrejurărei, că dela tate? — întrebă numita foiă.
adevăr spre bucuriă şi onore. In tot-dâuna am fost bine cu Laho
1867 până la finea anului 1897 abia şi-au
Legea instrucţiunei în România. De vari. Pănă în diua duelului ne salutam.
maghiarisat numele 18,608 indivicll, ceea
mai multe dile camera română desbate In timpul din urmă eram în relaţiunî mai
ce face cam 600 la an. E de observat însă, SOIRILE DILEI.
că şi dintre aceştia mulţi au luat nume, proiectul de reorganisare a învăţământului puţin strînse ca înainte, deore-ce d-sa pă
5
cari nu sunt unguresc!, er alţii, având nume — 12 (24) Febiuarie secundar şi superior, al căruia cuprins l’am răsise partidul conservator, din care fac
împărtăşit cetitorilor noştri încă în luna parte.
unguresc!, le-au schimbat cu altele tot un-
Curtea la Budapesta. De cjece dile lui Noemvre an. trecut. In şedinţa de Luni După ce d-1 Lahovari s’a retras din
gurescl, ba au fost unii, cari numele un
Majestatea Sa petrece în capitala ungară.
guresc! şi-le-au schimbat cu nume nem s’a încheiat discuţia generală c’un discurs partidul conservator, a început să apere pe
Astfel în ultima săptămână a earnevalului
ţesc!, ca d. es. Gâboi’, care s’a făcut Rein- al ministrului de instrucţiune Spiru Haret liberali, pe cari îi înjurase. „Epoca" l’a
Curtea s’a strămutat din Yiena la Buda
chard etc. şi proiectul a fost primit cu 100 contra 27 înţepat din când în când. Eu personal n’am
pesta. In palatul din Buda Maj. Sa a dat
voturi. Acum urmâză desbaterea pe pa scris în contra d-lui Lahovari şi nici nu
Contingentul cel mai mare al celor audienţe, prânmrî şi un bal mare al Curţii,
ragraf!. sunt directorul gazetei. Puteam să o fac,
ce-şl maghiariseză numele îl dă Budapesta, la care s’au făcut forte multe învitaţiunî.
der nu sciu cum se face, că n’am scris.
fiind-că acolo sunt mai mulţi Jidani. Ast De astă-dată au venit cu monarchul la 0 bandă de falsificatori de banî în Ar
Intr’un număr din „L'Indâpendanee
fel dintre 1019, câţi au cerut în semestrul Pesta mai mulţi archiducî şi archiducese, deal? Foile din Budapesta spun, că s’ar fi
Roumaine" am cetit un articol insultător
al doilea al anului trecut mughiarisarea nu cari au luat parte la tote petrecerile. S’a dat de urma unei mari bande de falsifica direct la adresa mea, semnat de Lahovari.
melui, 367 (36.01%) au fost din Buda observat că atât la balul curţii, cât şi la tori de bani, care dela minele de aur din
Am socotit acesta ca o provocare directă
pesta. balul dat de magnatul conte Karacsonyi, Ardeal a furat mari cantităţi de aur, pă
şi nu puteam face decât să tr-imet mar
Maghiarisărî în masse s’au făcut la la care a luat parte şi monarchul cu archi- gubind atât pe proprietarii minelor, cât şi
tori.
biuroul central statistic r. u. şi la direeţiu- ducii, s’au făcut ore-care abatere dela eti- pe erar. Pentru a da de urma falsificatori
Preşedintele: Care este mandatul pe
lor, a fost trimis în Ardeal căpitanul de
care l’aţl dat martorilor dv. ?
poliţiă din Budapesta Karâcsony Sandor
Filipescu: După o matură gândire am
împreună cu cinci detectivi, cari de mai
deră după putinţă stilul naţional al origi rei, deci suprimarea desăvârşită a spiritului trimes martori d-lui Lahovari, în loc să-i
mult timp petrece aici. Despre resultatele
nalului, traducerea modernă pentru cetito naţional al operei originale, cădem în aceeaşi răspund printr’un alb articol de extremă
cercetărilor de pănă acum Karâcsony a
rul modern ia un aspect cu totul străin, greşală, de vreme ce suntem espuşl să ni violenţă, — eu am obiceiul de a scrie forte
trimis la Budapesta un raport amănunţit,
care de fapt Originalul nu-1 avea pentru micim o bună parte din efectul, ce-1 avea violent în contra personelor, cari trec din-
care însă se ţine secret. Foile pretind a
publicul său. Traducând din grecesce, prosă originalul asupra publicului său. Incidit in tr’un partid într’altul. Acest articol ar fi
sci însă, că activitatea bandei se estinde
seu poesie, care să distinge tocmai prin Scyllam, qui vidt vitare Charybdim. Şi să nu adus de sigur un duel. Am preferit să tri
asupra Ardealului întreg şi că resultatul cer
strînsa încopciare a membrelor sale (con- uităm, că suprimând coloritul naţional al met martori dela început, ca să evit cer
cetărilor va produce mare sensaţiă. La ce
juncţiunl], cercând să redăm esact şi în originalului am sugruma in acelaş timp şi turile prin diare.
rerea d lui Karacsony, alaltă-sâră a plecat
românesce aceste fine elemente de incop- stilul individual al scriitorului, care e tot- N’am dat nici un mandat special mar
din Budapesta cu trenul accelerat şi con-
ciare logică, impresiunea, ce ne-o vor face dâuna adânc concrescut cu stilul naţional ; torilor m e i ; am făcut o simplă provocare.
cipistul poliţienesc Csocsân Jeno, ca să-i
aceste conjuncţiunî străine spiritului ro ceea ce n’are să se întâmple de vreme ce Am dat totă libertatea de acţiune marto
fiă lui Karacsony de ajutor. — Te miri, ce
mânesc, va fi cu totul nefirescă. Cetind sunt scriitori (Tacitus) la cari totă valorea rilor mei şi acesta a şi fost răspunsul meu
năsdrăvănii are se ese şi dintr’asta.
Odyssea lui Caragiani, unde „tfâ" e con- artistică constă mai mult în stilul lor spe faţă cu d-1 Săulescu, unul din martorii mei,
sequent redat cu „dâră", par’că numai ro- cific individual. Baritonistul D. Popovicî va pleca în când mă întrebase în o cestiune a acestei
mânesee nu ne sună acest „dâră" în frun l£tă der în ce dilemă e adus tradu curând la Petersburg, unde este invitat aşi afaceri.
tea fiă-cârei proposiţiunl. Tot aşa stăm şi cătorul, căci în ambele caşuri, ori de care da concursul în representaţiile marelui an Mai departe spune d-1 Filipescu, că
cu periodele lui Demosthenes seu Cicero, din cele două principii s’ar lăsa condus, samblu al operei germane de acolo. a fost însciinţat de eşirea pe teren chiar
cari publicului grec seu român ’i erau' cu trebue să introducă un element străin, în tra în cli duelului, că i-s’a comunicat atunci
ua
Primăria din loc ne face cunoscut, că
mult mai familiare, decât cum ne pot fi ducere, străin seu din punctul de vedere arma alesă, locul de luptă şi ora. Procesul
în baza publicaţiunei magistratului orăşe
nouă aceste exuberante grămădirî de cu al limbei naţionale, seu din punctul de ve verbal l’a văcjut şi l’a frapat chiar partea
nesc Nr. 342—1898 terminul de predare
vinte. Cine nu crede, cerce să cetâscă fili dere al originalului, aşa, că în adevăr pro finală. L’a primit când întâlnirea era dej a
a petiţiilor pentru stipendii din fundaţiu-
picele lui Cicero în traducerea luiLaurian. blema s’ar părâ imposibil de resolvat. Da, hotărîtă şi când nu mai putea face obiec-
nea Dr. med. Plecker se sfârşesce cu ch
ua
■Cât despre Schleiermacher, se scie, că în va fi imposibilă realisarea ţîntei finale a ţiunl asupra stilului. Sala de gimnastică,
de 10 Martie a. c.
praxă numai credincios n’a fost principiu traducerei, decă traducătorul se va pune unde era decisă lupta, nu o cunoscea. De-
lui său; traducerile lui din Plato trec şi esclusiv în serviciul unuia din cele două Distincţiune naţională germană. Comi acolo duelanţii au fost mutaţi în sala de
pănă adl între cele mai bune traduceri principii unilaterale. tetul conducător al „Schulvereinului gene scrimă. In acea sală dânsul (Filipescu) a
nemţesc!. (Va urma). ral pentru susţinerea germanismului în fost numai de patru ori. Nu-i adevărat ce
Adoptând al doilea principiu, care străinătate", sub preşedinţa consiliarului se spune, că făcea eserciţii regulate acolo
pretinde modernisarea absolută a traduce- secret guvernial prof. Dr. Boekh, a decis cu două săptămâni înainte. In ajunul due-
