Page 47 - 1898-02

Nr. 33—1898. GAZETA TRANSINILYAEI Pagina 3.

iului a avut un asalt cu floreta cu d-1 că­ ce urmeză instinctelor acestor ticălose ale spuse au creat echivocitătî, descoperind
ULTIME SOIRI.
pitan Exarcu; e sciut însă, că un asalt cu urei sunt adevăraţii insultători ai armatei. numai o parte a adevărului. Nicl-odată nu
floreta în ajunul unui duel cu spada este Scopul sindicatului constă aşadâr numai în ne-au venit cu doveclî, că aceste scrisori Paris, 23 Februarie. După vor­
dăunător, în loc să fiă avantagios. buna credinţă şi desinteresare; el are cea trebue să se refere neapărat numai la birile apărătorilor Labori şi Clemen-
Preşedintele: Yi s’a făcut propuneri de mai mare încredere în perspicacitatea d-v. Dreyfus. Aceste acte mistice însă trebue să ceau, juriul s’a retras, ca se dea ver­
reconciliare în sala de arme, înainte de d-1 or juraţi (Murmure violente în fundul le considerăm ca neesistente, chiar de ar dictul. Juriul a declarat vinovaţi pe
duel ? sălei. Labori protestâză. O voce din fundul fi juridicesce veritabile, deore-ce acusatul acusaţT cu majoritate de voturi, fără
Filipescu: Auclisem din ajun de textul sălei îl întrebă : Cu cât ai fost plătit ?) şi apărătorul n’au cunoscinţă de ele. Der admiterea de împrejurări atenuante.
declaraţiunei de reconciliare. In diua due­ Labori, întorcându-se ripostâză: Decă ore să ignorăm mărturiile esterne ? (Mur- Zola a fost condamnat la un an în-
lului, d. Isvoreanu, martorul adversarului v’am fi dat bani, m’aţl aplauda! murărl în auditoriu). Noi am fi putut să chisore şi 3000 franci amendă. Ge­
u
meu, mi-a presintat acea declaraţie. Eu Oontinuându-şl pledoaria, impută mi- cităm aici străini din corpul diplomatic, rantul cjiarului „Aurore , Perreux, la
am refusat’o fiind-că sciam că martorii mei nistrului-preşedinte Meline, că n’a vrut să dâr n’am făcut’o, pentru-că am vrut să se 4 luni închisore şi 3000 franci amendă.
o refuzaseră de asemenea şi fiind-că toţi lase a fi judecaţi de juriu, generalii. Dâr discute numai între FrancesI o afacere, Mulţimea a alergat după tră­
autorii de duel spun că pe teren nu se sunt ore generali dâsupra consciinţei egale care îi privesce numai pe ei. Ce se atinge sura lui Zola strigând „Jos cu Zola!“
mai pot face reconcilieri. Dâcă aşi fi sciut a ţărei ? S’a vorbit de încredere în armată. de străinătate, vrem să stăm faţă cu ea „Mbrte lui! u
că duelul va avea un asemenea desno- Noi cu toţii avem încredere în armată. Nu numai în diua bătăliei, şi adecă umăr la
dăment, de sigur a-şl fi trecut, am fi tre­ însemnâză că insulţi armata, decă dai un umăr cu contrarii noştri de adî. (Aprobări
Maxime.
cut cu toţii peste acâsta. strigăt de alarmă. Şi numai acesta a şi sgomot). Aşi putea să cetesc aici comu­
Preşedintele: D-ta sciai, că Y. Ionescu făcut Zola: a vorbit vehement, dâr n’a in­ nicările ce s’au făcut atât în parlamentul — Cel ce în lumea acâsta nu-şl află
nu este bine cu Lahovari, de ce l-ai ales sultat. Labori elice, că vrâ să facă proba german, cât şi în camera italiană cu pri­ loc, să se refugieze în inima sa.
martor ? bunei credinţe a lui Zola şi să reia în mod vire la Dreyfus. (înţelege aici declarările, — Pacienţa este arta de-a spera.
N. Filipescu: Sciam că V. Ionescu a cronologic fasele acestei afaceri, sforţân- că cercurile competente germane şi italiane — De multe pote omul să se lipsâscă,
avut ore-carî incidente cu Lahovari. Nu du-se a scote la ivelâ ceea ce nu se cunosce n’au stat nicl-odată în nici o legătură cu numai de om nu.
sciam însă gravitatea lor şi nici nu cre­ încă. Dreyfus). — O săcure tocită, produce cele mai
deam că asta ar împedeca de a fi marto­ Preşedintele Curţei învită pe Labori Preşed.: Treceţi peste aceste. multe aşchii.
rul meu. Victor Ionescu mi-a servit ea să amâne pe mâne continuarea pledoariei. Labori: Bine, dâr voiam să observ — A trăi însâmnă a visa; a fi înţe­
martor în 7—8 dueluri. Şedinţa se ridică fără nici un incident. La numai, că manifestaţiile guvernelor străine lept însâmnă a visa ceva plăcut.
Preşedintele: Când aţi început lupta, eşire din sala Ourţei cu juraţi, animaţia e s’au făcut spontan şi nu sub pressiune de — Ah, Domne! fără bani nu se pote
n’aţl vădut d-v, că spaţiul nu este sufi­ forte mare. Paul Deroulede, fostul preşe­ complicaţiunî, deorece complicaţiunî nu nimic face, cred, că nici datoriă.
cient? dinte al Ligei Patrioţilor e aclamat cu stri­ esistă. — Lipsa şi nenorocirea descoper prie­
u
Filipescu: Eu trebuia, mai întâiu, să găte de: „Trăâscă Deroulede ! „Trăâscă Acusaţiunea contra lui Dreyfus, con­ tinii falşi.
primesc orl-ce condiţiunl mi s’ar fi pus. Armata!“ Eşirea lui Zola se face în stri­ tinuă Labori, n’are deci nici o basă. Tri­ — Cine voesce să-şi sălăşluâseă întru
Cu tote acestea nu văd inconvenientul, gătul de „Jos Zola“ însoţit de fluerăturî. bunalul de resbel a urmat unui ordin, pe sine pe Dumnecleu, acela trebue să-şi de­
când în condiţiunl se prevedea ca să se care l’a considerat fără îndoială legal, şi coreze inima cu virtute.
Şedinţa de Marţi, 23 Februarie. ţ)iua
dea terenul pierdut. preşedintele cu tote brutalităţile a condus — Cine la tote dice „da , n’are nici
u
de adî fu Mar di gras, sărbătore de în­
Preşedintele: In ce posiţie se afla La­ de sigur pertractarea cu cea mai bună cre­ un inimic, dâr nici amic.
cheierea carnevalului, un fel de lăsat de
hovari când l’aţî lovit? dinţă. Declar acâsta dinainte, am avut în — Trăesce pentru prespnt şi câştigă
post cu pompose cortegiul ! pe stradă. Din
-
Filipescu: La prima reprisă, Lahovari mână actele de pertractare; am cetit de­ pentru viitor.
causa acesta s’au luat măsuri de poliţiă,
s’a retras pănă la părete. Din acâstă re­ punerile tuturor martorilor. 27 de depuneri
ca să se duplifice paza !la palatul justiţiei,
tragere n’am văcjut inferioritatea adversa­ n’au spus nimic. Lucruri bagatele, ca de
căci în cliua acâsta tote prăvăliile şi lucră-
rului. Când am ajuns aprope unul de altul pildă presenţa lui Dreyfus în biroul, unde D I V E R S E .
torele sunt închise. Sala de pertractare era
am fost ojn-iţi. S’a început al doilea anga­ n’avea nici un lucru s’a adus înainte în
tot aşa de plină, însă mai puţini oficerî, 0 lege nocomplesantă. Parlamentul
jament. Am tras de două ori la mână. Ad­ depunerile celor 27 martori. Yorbesce apoi
ca în şedinţa de erl. engles unanim votase la anul 1770 *urmă-
versarul a parat lovitura, s’a deschis, am de amintita dictare a lui Paty du Olam im­
Labori şl-a continuat vorbirea de apă­ torea lege: „Orl-ce femeiă, de orl-ce etate,
făcut un degajament şi l’am lovit. Nusciu pusă lui Dreyfus şi elice, că de aveau o
rare. Esaminând faptul, care a causat pro­ rang sâu clasă a societăţii, fiă fată mări­
cum am dat lovitura, nici decă m’am fan­ dovadă a vinovăţiei, nu-şl luau refugiul la
cesul, constata, că Dreyfus a fost arestat tată ori văduvă, care prin folosirea de
dat în acel moment. o astfel de înscenare.
la 15 Octomvre 1893. Numai soţia s’a a parfumerii, pomadă sâu alte cosmetice, prin
Pertractarea continuă. Deorece la începutul pertractării nu
sciut de acâstă arestare. La 29 Octomvre folosirea de peruci sâu prin încălţăminte
era decât borderonul; judecătorii erau să-l
u
foia antisemită „Libre Parole a vorbit mai cu călcâie înalte va sci să ademenâscă pe
ProcesiU contra Ini Zola. întâiii despre ea; lai Noemvre diarul „Le achite pe Dreyfus, dâcă nu ar fi fost în- vre-un bărbat supus credincios regelui, se
fluinţaţl în contra dreptului şi a judecăţii
u
Pledoaria lui Laborl. Eclaire a discutat acest eveniment. Labori prin comunicarea unui act înafară de per­ va privi ca înşelătore şi se va pedepsi.
susţine, că numai dela ministeriul de res- Tote căsătoriile urmate prin vre-unul din
Apărătorul Labori începe într’un tractare şi nediscutat. Cetesce apoi rapor­
bel aceste cjiare, cari sunt confidentele sta- aceste mjloce de ademenire se consideră
limbagiu elocuent şi vibrător: Domnilor tul tribunalului de răsboiă în afacerea Drey­
tului-major-general, au putut să afle de ares­ ca neligitime şi frângerea legăturei con­
ce:
juraţi, suntem aici pentru justiţie şi dreptate fus şi cli Acâstă afacere, avându-o îna­
tare. Familia Dreyfus desigur, că nu s’ar jugale în asemenâa caşuri nu se pote pe­
(Protestări în fundul sălei). intea ochilor, constat, că nimic gravant nu
fi dus la foia antisemită cu acestă soire. depsi". — De sigur, că farmaciştilor şi
El reproşâză puterilor publice rătă­ esistă.în contra lui Dreyfus. Im! pun, ca
S’a făcut mare secret cu condamnarea speculanţilor de pe atunci din Anglia nu
cite prin interese trecătore, că nu vreau se gagiu onorea şi vă dic: Nu e nimic agra-
lui Dreyfus. Spre a justifica acesta trebuia, le mergea aşa bine, cum le merge astădl
se ocupe cu afacerea Dreyfus, decât după vator contra aceluia, care a fost osândit
elice Labori, să se respecteze absolut for­ pretutindeneif.
.alegeri, cu tote că senatori şi deputaţi se (Mişcare îndelungată).
mele legale şi toţi, cari au jucat un rol în
îndoesc de culpabilitatea sa. Adevărul însă Şedinţa se suspendâză. Bogăţii pe fundul mării. Puţini omen!
acâstă afacere, acusatul, judecătorii, apă­
va eşi la lumină. Alegerile nu se vor face au o idee despre colosalele bogăţii, ce zac
rătorii trebuiau să aibă deplin cunoscinţă
asupra unui mister şi unor echivocurl (Nouă pe fundul mării. Vorbind de aceste bo­
despre învinuirile ridicate contra lui Drey- Dare de semă şi mulţămită publică.
protestări). găţii, mai întâiu trebue să ne aducem
fuş. Acesta însă n’a fost aşa. Legea nu s’a
Labori mulţămesce tuturor personelor Preşmer, 5 Febr. v. 1898. aminte de lista celor naufragiaţi. După
respectat, âr Dreyfus se jura mereu, că este
cari fac parte din elita intelectuală aFran- La petrecerea cu joc din Preşmer, datele oficiose, dela anul 1855 pănă în 1887
nevinovat. Acesta a neliniştit de pe-atuncl
-ciei, că au avut curagiul să voiască lumină arangiată de corpul învăţătoresc din loc s’au cufundat în undele mării nu mai pu­
încă multe spirite luminate.
.şi adevăr. la 80 Ianuarie a. c. în folosul bibliotecei ţine ca 90,158 de năi, în urma fortunelor,
Adauge, că îndoelile asupra vinovă­ Labori spune apoi, că nu s’a audit şcolare au incurs următorele suprasolvirl, sâu a ciocnirilor. Tot în acest restimp s’au
ţiei lui Dreyfus născendu-se încă în 1894, nimic despre paşii, cari ar fi adus pe Drey­ şi anume: înecat în apa mării 23,831 de omeni şijdin
w
diarul „L’Eclair , pentru a le risipi, a fus în legătură cu agenţii străini. Baza D-1 paroch ev. F. Sindel 70 cr. Dr. naufragii au scăpat cu viâţa alţi 23,939 de
scris un articol mincinos, caic părea ins­ acusaţiunii a fost numai borderoul şi ge­ Boltres 40 cr. I. Tiirk 1 fl. I. Binder înv. omeni. Câte bogăţii s’au perdut în mare
pirat de statul major; în modul acesta neralul Gonse a depus aici, că borderoul 70 cr. Ch. Schmid 40 cr. I. Moresz primar cu ocasiunea naufragielor nici nu ne putem
Statul major voia să dea o lovitură deci­ s’a adresat unei puteri străine şi că a ajuns 70 cr. V. Bilaş 1 fl. 20 cr. Emil Căpitan închipui. Unele corăbii naufragiate au avut
sivă, cum a încercat să dea aici mai multe la ţinta sa. Cum s’au descoperit însă tote, 50 cr. G. Negoescu preot 40 cr. Al. Ne- de-a transporta sute de mii, ba chiar mi-
prin afirimaţiunl gole şi obscure, fără a le n’a voit să arate ministrul de răsboiă. Mi­ goescu preot 40 cr. I. Teutsch 20 cr. Alois lione de bani; în anul 1885 de esemplu,
sprijini pe cea mai mică dovadă. nistrul de resboifi de-atuncl, general Mer- Tier 70 cr. G. Preus notar 40 cr. G. Do- s’a cufundat apropo de Insulele Canarice
Oâte-va dile după articolul din „Eclair“, cier a luat tote asupră-şl. Dovecjilor posi- garu preot 80 cr. I. Şander silvicultor 1 fi. un vapor de postă engles numit „Alfons
advocatul Salles a povestit advocatului De- tive, pe cari nu le-a vădut nimeni, el sub- T. Bob gendarm 50 cr. Biro cond. de XII , care avea 100,000 funţl sterlingî.
U
mange, că a aflat dela un oficer, care a stiţue numai impresiunea sa. Aşa s’a clădit gend. 40 cr. Eadar Gyorgy gend. 50 cr. Tot cam atâţia bani a avut şi fregata en-
judecat pe Dreyfus, că consiliului derăsboiu acusaţiunea pe argumente copilăresc!. Amin- Ilie Bodea cond. d. gend. 50 cr. K. Neu- glesă „De Brook , care a suferit naufragiu
u
i-s’a comunicat o piesă secretă. tesce scena, când Paty du Clam, ca să stâdter 40 cr. I. Kopony notar 90 cr. N. în anul 1798 aprope de ţermii Americei
Labori se ridică împotriva unor ast­ pună o cursă lui Dreyfus i-a dictat o scri- Bălăşcuţă 10 cr. Ir. Covăşan 40 cr. G. nordice. In corabiă se aflau 52 de milione
-
fel de procedeul ! contrarii dreptului. sore. Şi chiar decă Dreyfus ar fi tremurat Roşea 40 cr. M. Jiga funcţionar 1 fl. Fr. de dolari îh aur şi argint, pe cari corabia
S’a inventat în contra amicilor drep-' la dictat, ce-ar însemna acesta? Aceste, Schmidt rector 50 cr. G. Călborân 40 cr. englesă îi luase în primire dela o corabie
tului şi a dreptăţii cuvântul: sindicat. Cu­ esclamă Labori, sunt mijloce de investiga­ Aceste suprasolvirl au mărit venitele spaniolă. Acâstă sumă colosală nici pănă
vânt infam şi totuşi şl-a făcut drumul. ţia copilărescl. petrecere! aşa, încât după detragerea tutu- adî nu s’a putut scote din apă, deşi s’au
Decă acest cuvânt voesce să dică, că o fa- Yorbesce apoi de scrisorea unui ata­ turor speselor a rămas un venit curat de făcut mai multe încercări. In timpul
miliă vrea să-şi jertfâscă totă bogăţia, ca şat militar cătră alt ataşat al unei puteri 22 fl. şi 33 cr. în folosul bibliotecei mai recent s’a format o societate nouă
să scape pe un membru al ei, pe care îl străine, făimosa scrisore : „Acâstă canaliă şcolare. pentru scoterea din mare a acestor bogăţii.
scie nevinovat, decă voesce să dică, că de D . . c a r e să se fi vădut pe masa lui Ne împlinim o plăcută datorinţă, când Societatea şi-a şi început activitatea sa pe
1
amici ai ei îi stau întru ajutor, bine, eu Picquart, când Leblois se afla tocmai la esprimăm onor. d-nl contribuenţî sincerile ţărmii Angliei, resultatul însă e forte pro­
nu văd nimic cinstit în acesta. Ori doră el. Mai târejiu s’a inventat alte scrisori, tot nostre mulţămirl. blematic.
vor merge aşa departe a elice, că Zola e aşa de mistice. Generalul Pellieux ne-a
In numele corp. înv.
.cumpărat? Acesta ar fi o copilărie. Nu, cu venit aici la bară c’o descoperire cu totul
Ir. Frateş m. p. Proprietar: Dr. Aurel Mureşianu.
bani nu se pote produce o astfel de miş­ nouă. Nu putem să-i imputăm acestor mi­ cassar.
care. Antisemitismul şi-a ridicat capul, cei litari înalţi, că ar aminti,, der prin cele Redactor responsatlil: Gregorlu Maior.