Page 49 - 1898-02
P. 49
1
ţ&ISBÎMI, iMBUtoTiHîS, „fiaieta' iese In tlâ-csre ii.
îi " ASonMte pentru Anstro-Dngaris:
'to'WVi pilit* MSiI'O $2. St). Pe un an 12 fl.. po şbao ioni
6 fl., pe trei luni 3 fi.
Sotinoel ao&».Ktsni*> »« «a
■‘tiwoas, — î u s» S-rii de Dumlneoă 2 8. po an.
.aiWJUat, Pentru Bomânia si străinătate;
ISSEHATt st) priassn Ia A(l'»l- Pe nn an 40 franol, po ţese
sfstrnţlLsna In Bs&ţiov ®i î.% M-
wAtArele Blrovrl da tinvciiiur!: luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
N-rii de Duminecă 8 franol.
tn Yiorm: M. Dvikm, HvnritĂ
Sihalek, Rudolf .Viuu, A. OfpaliTa 8e prenumără la t6te ofioieîa
SiaehfolgBr; dmm Oţ/polii, J. poţtale din Intru ţi din a:oră
tunuabcr, In Budapesta; A. Y, li la dd. »oieotori.
Solibargtrg, BtkiUm Semen; în AHammi peutru Biasof
Bncureaci: Agtiut Uman, Sno- administraţiunea. piaţa mare,
eateaie de Roumanie; In Ham- tSrgnl Inului Nr. 30 etagiu
bsurj.: Xarotyt <4 Aitbmann, I.: pe nn an 10 fi., pe şese
Preţul Inaarţlunllor: o ceviă luni 6 fi., pe trei luni 2 fi. 50 or.
gBjmond pe a coldnă 6 ar. ţi Cu dusul în casă: Pe un an
90or. timbra centra o publi (2£PuiJ2a.er d_e ZD^a-asciîiciecă, Y ) 12 fi., pe 0 luni 0 fi., pe trei luni
care. Pnblioări mei deeo dnpi 3 fi. Un esemplar 5 or. v. a.
tarifă ai Învoială. său 15 bani. Atât abonamen
2eolamo po pagina a 8-a o tele cât şi inseţţiunile snnt
neriă 10 ei. lăn 80 bani. a se plăti înainte.
Nr. 35.—Anul LXI. Braşov, Duminecă 15 (27) Februarie 1 8 9 8 .
Revista politică. a fi numit constituţional, după-ce lului pe scriitor. Absolutismul nem că superiorii lor îi silesc să-şi maghiariseze
constituţionalismul a ajuns a fi o ţesc se mulţumea numai cu con- numele, mai cu semă pe cei aplicaţi pe la
Acum, când se împlinesc 50 de curată jucăriă în mâna lui Banffy fişcarea esemplarelor. căile ferate, pe la fabricile şi minele statu
am dela revoluţia din 1848, am fi şi a celor din partida lui, şi după-ce * lui, apoi pe bieţii haiduci şi servitori de
ajuns încet încet şi frumuşel dela începând dela alegerile de deputaţi, pe la cancelarii — ba chiar şi pe unii lu
Ceea ce caracterisâză însă mai
absolutismul nemţesc, care a urmat cari se fac cu baionetele armatei şi crători cu diua.
mult spiritul absolutist al timpului
nemijlocit după înăbuşirea revoluţiei, ale gendarmilor şi cu milibnele, des
este împrejurarea, ca în aceste ţări Multe miserii bâutue la noi şi în cele
la absolutismul unguresc. Mai t6te pre cari a sciut se povestâscă atât ale justiţiei şi la admiuistraţiă, încât te ia
nici-odată n’au înflorit mai mult ca
câte se întreprind acjî în Ardeal, de mult deputatul Rohonczy, pănă acuma spionagiul şl denunţările. Ve groza, că unde o să ajungem.
Bănat şi Ţâra ungurâscă n’au, decât la cea din urmă încercare a cetăţânu-
ninul acesta s’a vârât de mult în In comitatul Huniădorei, locuit aprope
scopul de a încătuşa poporul, de a-1 lui de-aşi validita un drept consti
organismul vieţii de stat în urma numai de Români, avem un tribunal la
aservi cu trup, cu suflet şi de a-1 face tuţional, totul este acjî falsificat şi Deva, 8 judecătorii de cerc şi 10 cer
politicei duşmăndse în contra naţio
cu totul atârnător de voinţa şi de încălcat prin forţă şi volniciă. curi pretoriale, avem 86 cercuri nota
nalităţilor nemaghiare, cari sunt
bunul plac al stăpânirii şi al organe Acâsta nu o spunem numai noi, riale, patru oraşe cu senat şi patru no
bănuite, suspiţionate şi calumniate la
lor ei. ci o spun cjilnic tâte foile ungu tari publici. Şi ce credeţi, câţi fii de ai
fiă-care pas, veninul acesta se hră-
A ajuns lucrul aşa departe, în resc! mai independente, cari se plâng
nesce şi acjî mai mult, ca ori şi când poporului nostru au putut să ajungă la
cât ac}î a început se se deştepte amar asupra decăderii spiritului con vre-o sluşbuliţă?
în contra Nemaghiarilor şi pressa
chiar şi în sînul Maghiarilor bănuiala, stituţional. Dâr o spun înşişi ofi La tribunal abia avem un jude român,
maghiară oposiţională, care contri-
că politica de maghiarisare se între- cioşii guvernului Banffy, lăudându-se
bue din răsputeri la lăţirea lui, să din 12] abia un sub-notar din vre-o 6 — 7;
buinţâză mai mult numai ca mască, în gura mare, că acesta a luat pe un procuror — râm as din vremile când
nu se mire când vede, că acum nici
îndărătul căreia se ascund poftele calea ordonanţelor măsurile cele mai se mai numia şi câte un Român, — câţi
Maghiarii nu mai sunt cruţaţi de
cele mai periculâse de domnire asu draconice pentru a restrînge liber va scriitoraşi şi diurniştl şi haiduci ajunşi
efectele lui stricăciose. Par’ că şi-au
pra popârelor, planurile cele mai tăţile cele mai de căpeteniă: drep în aceste sărăcăciose sluşbuliţe şi ei nu
perdut cu totul minţile aceste foi,
reacţionare în contra drepturilor şi tul de întrunire, de reuniune şi li mai ca prin urechile acului.
căci altfel nu ar da ajutor şovi-
libertăţilor lor. bertatea pressei. Se pretinde, că
niştilor jidano-maghiarî în a scor Tot acestă proporţiă e şi pe la jude
Şi când cjicem „popâre“, nu în acesta s’a făcut numai spre a su cătorii, unde avem abia 4 snbjutjl din vre-o
ni tot felul de faime mincidse
ţelegem numai poporele nemaghiare, gruma mişcarea ameninţătore a so 24—25! precum şi la administraţiune, unde
şi răutăcidse asupra nostră, a Ro
ci şi poporul maghiar însuşi, care, cialiştilor, dăr măsurile acele reac abia avem pretore (solgăbirSu) şi vre-o trei
mânilor, atacându-ne pănă şi cele
dâcă va mai dăinui acest sistem de ţionare lovesc tot odată în libertatea subpretorl, câţl-va scriitori şi câţl-va hai
mai nevinovate instituţiunî cultu
guvernare distrugător, va ave să-şi tuturor cetăţenilor, pe când pentru duci.
rale, cum s’a întâmplat de curend,
plângă asemenea în curând încălca înfrenarea socialiştilor era de ajuns,
susţiindu se în mod mişelesc, că Pe la oficiul de dare, la finanţe, catastru
rea totală a acelor drepturi şi liber că s’a pus în mişcare tătă poliţia, scolele reale, preparandia, la inspectoratul de
fondul fericitului mecenate Gojdu
tăţi, pe cari era aşa de mândru acum gendafmeria şi armata chiar, în ca se întrebuinţâză pentru scopuri de scole şi magistrate (oficiu primăriei în oraşe)
50 de ani, când le-a proclamat. pitală şi în ţinuturile ungurescî, pe tot asemenea.
„agitaţiune valahă“.
Bărbaţi de stat ageri şi preve- unde s’au ivit turburările socialiste. Scurt, tote oficiile publice sunt ocu
*
(jătorî au înţeles încă în anii din- Foile maghiare se plâng amar, pate numai de Maghiari şi maghiaronî, pe
tâiu după înfiinţarea dualismului, că că guvernul acum a început să nu Precând se nutresce astfel cu când fiii noştri caută să ia lumea în cap,
domnirea de rassă, la care tindeau mai ţină sâma nici de dietă şi ia tot de-adinsul veninul urei şi al duş ca SS-şI potă agonisi pânea cea de tote
Maghiarii prin nedreptăţirea şi asu măsurile cele mai grave pe calea măniei în contra poporului român, dilele şi aşa contribuţiunile grozav de mari
prirea naţiunilor conlocuitâre de altă ordonanţelor, cum a fost cea publi se nasce întrebarea, ce se petrece în şi grele le îndopă străinii şi veneticii.
limbă, va crea stări absolutistice cată înainte cu câtova cjile şi sub ţâră faţă cu acest popor, ce stare Der răul nu ajunge numai pănă aci.
încă şi mai apăsătâre decât erau cele scrisă de miniştri de justiţia şi de i s’a creat Românului de cătră stăpâ- Sluşbaşii puşi în cârca nostră, pe lângă
din vremile lui Bach. De aceea ei culte, prin care se introduce de fapt nitorii unguri? Despre acâsta ne alte slăbiciuni ale lor, mai au şi alte pă
#
încă de atunci numiau domnirea ma censura asupra diarelor, mai rău de luminâză următorea scrisore ce o cate, căci cei mai mulţi n’au calificaţiunea
ghiară sub forme constituţionale: cât cum era sub absolutismul nem primim dela un amic al causei po recerută, nu cunâsc limba părţilor, cu cari
„ absolutism constituţional “. ţesc. Se cere adecă adi, ca înaintea porului din comitatul Uniădârei: dilnic trebue se fiă în atingere şi n’au nici
Nu seim ce numire s’ar mai espedării foiei să fiă presentat pro „Pe aci încă nu s’au inscenat pănă o consideraţiă faţă cu nimeni, ci fiă-care
pute da stărilor de astăcţî după 20 curorului seu locţiitorului lui un esem acum comediile cu proclamaţiunile valache" din ei se întrece a-şl câştiga „merite pa-
şi mai bine de ani. Şi dâcă absolu plar şi dâcă acesta, cetindu-1, află vr’un şi perchisiţii, der pentru maghiarisarea nu triotice , ca cu atât mai uşor să-şi potă
u
tismul de ac}i, ce-1 vedem şi simţim delict, pdte conficsa tote esemplarele melor se lucră gros şi la noi. ascunde slăbiciunile şi păcatele şi astfeliu
în tote şi pretutindeni, mai merită şi trage tot-odată înaintea tribuna Mi-s’au plâns mulţi sluşbaşî români, mai uşor să potă avansa.
B1 â n d o c u 1.
FOILETONUL „GAZ. TRANS. W Şi minunea minunilor! Scie tot tec de grădină se-şi facă casă şi 8
lucrul şi nu fuge de lucru; şi el şi locurele la câmp, dâue de arături şi
Credeam că ’n asta yieţă. Pice popa din altar şi cântă muerea lui şi fata lui sunt pururea unul de fânaţ. Şi şi-a făcut căsuţa
diecii din strană: „Fericiţi cei blâncp, la lucru, mai pe sâma lor, mai mult atunci, îndată ce s’a însurat, mai cu
Soţiei mele. 11
că aceia vor stăpâni pământul . Şi înse pe la alţii pe bani. Şi tot ni banii ce-i avea de pe slugit, mai cum
Eu credeam, că ’n asta vieţă aşa ar trebui se fiă, că dâră popa mic se cunâsce din lucrul lor, spor îl ajută unul şi altul, dâr se mai
N’o să mai fiu fericit, şi diecii cântă, din cărţile cele sfinte nu au nimic. Apoi nici nu poţi dţice, adaugă de atunci, de fer! Dâmne.
Şi în huma cea de gbiaţă şi am băgat şi eu de sâmă, că blân că doră au păgubit cu vitele, că de Încă pănă acum haine bune
piua nâptea m’am dorit. dul stăpânesce pământul; ba şi cji- acele n’au avut nici când, apoi, ce avea pe el, der acum gol e şi el şi
06
Fără veste, ca să-mi dee cala nâstră (p , că mielul blând nu ai, nu poţi pierde. Cum vine Irina lui, de par’ că ei ar fi cei mai
Mângâieri, mi-a apărut suge dela două oi. Şi totuşi nu tot- dară, dela el nu se mai adauge ni becisnicî din sat.
Un chip mândru de femee, dâuna e aşa! Că cine mai este om mic? Că casă are, o leacă de locşor Pănă le erau copiii mici, se
Un drag ânger şi plăcut. blând ca Chifor Cârlan dela noi, încă are, mai lucrâză şi în parte şi mira omul şi nici prea, că nu pot
căruia dâră şi porecla-ie „Blândocul pe bani şi, cum (jic, nimic se alege adăuga câte ceva, dâr acum feciorii
C’un chip plin de voluptate,
unde vecji om mai de omenie ca el? din munca lui? Ba par că-i şi dator sunt în slugit, fata le lucră tot lu
Cu doi ochi ce întrupau
Unde-ţî trebue un lucrător mai bun cu bani la bancă! crul şi ei tot nu au nimic, ba să
O nespusă bunătate,
decât el? Şi nu-1 vede nime beat în Trebue ca este o pricină şi aci, răcesc văcjând cu ochii.,
Blâncjl, senini, precum erau.
veci, în pâri încă nu âmblă, cu om că fără nici o pricină numai n’ar fi Unii âmeni c^ic, că nu li-i casa
Tovarăşă pân’ la morte, pe lume cuvânt legănat n’a avut, şi el aşa fără noroc, cum e. Şi pricină în loc bun. Alţii dic, că-s amândoi
Razîm în ea mi-am aflat, tot nu-i Dâmne ajută,fot nu’i se adaug este. Uitaţi-ve cum stă lucrul: născuţi în planetă nenorocbsă, âr
Si de-atunoea a mea sârte de doue pe doue! Ba nici suman bun El din firea lui a fost bun şi alţii mai bătrâni 4i° a a
$ - D® n’a
In spre bine s’a schimbat. în spate nu are. Par’ca numai măncă blând şi harnic şi cruţător. Drept, zidi Domnul casa bunătăţilor, în-
Nici oă mai sciu de durere, şi dârme, atât e de reu îmbrăcat şi că din âmenî săraci a fost, dâr din zadar ne ostenim.
Traiul vieţii nu-mi e greu, atât e de gol pe / lângă casa lui. âmeni de omenie. Ca slugă s’a tre- Şi bătrânii au drept. La Chifor
pilele-mi curg în plăcere Nici purcelaş de Crăciun nu are, cjit şi a slujit pănă a scăpat de că- Cârlan n’a zidit Dumnezeu casa bu
Şi-aşa-s fericit şi eu. necum se mai aibă văcuţă cu lapte tunie. Atunci s’a însurat, a luat pe nătăţilor, deci înzădar se ostenesce.
Antoniu Popp. ca alţi botezaţi. Irina Natului. Natu i-a dat un pe I-a dat trup tare şi sănătos, i-a dat
