Page 5 - 1898-02
P. 5

Nr. 24.—1898.                                                G-AZETA TRANSILVANIEI                                                                                 Pagina 5.


              Italianul  dice,  că  decă  ai  pus  în  li  a  venit;  bine  câtorva  dintre  ai  noştri,  cari  nele  de  cărbuni,  cei  ce  formeză  comuna
        vieţa  ta  un  pom,  n’ai  trăit  înzadar.  D-vâstră  cu  drept  cuvânt  nu  merită  a  purta  numele  parochială sunt foştii urbarialiştl.
        să  puneţi  mii  şi  mii  de  pomi,  şi  nu  numai  de  Român.  Aceşti  netrebnici,  decă  au  vă-   In  astfel  da  împrejurări  adese-orî  sun­
        nu  veţi  trăi  înzadar,  der  veţi  binemerita  4ut,   că   erăşî   e   ales   fostul   inspector,  tem  avisaţl  şi  la  ajutorul  confesiunilor
                                                                                                                                                    Câte va cuvinte despre îngrijirea
        binecuvântarea poporului.                     au  făcut  instanţii  peste  instanţa  pe  la  sol-  străine.  Am  şi  vă4ut  la  balul  acesta  mulţi
                                                                                                                                                                  auijului.
              Sunt  comune,  în  cari  docenţii  noştri   găbirău,!  alergau  în  drepta  şi  în  stânga,  străini  din  depărtare  şi  din  apropiare,  cari
        au  oltuit  în  grădinile  poporului  mii  şi  mu  ca  să-l  potă  da  din  oficiu,  der  tâte  li-au  au  contribuit  la  înaintarea  scopului  petre­  In  numărul  dela  11  Ianuarie  c.
        de  oltoanî,  sunt  vre-o  4®ce  inşi  dintre   fost  înzadar.  Au  fost  şi  la  pădurarul,  în-  cerii,  aşa  că  venitul  curat  a  fost  forte  fru­  am  vorbit  despre  îngrijirea  dinţilor
        D-vostre,  cari  sunt  forte  binemeritaţi  pentru  vinuindu-1  ou  fel  şi  fel  de  lucruri,  cari  tâte  mos.  Cu  durere  am  vă4ut  însă,  că  pe  când   şi  a  gurei;  acum  vom  vorbi  despre
        promovarea  pomâritului.  Faceţi  acâsta  cu  sunt  minciuni  cu  corne.  Ungurii  die,  că  confesiunile  străine  din  PetroşenI  şi  jur   îngrijirea  aucjului,  care  ca  şi  gura
        toţii,  căci  cu  toţii  sunteţi  cresctăorii  şi  au  nebunit  aceşti  Români,  cari  pe  un  frate  au  participat  şi  sprijinit  acestă  petrecere,   este  unul  din  organele  cele  mai  prin­
        luminătorii  poporului,  şi  Dumnecj.eu  va  bi-  al  lor  vreu  să-l  niraieescă.  Ou  un  cuvânt,  pe  atunci  fraţii  noştri  Români  gr.  cat.   cipale ale omului.
        cuventa ostenelele D-vostrS.                  s’au făcut de rîs înaintea tuturor.           preste  tot  nu  numai,  că  nu  au  participat    Organul  prin  care  ni  se  fac  cu­
                                                                                         r
              Că  se  putem  arăta  publicului  celui       Aşa,  D-le  Redactor  şi  iubiţ   cetitori  cu  deosebire  preoţii  şi  învăţătorii,  dâr  la   noscute  diferitele  tonuri  ce  vin  din­
         mare,  că  docenţii  din  Maramureş  şi  în  ai  „Gazetei  Trans.“,  aşa  stă  lucrul  cu  Ro­  indemnul  şi  influinţa  unuia,  pe  care  nu-1   afară  şi  se  comunică  creerilor  este
        acestă  privinţă  îşi  împlinesc  datorinţa  lor,  mânii  din  Gurghiu.  Ca  să-i  scie  tâtă  lumea  mai  numesc  cu  numele,  deşi  prea  bine  îl   urechia,  care  e  unul  din  organele
        vă  rog  pe  fiă-care,  ca  la  adunarea  gene­  pe  aceşti  ticăloşi,  îi  însemn  cu  nomele:  scie  poporul  din  Petroşeni,  au  stat  pe-acasă.   cele  mai  principale  ale  omului,  căci
        rală  a  reuniunei  nâstre,  ce  se  va  ţine  în  întâi  e  Ion  Lateşiu  a  Sîi,  care  umblă  să  Să  nu  ne  mai  prindă  mirarea,  că  esistă   omulfără  aur}  şi  vedere  este  ca  şi  un
        Maiu  în  Breb,  să  aduceţi  arătările  despre  facă  tot  zavistii  atât  în  adunările  comu­  atâta  neînţelegere  între  noi  două  confe­  mort  între  cei  vii.  De  aceea  vom
         pomi  —  meri,  perl,  pruni  —  câţi  a  ră­  nale,  cât  şi  în  acelea,  ce  se  ţin  de  scâlă  siuni  românesc!,  fiind-că  tote  acestea  provin   areta  aici  şi  căuşele,  cari  pot  produce
        sădit  şi  a  oltuit  poporul  in  primăvera  ce  şi  biserică.  A  fost  în  certă  şi  cu  preotul  dela sfatuelile răuvoitorilor.      cele  mai  mari  bdle  de  urechi,  şi
         vine,  er  cari  n’aţl  pute  veni  la  acestă  adu­  şi  e  şi  astă4î.  A  umblat  pe  la  d-1  proto­  Meritul  la  buna  reuşită  a  acestei  pe­  mijlocele  higienice  spre  a  înlătura
         nare  să  trimiteţi  arătările  acele  la  mine,  pop  de  l’a  pîrît,  der  nu  şi-a  ajuns  scopul,  treceri  este  a  se  atribui  stăruinţelor  d-lui   aceste  bdle,  cari  ddcă  se  negligdza,
        ca  să  le  public  în  foile  nostre  române  şi  pentru-că  d-1  preot  e  unul  din  cei  mai  paroeh  Avram  Stanca,  care  cu  tot  zelul   remâne omul surd pentru tot-deuna.
        în cele comitatense.                          aleşi,  cari  nu  vrea  ruina,  ci  înflorirea  po­  lucră la înaintarea parochiei nostre.       Deprinderea  de*a  locui  la  ţeră
              D-vostră,  docenţii  din  acest  vicariat  porului.                                                               Un participant.   în  linişte,  dă  auflului  o  fineţă,  der
         şi  pănă  acuma  aveţi  deja  ârecare  renume      Al  doilea  e  Vasilie  Rotariu,  acesta  a                                           îl  face  fdrte  simţitor  la  sgomote
        în  comitat  pentru  promovarea  pomâritului,  fost  ca  cârciumar  la  un  jidov,  der  fiind-că           Gsssiwocare-                  mari,  cari  de  multe-ori  pot  se  l  şi
         ceea  ce  se  vede  şi  de-acolo,  că  premiile  acum  nu  e  nici  cârciumar,  umblă  după                                              vateme.  Lipsa  scurtă  de  sgomot  re-
                                                                                                         P.  T.  membri  ai  „Societăţii  române  de
         de  stat  de  câte  100  fl.  în  două  rânduri  câte-un  os  de  ros,  şi  ca  să  capete  şi  mai                                      pauseză  urechile  în  timpul  nopţii.
                                                                                                    lectură“  din  Făget,  prin  acesta  sunt  invitaţi
         le-au  dobândit  docenţii  români  din  Mara­  mare  os,  acum  nu  se  mai  subscrie  Vasilie                                           Prelungirea  complectă  atât  a  sgo-
                                                                                                    a  participa  la  adunarea  generală  ordinară,  ce
        mureş.                                        Rotariu,  ci  „Rotari  Lâszlo“.  Se  înţelege,                                              motului  cât  şi  a  luminei  slăbesce
                                                                                                    se  va  ţine  Duminecă  în  20  Martie  a.  c.  st.
              Lucraţi  şi  vă  osteniţi,  ca  să  fiţi  lău­  acesta  a  învăţat  şcolile,  l’a  făcut  de  âle.                                  aucjul  şi  vederea.  Detunăturile  mari,
                                                                                                    n.  d.  a.  la  3  ore  în  localitatea  societăţii  cu
         daţi  nu  numai  unii,  ci  cu  toţii  şi  să  pro­  Al  treilea  e  Nicolau  Rotar,  care  încă  4i°e,                                  trăsnetele etc., produc asurejire, amor-
                                                                                                    următorul
         movaţi  binele  poporului,  care  va  binecu­  că  el  nu-i  Nieulae,  ci  „Licza“.  Apoi  cu   Program:    1)   Deschiderea   şedinţei.  ţela  simţurilor,  curgere  de  sânge  din
        vânta  ostenele  D-vostră  şi  acesta  va  fi  răs­  „Licza“  nu  poţi  vorbi  un  cuvânt  serios,   2)  Raportul  comitetului.  3)  Raportul  cassa-  nas  şi  mdrtea  copilului  în  pântecele
         plata cea mai frumâsă a D-vostre.            pentru-că  el  crede  în  fudulia  lui  şi  alt-ceva   rului  şi  darea  absolutorului.  4)  Alegerea  mamei.
              Sat-Şugatag, 29 Ianuarie 1898.          nimic.  Mai  sunt  Nicolau  Moisin  şi  loan   cumitetului  pe  anul  viitor.  5)  Hotarîrea     Dâcă  copilul  după  naşcere  pănă
                                                      Şara,  cari  încă  sunt  fraţi  de  cruce  cu  cei­
                                      Tit Bud, m. p.                                                budgetului. 6) Eventuale propuneri.           la  al  doilea  an  are  greutate  de  aufl
                                                      lalţi,  ca  şi  Tândală  cu  Mândală.  Ar  mai  fi
                                      vie. Mararn.                                                       Din  şedinţa  comitetului  ţinută  la  8   sub  formă  de  vuet,  atunci  devine
                                                      vre-o  patru,  der  decât  să  mai  mânjesc  hâr­                                           mut.  Decă  din  nebăgare  de  sâmă
                                                                                                    Faur a. c. st. n.
                                                      tia  cu  numele  lor,  fac  cruce  peste  ei  şi-i  las                                     se  întâmplă,  ca  urechia  se  fiă  astu­
              Corespondenţa „Gaz. Trans“.             celui negru.                                       Făget, 9 Faur st. n. 1898.               pată  prin  anumite  corpuri  străine,
                                                                                                                  Pentru comitet:
                                                            Vă  rog,  D-le  Redactor,  să  daţi  loc                                              sâu  prin  intrare  de  insecte  în  ure-
                         Gurghiu, 80 Ianuarie 1898.
                                                      corespondenţei  acesteia  în  preţuitul  D  Vâs-   Sebastian Olar,     Gregoriu Micula,     chiă,  ori  că  din  causa  necurăţeniei
              Ştim.  D-le  Redactor!  Comuna  nâstră   tră  4iar,  ca  să-i  scie  lumea  ce  fel  de  omeni   preşedinte.        notar.          s’a  depus  pe  canal  prea  mult  ceru-
        e  amestecată  cu  Unguri,  adecă  două  părţi
                                                      sunt  aceştia  şi  Românii  cu  simţăminte  bune                                            men  (cleiu),  prin  asta  se  opresee
         sunt  Unguri  şi  o  parte  Români.  Aşa  fiind,
                                                      naţionale  să  se  ferescă  de  ei,  căci  sunt  pe      Lii e s * a t                      undele  sunetelor  dinafară  de  a  intra
        e  uşor  de  gâcit,  cum  pâte  un  Român  să   jumătate  renegaţi,  cari  umblă  după  ruina    In  editura  Librăriei  Tipografiei  diece-  în  urechia  şi  astfel  aucjul  se  slă­
         capete  vre-un  oficiu,  când  e  alegere  de  jude,   Românilor,  cu  cari  sunt  de-un  sânge  şi   sane  din  Caransebeş  a  apărut:  Căsătoria  besce.  Decă  tobaurechei  este  spartă
         ori  de  colector.  Feri  Domne  să  fie  vre-un
                                                      de un neam.                                   după  legea  civilă  ungară  (Art.  de  lege  XXXI  prin  tăria  unui  sunet  de  tun  etc.,
         Român  ales,  că  Ungurii  voteză  pentru  Un­                              Un abonent.    din  1894)  cu  notiţe  din  dreptul  bisericesc  aucful  se  slăbesce  şi  de  multe-ori
         guri,  er  Românii,  durere,  nu  ţin  cu  Ro-
                                                                                                    răsăritean,  de  Dr.  Petru  Ionescu.  Format  8°  omul remâne surd.
         îr ânii.
                                                                                                    de  112  pag.  Mai  ales  pentru  preoţii  noş­    Diferite  bole  provenite  din  causa
              De  vre-o  9  ani  funcţioneză  ca  sub-        Producţiunl şi petreceri.             tri  cartea  e  de  mare  trebuinţă,  pentru-că  răcelilor  şi  umecjelei,  seu  a  unor
        jude  un  Român,  cu  numele  Alexandru  Ro-                                                                                             scrofule,  dau  naşcere  la  umflătura
                                                                      Comit. Huneădrei, Febr. 1898.  în  ea,  pe  lângă  legea  despre  căsătoria  ci­
         tariu,  un  om  vrednic  de  tâtă  lauda,  fiind                                           vilă,  se  arată  şi  aprâpe  întrega  lege  bise—  urechei,  care  se  numesce  otorree
        într’adevăr  un  bărbat  priceput  şi  cu  pur­     On.  Redacţiune!  Comitetul  parochial   ricescă   referitore   la   căsătoriă,   precum  (scurgere  de  urechi)  şi  la  spargerea
        tare  bună,  prin  anii  1892  a  fost  ales  şi  gr.  or.  din  PetroşenI  a  anragiat  în  5  Febr.   şi  cele  mai  însemnate  părţi  din  ordina-  timpanei, causând pierderea auflului.
        inspector  peste  pădurile  şi  păşunea  comu­  n.  un  bal  în  scopul  edificărei  unei  nouă   ţiunile  ministeriale  privitâre  la  acestă  ces-   Spre  a  conserva  ainţul  în  stare
        nală.  Tâte  lucrurile  le-a  dus  bine,  în  tot  biserici, care bal a reuşit peste aşteptare.  tiune.  Dea-semenea  se  arată,  cum  şi  dela  bună,  nu  este  permis  a  apăsa  ure­
         anul şi-a dat semă despre tote.
                                                            Cetitorii,  cari  nu  cunosc  acestă  co­  cine  au  să  se  ceră  dispensaţiunile  necesare  chia  prin  legături  pe  cap,  pentru-că
              Acuma,  în  23  Ianuarie  anul  curent,  a  mună,  vor  presupune,  că  cine  scie  câtă  in­  etc.  Cu  un  cuvânt,  cartea  acâsta  e  menită  turtindu-se  se  face  lată  şi  slăbesce
        fost  ârăşl  adunare  comunală,  în  care  s’a  teligenţă  română  se  află  aici.  Der  în  în-  a  servi  ca  o  bună  călăuză  în  cause  de  că­  puterea  de  a  primi  sunetul.  Trebue
        •făcut  darea  de  sâmă  a  inspectorului  şi  tot­  trega  comună  parochială  abea  esistă,  afară  sătorii,  atât  din  punctul  de  vedere  al  le­  îngrijit  se  nu  se  adune  cerumen
        odată  avea  să  se  facă  şi  o  nouă  alegere  de  respectabilul  preot  Avram  Stanca,  vre-o  gilor  civile,  cât  şi  a  canonelor  nostre  bi­  (cleiu)  în  ureche,  căci  se  întăresc8
         de  inspector.  Vă4end  toţi,  că  respectivul  5—6  persâne  inteligente  şi  încă  şi  acestea  sericesc!.  De  aceea,  deşi  cam  scumpă,  şi  astupă  ca  un  dop  urechia  şi  îm-
        şi-a  dat  serna  bine  şi  fără  nici  o  ştirbire,  venite  din  alte  comune  din  depărtare,  parte  preoţii  mai  ales  vor  face  bine,  dâcă  şi-ar  pedecă  aucjul.  Acest  cleiu  se  curăţă
        l’au ales erăşî pe trei ani. Acâsta însă nu   ca meseriaşi şi parte ca metalurgi la mi­     procura-o cu toţii.                          cu o linguriţă, er dâcă cleiul este



        îi  era  oa  într’un  mormânt,  însă  mintea  îi  într’un  ungher,  cel  mai  dosnic  al  temniţei   coperi.  Tot  corpul  i-se  înfurnicâ;  părul  ’i-se  Nici  odată  gândul  tatălui  Negrilă  nu  s’a
        sburase  departe  la  ai  săi  părinţi.  Jucăriile  şi  aici  pe  o  lespede  de  petră  îşi  scrise  nu­  sbîrli  pe  cap,  pielea  i-se  încreţi,  sângele  potrivit  aşa  de  bine  cu  gândul  fiului  său
        din  copilărie,  iubirea  şi  îmbrăţişarea  pă­  mele  şi  familia,  istoria  sa,  un  rămas  bun   svîcnia  în  ale  lui  vine  îmbătrânite;  în  Gramen.  Negrilă,  aspru  şi  posomorit,  n’a
        rinţilor  ei,  mulţumirea  şi  fericirea  din  tre   cătră  iubitul  său  mire,  precum  şi  dorinţa   inima  lui  sentimentul  românesc  şi  iubirea   dat  voie  niciodată  fiului  său  să  4ică  măcar
        cut,  logodna,  plecarea  din  casa  părintâscă,  sa,  ca  undele  Şiretului  să  aibă  parte  de  al   pentru  Români  îşi  făcu  loc  tot  mai  adânc;   o  vorbă  în  potriva  ordinelor  stăpânului
        veselia  cu  care  a  plecat,  visul  d’afiDâmnă,  sâu  corp  şi  să-l  ducă  în  ţâra  iubiţilor  săi   din  nou  isbucni  în  al  său  suflet  ura  ne­  Haroboe;  acum  însă  se  înţeleseră  din  ochi;
        tâte  a  este  gânduri  se  plimbau  prin  mintea  părinţi,  apoi  adormi  un  somn  uşor,  ca  şi   împăcată  în  potriva  Tătarului  păgân  şi  ră­  că  trebue  călcată  porunca  Tătarului,  că
        sa.  Era  mulţâmită,  zîmbea,  era  fericită,  însă  cum şi-ar fi pus la cale tâte treburile.  pitor.  Gândul  mântuirii  neamului  românesc   trebue  mântuită  din  robie  logodnica  lui
        visa;  se  tre4i  tot  pe  aşternutul  de  sufe-    Negrilă  se  duse  tocmai  în  acest  mo­  de  duşmani,  prin  mântuirea  logodnicei  lui   Bogdan;  îşi  spuseră  unul  altuia  p’anurile;
        rinţl,  nu  scia  ce  să  credă:  miseria  ce  o  ment  la  închisâre,  ca  să  mai  sfătuiască  pe  Bogdan,  îi  fulgera  prin  minte;  se  hotărî  se înţeleseră.
        înconjura  era  vis,  ori  ceia-ce  visase  era  tînâra  fată  şi  s’o  înduplece  a  fi  mai  blândă  să  scape  pe  Branda  chiar  cu  primejdia   Sârele  apunea,  auritele  lui  rade  mai
        adevărat?  der  se  trezi  de-a  binelea,  bui-  şi  a  se  supune  norocului  şi  prin  urmare  vieţii  lui.  Timpul  era  scurt;  a  doua  4*  luminau  numai  creştetele  munţilor  şi  ale
        mâcela  fugi.  când  privirea  îi  alunecă  pe  dorinţei  lui  Haroboe  de  a-i  fi  lui  soţie  şi  a  trebuia  să  fiă  nunta  lui  Haroboe  cu  Branda.  delurilor  celor  mai  îualte;  vr’o  două  trei
        coronă  şi  alte  frumâse  şi  strălucitâre  po-  lua  şi  ea  parte  la  mărirea  de  care  se  bu   Negrilă  se  gândi  numai  decât  la  fiul  său  blânde  ra4e  băteau  drept  în  ferăstruia  în­
        dobe,  ce-i  trimisese  Haroboe.  Cu  dispreţ  cura  el.  O  găsi  aţipită,  nu-i  strică  liniştea,  Gramen.  pe  care  îl  cunoscea  de  vitez,  ho-  chisorii  Brandei  şi  trecând  printre  împle  -
        se  uita  la  ele,  îşi  acoperi  ochii  cu  vălul  ci  cerceta  încâce  şi  încolo  prin  locurile  tai­  tărît,  bun  Român  şi  ascultător,  însă  îl  ticitele-i  gratii,  sărutau  obrazul  gingaşei
         dat  de  maică-sa,  apoi  fâcendu-şl  cruce,  îşi  nice  ale  închisorii,  ca  un  bun  paznic  şi  credea  departe;  nu  soia  că  Gramen  mai  sclave;  nefericita  fată  privi  la  ele  pănă
        săruta  cruciuliţa  ce  purta  în  sîn  atîrnată  credincios  stăpânului  său.  De-odată  dă  peâte  de  mult  încă  se  ^nghja  de  sârtea  nefe­  ce-i  dispăru  şi-şi  luâ  cea  din  urmă  „bună
                                                                                                                                                     u
        de  gât  şi  se  ruga  lui  Dumne4eu,  ca  să-i  piatra  pe  care  Branda  îşi  scrisese  viaţa  şi  ritei  sclave.  Sârele  era  la  tâcă,  Negrilă  4iua .  In  închisâre  amurg  nu  se  mai  făcu,
        ajute  să  moră  creştină  şi  cinstită.  Se  ho­  testamentul.  încremeni  moşneagul  Negrilă  eşi  din  închisâre  trist  şi  gânditor;  cugetă  ci  de  odată  cu  sfinţitul  sârelui  umbrele
        tărî,  ca  atunci  când  va  fi  scâsă  din  închi­  la  vederea  acestora,  nu-i  venea  să  crâdă  cum  mai  repede  se  găsâscă  pe  Gramen,  nopţii  o  cuprinseră;  Branda  că4u  în  ge­
        sâre,  să  se  asvîrle,  de  pe  puntea,  ce  ducea  cele  ce  citia,  el  cunoscea  pe  Şuşman  şi  căci  nu  era  vreme  de  pierdut.  Cum  mer­  nunchi  şi-şi  petrecea  cele  din  urmă  mi­
        dela  turn  la  cetate,  în  apa  Şiretului,  ca  pe  Branda  după  nume,  scia  de  logodirea  gea  cu  capul  în  pământ,  etă-i  de  odată  nute  ale  vieţii,  rugându-se  bunului  Dum-
        măcar  undele  lui  să-i  ducă  farmâturile  ei  cu  Bogdan,  aştepta  să  audă  de  4iu&  în  faţă  în  faţă;  îşi  aţintiră  ochii  unul  la  al­  ne4eu.  De  odată  aude  nisce  paşi  rari  şi
        trupului  spre  ţărmurile  patriei  sale.  Se  care  trebuia  să  se  serbeze  căsătoria,  deci  tul,  tatăl  şi  fiul;  nici  o  vorbă  nu-şî4'seră;  apăsaţi,  că  se  îndreptă  spre  înch'sâre;  se
        scula  de  pe  laviţa  pe  care  zăcea;  se  duse  rămase  ca  trăsnit  în  faţa  celor  ce  des­  acelaşi gând îi muncea: mântuirea sclavei.  înfiora,  căci  îi  cunoscea,  că  sunt  a  moş-
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10