Page 50 - 1898-02

PagiDa 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 35—1889

Intr’adever, te cuprind florile, când nemţl sunt hotărîţî chiar se pără- sa contra Turcilor. Cu tdte aceste
In faţa uneltirilor bulgare, este
vedî pe câte un jude, cum fără de nici o sescă dieta, decă se va pune la or­ Porta s’a purtat cu mare cruţare firesce interesant a sci, ce cugetă
mustrare de consciinţă judecă la morte, la dinea 4il©i desbaterea proiectului de faţă cu statul bulgar, care e pus
Rusia despre ele şi îndeosebi, ce
temniţî grele şi peste averi însemnate, fără adresă al Cehilor. sub suzeranitatea Sultanului. La cugetă Rusia despre Macedonia. Bul­
ca se pricepă nici o bobă din cele ce a acesta de sigur a contribuit şi in-
* garii şi Sârbii vor să împartă Mace­
audit dela părţi, — când vedî pe unii ofi­ fluinţa ruse9că, care este atât de taro
Tocmai acum călătoresce prin­ donia între sine şi atâta au tot îm-
ciali dela administraţiune şi alte oficii, cum la Bosfor. părţit’o pe chartă, pănă când a is-
tre ţăranii români din Bucovina de­
tracteză de brusc poporul, din ale căruia con- Ba chiar şi după încetarea răs- bucnit cea mai aprigă certă între
putatul bucovinean din „Reichsrath",
tribuirl trăesc ; când vedî cum un sluşbaş mai boiului greco-turcesc, guvernul bul­
d-1 Dr. George Popovicî. El a ţinut ei. Omul care face şi desface charta
mic, haiduci, gendarmî şi servitori de can­ gar a ridicat energice pretensiunl la
pănă acum trei adunări de alegători Macedoniei, împărţindu-o după chib­
celarii, împing, înjură şi batjocuresc pe unii Ţarigrad şi a cerut concesiuni dela
români, una în Câmpulung, alta în zuiala lui între Sârbi şi Bulgari, este
ţeranî, cari vin cu vre-o trebă pe la oficii. Sultanul. In urma acesta Bulgarii au
Dorna, er a treia In Rădăuţi, făcând agentul diplomatic al Bulgariei Ia
Trebue să te revolteze, când aucjl şi câştigat dela Sultanul trei berate
pretutindeni o dare de semă asupra Paris, d-1 Ghueşof. Acesta susţine,
de-o-parte laudele greţose la adresa superio­ de episcopl, pe când, pănă în 4i
ua
lucrărilor clubului român bucovinean că Românii Macedoneni sunt inven­
rilor şi când de altă parte aud! ameninţă­ de a4î, Românii din Macedonia aş-
din camera vienesă şi dând poporu­ taţi de cătră guvernul din Bucurescl.
rile fără ruşine şi dispreţul, cu care voi- tăptă înzadar beratul pentru episco­
lui poveţe asupra modului, cum tre­ Tocmai aşa susţineau pe la 1860 Po­
besc de tot ce e românesc. patul român.
bue să-şî apere şi păzescă interesele lonii şi Nemţii în Austria, că minis­
In astă stare să nu se mire nimeni, Acum trebue se se convingă şi
sale românesc!. trul Schmerling a inventat pe Ru­
că poporul nostru este amărît pănă în Turcii, că cu tăta cruţarea şi me-
Adunările sunt pretutindeni bine tenii din Galiţia şi totuşi Rutenii
adencul inimei, că nu mai are încredere nagiarea din parte-ie, Bulgarii nu se
cercetate de Români şi d 1 Dr. Po- au rămas şi sunt un element puter­
în nimeni, că e cuprins de terore şi că se a9tâmperă, ci sunt şi mai îndârgiţî,
povicl e întâmpinat cu multă dra­ nic, tocmai aşa cum Românii ma­
feresce de totă lumea. deărece ei au luat purtarea Tur­
goste din partea alegătorilor săi. cedoneni au fost şi vor fi poporul
Mai ia lângă aceste şi miseriile eco­ cilor drept slăbiciune şi temere. băştinaş de originea latină din Bal­
nomice, impositele de ne mai suferit, şi­ Acum foile lor atacă necontenit pe cani.
canele continue şi indolenţa păcătosă a Prancesii au scăpat în cele din Turci. Nimeni nu p6te sci, ce gânduri
acelora, cari cu tote aceste ar mai pute urmă şi de procesul Zola, care i-a Şi Turcii, se vede, şi-au perdut şi ce planuri are guvernul rusesc.
ajuta ici şi colo bietului popor — der îşi neliniştit aşa de mult. Zola fu con­ răbdarea. Ij)iarul turcesc „Maliumat" Dintr’un articul în3ă al 4* V l i ofi-
| u
ar
fac coda colac şi lasă poporul pradă duş- damnat de cătră Curtea cu juraţi. El se ridica acum contra 4i& lo bul­ cios rusesc din Paris „Le Nord" ese
r
re
' manului fără inimă şi suflet, — şi vei ave fu osândit la un an închisdre şi 8000 gare, cari înfăţişâză pe Turci ca Ia ivălă, că diplomaţia rusescă nu
trista iconă a stărilor de adl dela n o i " . . . franci amendă, er redactorul 4i aru * tirani, povestind, că Bulgarii din vi- îtnpărtăşesce vederile bulgare cu pri­
Din cele înşirate în scrisdrea lui „Aurore", care a publicat scri- laietele Kosova, Monastir şi Salonic vire la Macedonia.
de mai sus, mai mult trebue se ne sorea lui Zola, Perrieux, a fost osân­ sunt rău apăsaţi şi schingiuiţi, că
„Rusia*, elice „Le Nord", „a fost,
atingă ceea ce se spune despre ne­ dit la 4 luni închisâre şi 3000 fr. unii din ei au fost aruncaţi în în- care a stăruit, ca marile puteri să primeseă
păsarea acelor fii ai naţiunii nostre, amendă, şi acesta pentru că au în­ chisăre, au fo9t torturaţi şi altele; în proiectul lor de reforme (pentru Turcia)
cari sunt chemaţi se stea întru aju­ vinuit tribunalul de răsboiu, că ar arată, că 4i are l© bulgare laudă fap­ principiul, că drepturile se vor împărţi
tor poporului şi se fiă bunii lui sfă­ fi judecat la poruncă în afacerea că­ tele bandelor bulgare din Macedonia, după religiune şi după naţionalitate, aşa
tuitori în luptele grele, ce trebue se pitanului Dreyfus, care este Evreu, 4icând : „piarele din Sofia ar fi mul-
le pdrte cu duşmanii săi. Până când şi a majorului Walsin-Esterhazy. ţămite, dâcă guvernul turcesc ar lăsa că nici un popor creştin se nu fiă lăsat la
buna plăcere a Turcilor seu a vre-unui alt
atâta nepăsare? Şese reculegă odată Condamnarea lui Zola a fost totă libertatea de acţiune bandiţilor popor creştin ore-care. Şi tot-odată am
toţi câţi sunt atinşi de aeestă bolă salutată de poporul din Paris cu din Melenik, Demier-Hissar etc., cari spus într’una, cjice numitul diar, că trebue s6
şi se scie, că blăstămul posterităţii strigări nesfîrşite de: „Trăâscă ar­ s’au unit cu bandele bulgăresc! şi se deslege şi Gestiunea recunoscerii naţio­
îi va ajunge, decă nu-şî vor împlini mata! Jos cu Jidovii! Morte lui cari cutrierând munţii, caută să bul- nalităţilor nerecunosoute încă în Turcia".
datoria cea sfântă, ce o au ca Ro­ Zola!" Unii 4ic, că cu asta s’a sfîr- gariseze pe bmenii ce fac parte din
mâni, de a sta întru ajutor poporului şit afacerea Dreyfus, alţii susţin însă, celelalte naţionalităţi, omorînd pe cei Şi spre a răspunde acelora, cari
lor împilat şi de o nu-1 lăsa fără că totuşi judecata lui va trebui să ce li-se opun". vor să împartă Macedonia între
sfat şi fără conducere. fiă în cele din urmă revisuită. „Ore Europa, întrebă numita Sârbi şi Bulgari, oficiosul „Le Nord"
fâie turcâscă, 6re lumea civilisată, mai adauge:
* ❖
dmenî conscienţioşî şi drepţi, vor „Nu este vorba numai de a se garanta
Incestiunea cea atât de încurcată Se scie, că dela isbucnirea res- consimţi la acesta?... Cum se face,
ar
a pactului dualist nu s’a făcut încă boiului între Greci şi Turci, Bulgaria că fără ruşine şi fără cinste 4i iştii întrebuinţarea limbei lor, Şerbilor şi Bul­
garilor, dâr încă şi Grecilor şi Românilor,
nici un pas înainte. In scurt timp a început să uneltescă în tot chipul bulgari cuteză să ia sub scut pe faţă
se va redeschide parlamentul din contra Turciei. Bulgarii au început omorul şi hoţia? Nu este o înjosire, pe cari inspiratorul vienes dela Balplatz
(ministeriul de esterne) are plăcere a-i scote
Viena, dâr tdte semnele arată, că să ameninţe, să se înarmeze, să or- o brutalitate purtarea 4i * elor bul­ curat şi simplu din charta imperiului oto­
a ,
nici de astâ-dată desbaterile lui nu ganiseze bande bulgare pentru res- găresc! din Sofia, cari născocesc
vor contribui la împăcarea lucruri­ vrătirea Macedoniei, c’un cuvânt să minciuni, precum sunt torturele Bul­ man".
lor. Nemţii şi Ceho-Polonii îşi stau facă tot, ce credeau că va pută ajuta In fine 4iai'ul oficios rusesc negă,
garilor dela Scopia cu ferul roşu,
tot aşa de duşmănos faţă in faţă planul lor de a uni Macedonia cu că Rusia ar fi tăcut vre-odată pro­
violarea fetelor şi alte multe ca
ca mai înainte. O fdie bine infor­ Bulgaria. lomnii? Când vor înceta 4i rele bul­ puneri în înţelesul, ca Bulgarii să
a
mată scrie, că cjilele ministeriului Asemenea seim, că din causa găresc! cu ticăloşiile lor? Lumea ci­ fiă singuri stăpâni peste Macedonia
Gautsch sunt numărate; că Nemţii purtării Bulgarilor, Rusia şi Austro- vilisată nu e nici surdă, nici orbă, şi afătuesce pe Sârbi să-şî deschidă
vor continua obstrucţiunea în „Reichs- Ungaria li au adresat cunoscuta notă pentru ca să dea cre4ăroânt panfle- ochii.
rath", că nu vor vota nici pactul cu dojeni ţâre, care notă, nu seim în telor unor sdrenţuroşl, laşi, idioţi, Ar fi timpul, credem, să-şî des­
Ungaria. Lueger se pregătesce la o urma căror intrigi, s'a fost adresat obraznici şi trădători". chidă mai bine ochii şi Românii li­
luptă crâncenă în contra pactului. şi României, care singură s’a purtat Urmeză de aici, că Turcii vă- beri şi să nu lase în părăgiuire causa
Din Boemia asemenea nu sosesc leal şi corect în faţa celor ce se pe­ 4ând, că se îngroşă gluma, au înce­ Românilor macedoneni, ceea ce ar
scirî mai bune. Se credea, că se treceau la graniţele Tesaliei, pe când put să ia o posiţiă mai energică faţă avâ ca urmare, ca aceştia se fiă
vor mulcomi lucrurile în dieta din Bulgaria şi Serbia, dâr mai ales Bul­ de Bulgari. Cât va dura acâsta, vom cu totul nesocotiţi, când va fi vorba
Praga, dăr n’a succes. Deputaţii garia şi-a dovedit pe faţă duşmănia vedâ. despre regularea cestiunei rnaeedo-
*

muere harnică şi bună, der lui nu tea înzadar. Un opşitar sfătos se afară, că am să-ţî spun ceva! Şi eşi tul am stat 12 ani încheiaţi prin
i-a dat minte destulă, l’a tăcut prea lăuda odată în prepănaţie, că el şi-a opşitarul afară şi Chifor, cam ruşi­ străini. Acolo am învăţat multe de
crecjetor, pe Irina lui asemenea, şi adus din cătane 13 căiţi, unde sunt nos cum este el şi cam sfiindu-se, tdte, numai cărţi mi-am adus 13,
fiind-că pre cel lesne cre4ător toţi tdte farmecele pământului, chiar şi ca de un om atât de învăţat şi de cât nici un popă nu sci mai multe
îl înşală, aşa trebui se păţescă şi farmecul: cum se scot comorile. umblat în lume, cum este opşitarul, decât mine. Din ele voia se dau po­
bietul Chifor Cârlan. Vestea se lăţi prin cel sat şi veni îi spuse aşa: veţe la toţi dmenii de omeniă din
Când lucra încă la casă, n’avu şi la urechile Irinii. Ea se sfătui cu Uite, Criste, că aşa-1 chiamă pe satul meu, ca să mergă vestea şi
ce lucra un moşneg drăcos, de 4'ae, Chifor şi aflară lucru cu cale, ca opşitarul, — uite de ce te-am che­ povestea, că Cristea nu în zadar a
că în locul, unde îşi pune Chifor Irina să facă un blid de plăcinte, mat afară, să faci bine să ostenesc! bătut ţările!
casa, sunt bani îngropaţi. Atâta i-a să frigă o găină, er el să aducă o pănă la noi acasă, suntem şi cam — Apoi să mergem deră, frate
fost de ajuns lui Chifor şi Irinei litră de vinars şi zahar să-l îndul- neam de departe şi fiind-că te a Criste !
lui. Din minuta aceea ei tot comori căscă, şi să cheme pe opşitar la ome- adus Dumne4eu în pace din cea fo- — Mergem, der nu grăbi tare,
viseză şi comori cercă. Umblând niă, dâră decă s’a şumeni, li-a spune cuită de străinătate, să petrecem o că te ajung. Numai bău glaja cea
nâptea după comori îşi frâng osele, şi lor taina scosului de comori. seră împreună. Ne am gătit câte cu de vinars, ce am cerut’o dela Jidan
îşi strică hainele şi-şi mâncă totă Cum se sfătuiră, aşa făcură. ceva, ca omul când aşteptă neamuri. şi dau o raita p’acasă să-mî iau o
agonisita de cjiuă. Merse Irina şi cumpără făină de Cristea opşitarul, om belit de carte-două cu mine se vă ţin de po­
Şi acesta ţine acum de două- grâu şi brânză şi unsăre şi repe4i pe dracul, pricepu numai decât, că veste.
4ecî de auî! un stog de plăcinte, încât puteai de pe Blândocul pote trăi bine din — Să iai şi cartea ceea cu co­
Când sunt numai ei amândoi, bate cdsa la umbra lui. Şi tăiâ o când în când, deci răspunse cu glas morile !
e
n’au de două 4 °î de ani altă vorbă, găină buclata ca un snop de grea lin şi prefăcut N’am bătut ţările, — Las pe m i n e ! . .
decât numai de banii, ce sunt îngro­ şi făcu din ea mâncăruţă bună. Er frate Chifore, < să-mî fiă ruşine de *
paţi la ei în ogradă, p6te chiar sub Chifor aduse o litră de vinars şi de bmenî de omenie din satul meu. Pu­ Peste un ceas era voia bună
casă. Şi cercă mereu în câte feluri 4ece creiţarî miere de trestie (za­ team rămâne acolo, că au plâns tis­ în casa lui Chifor Cârlan, cum n’a fost
numai aud, că se cercă acest lucru, har) şi-l îndulci. Apoi se, duse să turile după mine, dâr n’am mai nici când s’a însurat. Vinarsul cel
der fără alt folos, decât că-şî mă­ dea de opşitarul. Şi îl află curând, vrut; mi-a fost dor de satul meu şi dulce se scurgea în păhăruţ şi din
nâncă agonisita şi-şî frământă min- că era la prepănaţie. — Hai o leacă de prietinii mei din copilăriă. Des- păhăruţ în gură, după el plăcinte