Page 51 - 1898-02
P. 51
Nr. 35—1898. GAZETA TRANSILVANIEI •j; Pagina 3.
nene, care — cum bine cjice foia naţiuni pentru maghiarisarea nume SOIRILE DILEL care e locuitor diu Serbia şi se dice, că
rusâscă — se p6te face numai pe lor. Anume ministrul de comerciu 5 ar fi de profesiune pictor. El este acusat
basă de naţionalitate. Daniel a adresat o astfel de ordina — 14 (2G) Februarie pentru bigamiă, adecă pentru că şi-a luat
ţi une direcţiunei căilor ferate; ministrul Prigoniri nouă pentru afacere vechiă două neveste. Zvecici adecă a petrecut de
de finance Lukacs a dat două ordi* Ni-se comunică, că erăşl au fost acusaţî mult timp în Viena şi purta uniforma de
Porunci pentru maghiarisarea naţiuni de acest fel diregetorielor finan opt Români la tribunalul din Târgul-Mu- căpitan sârbesc. Se vede, că îi sta bine în
numelor. ciare din ţeră (una la 7 Dec. 1895, reşului pentru delictul de agitaţiune, şi uniforma de căpitan, căci isbutise să câş
alta la 24 Sept. 1896); ministrul de anume: d-nii Şopteran Zaharie, Pop Va- tige inima unei femei din classa înaltă a
Pilele acestea a eşit de sub ti
agricultură Dardnyi a dat o poruncă silie, Pop Ioan, Băieş Gavrilă, Murăşan societăţii, o marehisă, cu care mai târdiu
par la Budapesta o statistică oficiosă de acestea la 3 Iulie 1896, er mi Iuliu, Rusu Andreiu, Oltean Yaleriu, Giurgiu se şi cunună. Curând după căsetoriă însă
asupra celor ce şi-au maghiarisat nu nistrul instrucţiune! Wlassics la 28 Avram. In contra acestora s’a ridicat acu- se dovedi, că Zvecici a luat pe marehisă
mele în decursul anului trecut, 1897. Aug. 1896, adresându-o directorilor saţiunea după aţâţa ani pentru „doina lui numai pentru că era bogată, căci pe ea o
Autorul statisticei este Ungurul per supremi de scole. Ministrul de in Lucaciu". Mai întâiii ei au stat sub cerce tracta ca pe o servitore, din care causă
ciunat Telkes Simon, care drept răs terne Perczel încă a dat o ordina- tările forurilor bonve4escî, deorece cântarea fu silită să-l părăsescă, mergând acasă la
plată, că din Turtelbaum s’a făcut Tel ţiune in 26 Sept. 1896, 6r alta acum s’ar fi săvârşit pe când erau reserviştl. Mai părinţi. CevaşI mai târdiu se află, că Zve-
kes, a fost numit preşedinte al reu de curând, în 5 Eebr. 1898. toţi sunt omeni cu carte, învăţători şi pe cicî nici nu e căpitan, nici nu e pictor, ci
niunei centrala pentru maghiarisarea In urma acestor descoperiri se dagogi şi au fost denunţaţi de un căpitan un şarlatan josnic, care pe când s’a căsă
numelor.
4ice, că deputaţii saşi vor tace o de honveclî din Bistriţa. torit cu marchisa, avea deja acasă în Ser
Din statistica lui se vede, că în interpelare în dietă. In adunarea co bia o nevastă legitimă şi copii. Tribunalul
decursul anului 1897 au fost înain mitatului Sibiiu încă vor Saşii se In procesul faimos de comassare dela din Viena îl urmăresce acum pentru biga-
tate ministrului unguresc de interne interpeleze. Bucerdea, despre care s’a scris în foia nos- miă, der Zvecici nu-i ca ’n palmă. „Dom
1841 de cereri pentru maghiarisarea tră, unde s’au dat pe faţă tote abusurile şi
nul căpitan“ a luat’o la sănătosa îndată ce
numelor. Dintre aceştia cam jumă Mişcările socialiste. nelegiuirile, tribunalul din Alba-Iulia a adus a simţit, că s’a dat de urma şarlatanii-
tate sunt funcţionari parte la stat, . < hbtărîrea, ca să se nimicescă toţi paşii de lor lui.
parte la administraţiă, postă, căi In dilele din urmă mişcările socialiste esecuţiune, însă (pentru ca apărarea să fiă
ferate etc., adecă tot ămenî lip din Ungaria s’au mai potolit. Comitatele, ilusoriă) au hotărît, ca interimat să se sus 0 mamă bestială. Din Tarnopol (Ga-
siţi de independenţă, cari se vede, unde s’au ivit mişcările socialiste sunt pline ţină starea de moşii creată prin inginerii, a liţia) se telegrafeză, că în comuna înveci
că şi-au maghiarisat numele la po de miliţiă şi gendarmî. Ce se va întâmpla căror operă s’a nimicit, şi ca lucrările de nată Lozova, o văduvă cu numele Nas-
runca stăpânilor lor. Cealaltă jumă însă după ce se va retrage miliţia, nu se finitive să le esecute acelaşi inginer Lazar tazya Kanas ar fi vrut să se mărite pentru
tate o formeză Jidanii. Anume dintre scie. Destul că guvernul lucreză din tote Farkas, care a făcut isprăvile nimicite. a doua oră, der din causă, că avea o feti-
cei 1841, câţi şi-au maghiarisat nu puterile, ca pe popor să-l îmblândescă, er şoră de doi ani, nu se putea mărita. Pen
0 nouă reuniune română de consum.
mele anul trecut, după religiă sunt: pe conducătorii socialişti să-i nimicescă. La stăruinţa d-lui protopop român gr. or. tru ca să scape de acestă pedecă, bestiala
900 israeliţi (adecă peste jumătate), Conducătorilor socialişti li-s’au făcut al Halmagiului, Ioan Groza, s’a pus la cale mamă îşi omorî copila. Pentru ca lumea
663 romano-catolicî, 70 greco-catolici, perchisiţiunl şi li-s’au confiscat banii aflaţi să eredă, că copila a murit în urma vre
înfiinţarea unei nouă societăţi românescl
8 gr eco-orientali, 53 reformaţi etc. la ei, ba au mai fost şi pedepsiţi pe cu de consum în Hălmagiu. S’au şi adunat unei bole, ea sfăşiâ pântecele copilei şi-i
E de observat, că între greco- vânt, că banii i-au adunat prin colectene- beu sângele. Dumnecjeu însă n’a lăsat acestă
în acest scop pănă acum 2000 fl., subscriin-
catolicî sunt număraţi şi renegaţii permise de autorităţi. Inzadar au .protes du-se 200 de acţiuni de câte 10 fl. — crimă nedescoperită şi bestiala mamă îşi
(
Ruteni, er între greco-orientall sudU tat, înzadar au spusjunii dintre ei, că banii Dumnedeu le ajute! va lua în curând răsplata.
număraţi şi Serbii. Putem c}ice deci, sunt averea lor privată, câştigată cu truda
că dintre Români abia decă vor fi 3— 4, propriă, — poliţia din Budapesta n’a voit Bani falşi. In timpul din urmă s’au Pentru economi. Organul Reuniunei de
agricultură „Kortelek“ a atras atenţiunea
cari se-şi fi maghiarisat numele. să scie de protestele lor, deşi dovetjî, cumcă ivit în circulaţiune forte mulţi taleri falşi
mai de multe - ori asupra periculului, ce
Constatarea acesta nouă Româ banii s’ar fi adunat în adevăr prin colecte, de câte 1 fl. Au inscripţiă austriacă şi portă ameninţă prin importul sămenţei de lu-
nilor ne pote servi în adevăr spre nu s’au putut afla. data din 1879. Se pot cunosce mai bine cernă americană şi trifoiu roşu. Neguţăto
Unele din foile ungurescl s’au spăriat
bucuriă şi ondre, mai ales dăcă vom de pe colore, care e surie, desemnul e spă rul de sămenţe Edmund Mauthner se luptă
de-o procedere atât de .volnică şi cfi , contra importului sămenţei de trifoifi ame
c
avă în vedere, cu câtă neruşinare lăcit, loviţi de un obiect tare, ei dau un
aşa ceva nu s’a mai pomenit nici într’un rican, der totuşi vin din America canti
se lucrăză de sus pănă jos pentru sunet tîmpit şi sunt mai uşori ca talerii
stat de drept din lume. tăţi mari, aşa, că posesorii de astfel de
de-a sili t6tă suflarea să şl maghia- adevăraţi. Autorităţile urmăresc pe falsifi
Alaltăerl încă au fost pedepsiţi con sămenţe au scădut preţul cu 4—5 florenl
riseze numele. catori , der pănă acum numai atâta s’a la maja metrică. Economii se sfătuesc deci
ducătorii socialişti Pfeiffer, Bokâny şi încă
Miniştrii unguresc! înşi-şî, — cari putut afla, că banda falsificatorilor este a se feri de-a cumpăra sămenţe americane,
vre-o doi cu câte 100 fi. pentru-că au con
pentru de-a orbi ochii iumei dina prin Baclca, în Ungaria. fiă curate, fiă amestecate cu de cele eu
vocat o adunare fără permisia autorităţilor, ropene.
fară se laudă în dietă, că în dire-
er unul din ei, cu numele Gâgyor, preşe Moşia de arendat. Pe teritoriul comu v
getoriile publice ale statului nu se Este de obşte cunoscut, că la sufe
dintele societăţii papucarilor, a fost pedep nei Nicida, depărtare abia de / oră de
1
tace asupra nimănui sîlă ca să-şî 2 rinţe de plămâni şi la tuşă, untura de pesce
sit cu 50 fi. pentru-că s’a aflat la el o oraşul Gherla, se află de arendat pentru
maghiariseze numele, •— au dat pe sub (Leberthran) este mijlocul cel mai bun.
listă de colectare, făcută însă înainte de 3—6 ani o moşiă de 40 jugăre arător şi Medicii prescriu erăşl cu deosebire un
mână ordinaţiunî directorilor şi şefilor
asta cu 5 ani. cositor, dintre cari 5 /. jugăre pădure de tura de pesce a d-lui Bela Zoltan, farma
1
diferitelor oficii publice, ca se facă pe De altă parte conducătorii socialişti 2 cist în Budapesta, care îl prepară fără gust
slujbaşii de sub mâna lor a-şi maghiarisa din Budapesta sunt urmăriţi şi luaţi de tăiat; apoi casă de petră cu trei odăi, piv şi fără miros, şi se pote căpăta în tote
numele. Acâsta o spune însu-şlj jupâ- poliţiă de pe strade şi duşi cu grămăda la niţă, grajduri, şură etc., tote în stare forte farmaciile.
nul Telkes (alias Turtelbaum), într'o fotografi, unde cu puterea sunt fotografaţl, bună. Lângă casă o mare grădină cu pomi
broşură a sa întitulată: „Cum se ne âr fotografiile se vor împărţi autorităţilor şi alta pentru legumi, er la câmp încă o 2 Pentru orăşeni, funcţionari, etc. cari au
11
maghiarisâm numele? Acestă broşură prin comitate, ca astfel după portrete să-i grădină cu pomi etc. Tote acestea se pot ocupaţiunl sedentare sunt prafurile Seidlitz
ale lui Moli cel mai bun remediu prin efec
a fost trimisă de ministru tuturor potă cunosce, decă i-ar afla umblând prin arenda cu 160 fl. la an. A se adresa la tul lor la regularea mişjuirei. O cutie 1 fl.
şefilor comitatelor cu provocarea, „ca tre popor. proprietarul: d-1 paroch Alesandru Maior se pote căpăta dilnic prin poşte de cătră far
se îndrumeze pe toţi diregetorii se înain Se va vede la urmă, decă aceste mă în Tirimia mare (Nagy-Tereme, comitatul macistul A. Moli liferantul curţii din Viena.
Târnavei mici, posta în loc). Tuchlauben 9. In farmaciile din provinciă să sS
teze în cercuri cât mai largi folositorea suri aspre vor putâ în adevăr înăduşi miş
ceră preparatul lui Moli provScfiit cu marcă şi
mişcare pentru maghiarisarea numelor“. cările, ori că doră focul va arde sub spuză, A păţit’o „domnul căpitan . Din Viena ssubscriere.
u
Telkes înşiră în acăstă broşură pentru ca în urmă să isbucnâscă cu atât se telegrafeză, că tribunalul de acolo a poi’-
pe toţi miniştrii, cari au dat ordi- mai mare putere. nit cercetare în contra lui Petru Zvecici,
bune şi fripturiţă de găină, — se tot asculte. Ba, după ce au oblicit, că şi însetaţi. Apoi nici sâra se nu ne Chifor cu Irina îl ascultau ei,
trăescî, să nu mai mori! sciu şi o lecă de scrisore, ţine-te facem o leacă de voia bună? Alţi de ascultat, cu gura căscată, der
Cristea scurgea păhar după pă- băiate! De trebuia dusă o carte cu feciori dormiau ca butucii, der eu mintea lor era tot la comoră. Deci
har, îmbuca plăcintă după plăcintă bani la poştă — du-te Criste! De mintenî eram c’o găină grasă: In- într’un târ4iu se desghieţâ Chifor şi
şi spunea la pologenii de prin cătu- trebuia mers după carne pe sema sciinţez la domnu căprariu, că am începu:
nie, că era opşegos de să-i mai companiei — du-te Criste! De nu cumpărat o găină şi vreu s’o mân „Frate Criste, multă lume ai
cauţi părechiă în şepte ţări. Chifor cunoscea care-va fecior numeruşele căm la olaltă! — „Bravo! eşti om, umblat, multe ai v§4ut şi ai păţit
cu Irina lui stau cu gura căscată şi — mergi Criste în locul lui! De avea Criste! Dobitocele celelalte dorm, tu şi cărţi multe ved că ai; ce gân
se minunau de tricocţenile, ce spunea compania vre-o plângere în potriva ve4î din ce trăesc Omenii! Aşa se desc!, 6re n’am pute noi cerca —
Cristea, er el, ve4end, că cu cine strajameşterului — du-te Criste la cătunesce! Drept şi mai drept, că că uite — tot satul spune, ca aci
are de lucru, le spunea şi mai cu domnul căpitan! toţi au plâns după mine, când am undeva în aretul casei ndstre, sunt
ponturi. „Şi tot aşa şi er aşa, cât me plecat. Ba strajameşterul mi-a dat bani îngropaţi...
„Me, frate Chifore , începu el, mir, că n’am Debunit de atâtea gân două piţule şi mi-a spus aşa: Criste, — „Destul, frate Chifore, des
u
„mă, din câţi feciori au mers în că- duri, ce rn’au mâncat. Drept şi mai tu mergi la bine, der noi rămânem tul, era cât pe aci se uit; bine, că
tane de-odatâ cu mine, nici pe unul drept, că si cinste aveam la tisturi, la năcaz. Mai abate pe la noi, c’a mi-ai adus aminte“... Şi scdse Cris
nu l’au ţinut cât pe mine; pe toţi tbte capetele de ţigare tot mie mi-le trece multă apă pe vale pănă-om tea o carte şi ceti din ea aşa, că
i-au slobocjit după 2—3 ani, der mie dau. Numai au4iam pe căpitanul mai da de fecior ca tine! Im! era în păment sunt mai multe comori,
nu da Dumnecjeu se-mî mai dee meu: Criste, na capătul est de ţi 6re cum-va să-i las, dăr mă lovise decât de-asupra pământului, der sunt
drumul. Ce ne-om face fără tine, gară! Der era ţigara mai întregă, dorul de satul meu şi de prietinii greu de aflat şi mai greu de scos,
c|ieea căpitanul, cine să ne înveţe că el numai cât o aprindea şi cum mei; nu m’am mai putut răbda să că unele sunt puse cu soroc reu, pe
răgutele? Cine să ne ţîie de urît? da cu ochii de mine: ţine Criste! nu vin“. acele clocesce dracul şi, decă ci-
Nu te lăsăm, Criste, nu te putem „Apoi la manevurl... săracă Apoi prinse a cânta de se ră ne-va cuteză de se apropie de ast
lăsa; te facem şarge, îţi dăm „ţu- l u m e ! Multe găini am mai furat! suna casa, şi a mânca şi a bea şi a fel de comori, le strâmbă dracul
a
u
gul pe mână, să faci ămenî din Că ce vreţi? Tbtă 4i ^ta bătearn spune la pologenii şi la opşagurl, de gura la ureche, le ia puterile, îi schi-
boii aceia. Inzădar mă rugam să mă cele dealuri, doba. înainte: durrum- ar fi stat sorele ’n loc, noroc că era mosesce. Trebue deră cu mare bă
slobădă, că nici gând n’aveau să mă drum-drum ! Hlr noi după ea flămen4î năpte. gare de semă umblat la astfel de
v
