Page 52 - 1898-02

Pagina 4. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 35—1898

Cum se fac alegerile sub Banffy? gani ai vechei Metropolii românescl de acelaşi timp prea frumâsa ocasiune, ca să ■ binte pe toţi cei binevoitori, ca să nu şl
Alba-Tulia. Ridicată apoi la demnitatea de dovedim şi noi, că viu este aşişderea şi în pregete a sări într’ajutor cu obolul lor la
In Lendva de jos (Also-Lendva), printre
archimandrie, Mănăstirea Prislopului avea piepturile nostre sentimentul pietăţii stră­ realisarea unei opere, menhe a vesti mă­
Slovaci, se face o nouă alegere de deputat.
ca subordinate şi-eşl mănăstirile mai mici bune, ca şi al gratitudinei faţă cu memoria rirea lui Dumnecleu şi a întări sentimen­
Despre acesta i-se telegrafâzâ lui „Pester
dela Negoiul Rechitovei, dela Plosca-baia părinţilor noştri! tele pietăţii creştinescl.
Lloyd :
a
şi dela Vaca din comitatul Zarandului. îndreptăm aşadar’ acest Apel căl­
„Iritaţiunea în urma agitaţiunei elec­ r • . : , • Dat în L u g o ş, la 3 Dec. 1897 st. n.
Sub greutatea vremilor însă viâţa că- duros, acestă rugare ferbinte, cătră ono­
torale în acest ţinut devine tot mai mare. (L. S.) Demetriu Radu m. p.,
lugărâscă din tote aceste mănăstiri s’a ratul public românesc, ca să binevoiască a r Episcopul Lugoşului.
Preoţi slovaci şi austriac! (?) merg din sat ne sprigini la realisarea scopului salutar
stîns; âr din veneratele lor ziduri, abia au
în sat. Terorismul plebei nu cunosce mar­ ce-l urmărim: Restaurarea Mănăstirii Pris- Acâstă colectă este autorisată prin
rămas câteva pietri de pomenire. Aprâpe /
gini (măi, măi!) In Siklos judele comunal rescriptul înaltului Ministeriu regesc un­
aceeaşi sorte durerosă a trecut şi peste topului. Er bunul Dumnezeu îndure-se a
a fost trântit la pământ pe stradă pentru- vărsa cu îmbelşugare darul său peste guresc de interne sub Nr. 115.515 ex 1897.
că se ţine de partida guvernului. Preotul Mănăstirea Prislopului; astfel încât abia
odată în an, şi mai mult numai sub cerul acestă întreprindere, ca şi peste sprigini-
dela Serencicî este corteşul cel mai fana­ Dar pentru biserică.
liber, se slujesce sfânta liturgie la altarul torii ei, ca s’o vedem realisată cât mai
tic (!) Fatadobri, corteşul ţărănesc al „par­
său, câdut în ruine şi încungiurat de tote curând spre lauda sa şi spre binele po Braşovul-vechiu, 4 Febr. v. 1898.
tidei poporale*, a fost arestat de gendarml
părţile de ele. Poporul însă, fără deose­ porului său credincios!
pe cuvânt, că a insultat pe regele. Turbu- Onorată Redacţiune! Poporul român,
bire şi chiar din mari depărtări aleargă Nota. Ofertele binevoitdre, fiă cât de
rărl mai mari se crede, că nu vor fi. Se atât de apăsat prin dările grele, ce abia
din an în an mai număros la acâstă săr- neînsemnate, se vor primi cu mulţumită şi;
află aici miliţiă şi gendarmeriă în număr le mai pote suporta, n’a încetat a escela
bătore fixată pe Dumineca nemijlocit în­ socoată publică se va da asupra lor; âr nu­
mare.“ prin simţul său de abnegaţiune şi jertfire
ainte de 8/20 Maiti, diua Sfântului loan mele generoşilor binefăcători se vor în­
ErăşI e vorba aici de-o luptă în con­ faţă de biserica sa străbună, ca faţă de
Evangelistul, Patronul Mănăstirii, spre a scrie în Cartea de aur a sfintei Mănăstiri,
tra „partidei poporale“, pe care guvernul, acel far luminător, menit dela provedinţă
da laudă Domnului şi spre a-şl uşura şi şi de veci se vor pomeni la sf. liturgie în
decă ar pute, ar stârpi-o în 48 de ore. de a-şl arăta calea mântuirei printre vifo-
întări sufletul cu duloile mângâieri ale re- sărbătorea chramului ei.
Telegrama foiei guvernamentale, se’nţelege, rosele timpuri, prin cari trece, şi carea îi
ligiunii creştine. Ofertele se vor trimite la adresa d-lui
descrie lucrurile aşa, ca să se credă, că servesce ca singurul asii salvator al virtu­
advocat Dr. Gavrilă Suciu, cassarul interi-
preoţii catolici prdvocă turburările. S’a După ce aşadar’ în acest locaş sfânt ţilor creştine străbune, şi conservator al
mal al comitetului, în Haţeg, âr listele de
dovedit însă la t6te alegerile de mai în- îşi află asilul dorit nenumăratele inimi în­ limbei şi naţionalităţii sale.
colectare se vor înapoia oficiului vicarial
nainte, unde s’au luptat candidaţii guver­ setate după acea mângâiere cerească, a Acesta o dovedesce destul de elocvent
din Haţeg, cel mult pănă la finea lunei
nului cu ai „partidei poporale -, că tot© cărei cântare necontenită limpede a do­ şi dania marinimosă a mai jos însemna­
11
Iulie 1898.
tui'burările au fost provocate mai mult vedit în cursul a opt-spre-cleoe veacuri, că ţilor vrednici creştini parochienl ai paro-
Dat în H a ţ e g , la 22/10 Noem. 1897.
prin abusurile de putere ale organului gu­ trăsătura caracteristică a nemului românesc chiei gr. or. din Braşovul-vechiă. • Dania
vernului. Marile număr de] miliţiă şi gen­ a fost, cum este şi acuma şi cum trebue Comitetul pentru restaurarea Mănăstirii acesta s’a făcut din următorul incident:
darmeriă de sigur, că nu pote contribui la să fiă şi în viitor, alipirea nedespărţită de Prislopului: Românii şi Saşii locuitori în vecină­
liniştirea spiritelor. religiunea creştinâscă, sub a cărei influenţă Nicolau Nestor, vicar for. adm. gr. tatea a Il-a din strada de mijloc din Bra­
binefăcâtâre acela ’şl-a păstrat tot-odată cat. Petru Nandra, par. şi adm. gr-cat. şovul vechiu au avut în comună proprie­
neştirbită firea sa, şi cu pas măreţ s’a în­ al S. Mănăstiri, Pop Avei Bociat proto­ tate o casă, carea după un înţeles avut,
Pentru restaurarea unei vechi dreptat printre negurile, furţunoşe spre popul .Ulpiei-Traiane. Ştefan Radid, proto­ au vendut’o în decursul lui Ianuarie a. c.
f
aurora deşteptării sale culturale; după-ce popul Jiului. Augustin Blasian, protopopul Românilor ca mai puţini la număr, li-s’a
mănăstiri istorice.
astfel în acest monument sfânt se întâl­ Bobâlnei. Ioan Pop protopopul Hunedârei. venit din preţul casei vândute suma de fl.
A p e l nesc la olaltă sentimentele religiose cu ale Michail Bontescu, advocat în Haţeg. Iuliu 158. însufleţiţi de sentimentul de caritate
mândriei naţionale; după-ce monumentul Raţ, protopopul Cudşirului. Samuil Vla- creştinâscă şi de jertfire pentru progresul
câtrâ Onoratul Public român!
acesta e ameninţat cu desăvârşită ruinare; done, senator magistratual în Haţeg. Dr. moral şi material al sf. biserici unanim au
Printre numărosele urme de monu­
şi în fine după-ce lipsesc orl-ce alte is- Gavriil Suciu, advocat în Haţeg. Demetriu decis ca acestă parte a lor din preţul casei
mente frumose, ce a împodobit odinioră ro­
vore de resurse pentru mântuirea lui: Co­ Iancu, paroch în Turdaş. Paul Oltean, în­ vândute să-l doneze sfintei biserici gr. or.
mantica vale a Haţegului din preajma Re­
mitetul subsemnat, încuragiat de spiritul văţător în Haţeg. G-eorgiu Pop, paroch în ou hramul S-tei Adormiri din Braşovul-ve-
tezatului, şi cari, în cea mai mare parte,
tradiţional de jertfă al neamului românesc, Geoagiul-inf. Ioan Draghiciu, paroh I. în chiîi, ceea-ce au şi făcut, administrând suma
sunt şi acuma o dovadă viuă a măririi
a luat iniţiativa, ca prin subscripţie pu­ Cudşir. Constantin Pop, paroch în Baia- arătată Epitropiei parochiale, pre sâma
împrăştiate de coloniile romane în acest
blică, prin obolul carităţii creştinescl şi de-Criş. Teodor Crişan, paroch II. în Cud­ sfintei biserici menţionate.
leagăn al descălecării lor, loc de frunte,
românescl, să reînoiască din temelie zi­ şir. Iosif Stupinean, paroch în Lunca-Cer- Acei vrednici creştini, 22 la număr,
fără de nici o îndoelă cuprind ruinele
durile venerabile ale acestei sfinte Mănăstiri, nei. Alexandru Muntean, paroch în Veţel. sunt următorii: G-eorge Spiridon Voicu, Ioan
Sfintei Mănăstiri dela Crucea Prislopului.
şi prin înfiinţarea unui fond anumit s’o Petru Cheţian, paroch în Densuş. Sofroniu Oltean, Uie Neagoie, G-eorge Duşa, Dumitru
încântată de frumseţa acestor ţinu­
readucă pe încetul la renumele şi vechia Oltean, paroch în Rechitova, Yasiliu Ce- Negură sen., G-eorge Bustea, Dumitru Mu-
turi, în cari natura şl-a desvălit cu atâta
ei strălucire. tăţian, paroch în Subcetate. Romul Raca, răroiu, Ioan Prişcu sen., Nicolae Vlădărean,
strălucire podobele sale, dâr mai vârtos
Da, Mănăstirea Prislopului, carea vea­ paroch în Bonţarul-inf. Corneliu Iubaş, pa­ Ioan Batea, Nicolae Puiu, Dumtiru Nistor,
mişcată de sentimentele pietăţii creştinescl,
curi de-arândul a adăpostit la sinul său pe roch în Ştei. Ioan Bocăniciu, paroch în văd. Reveiea Constantin Jaliu, văd. Ana
dâmna Safira, fiica lui Moise Vodă, Dom­
cei întristaţi şi sdrobiţî cu inima, ştergând Pui. Isidor Saturn, paroch în Merişor. Ioan Dumitru Ghimbăşan, Dumitru Negură jun.
nul României, în a doua jumătate a vea­
lacrimale celor nemângăiaţl, oţelind pute­ Bora jun. paroch în Petros. LadislauNan- Ioan Prişcu jun., Zaharia Florea, văd. Elena
cului XVI-lea, a ridicat acest locaş sfânt,
rile celor sieiţl şi îndulcind amărăciunile drea, paroch în Silvaşul-inf. Dionisiu Do- Ioan Aldea, Maria Nicolae Voicu, George
în a cărui criptă zac şi acum osemintele
vieţii tuturor, de vreme-ce prin răsunetul brean, paroch în Sânta-Maria-Orlea. Ioan Voicu Vălcănean, Constantin Ghimbăşan şi
ei, aşteptându-şl gloriosa înviere.
neîncetat al sacrelor cântări, ce se restrân­ Itnl, paroch în Haţegel. Silviu H. Simo- Ioan Moldovan.
Îndată dela întemeierea sa Mănăstirea
geau cu mărire între zidurile ei, şi de ’netti, paroch în Văliora, Nicolau Zugrav, Comitetul şi Epitropia parochială ’şî
acesta a început a fi nu numai un locaş
acolo prin bisericele nenumărate din jur, paroch în Uricanl. Ioan Patachi, capelan
sfânt de pietate, ci, întrucât permiteau greu­ ţine de o deosebită şi plăcută datorie a
a păzit cu scumpătate graiul viu şi dulce în Lunca-Cernei. Nicolae Muntean, cate- aduce şi pe acâstă cale în numele sf-tei
tăţile vremilor, şi un centru de cultură
al limbei nâstre: Mănăstirea Prislopului, chet în Deva. Ioan Micşa, docente în Ştei. biserici tuturor acestor vrednici binefăcă­
pentru poporul românesc din Valea-Haţe-
dicem cu glas duios şi năduşit sub acea * tori, viile sale mulţămirl pentru acâstă ma-
gului şi din ţinuturile mărginaşe, dând din
povară a ruinelor sale, dâr cu deplină tă­ rinimositate probată pentru binele şi înain­
şcola sa cântăreţi nenumăraţi pentru bi­ Nr. 2182—1897.
rie, reclamă astădl dela noi tributul sacru tarea sfintei nostre biserici.
sericile românescl. Pe lângă acesta, tra­ Aprobare şi archierâscă binecuvântare
şi frăţâsca nâstră conlucrare pentru mân­
diţia ne mai spune, că tot acolo şl-au dând din totă inima la acestă nobilă în­ Provedinţă divină să le conserve viâţa
tuirea ei din perirea totală, dându-ne în
avut reşedinţa mai mulţi EpiscopI sufra- treprindere, la rândul Nostru rugăm fer- spre binele bisericei şi mângâierea lor su-
comorY. Apoi mai adause el, ţinend ragiu şi începu: Eu cred, că aci — Apoi când aţi vedut banii sciam, nu me chinuiam pentru el;
cartea dinaintea nasului ca şi cum unde-va comdră de ban! este, der ardend? întrebă Cristea. pe el Bani făcut bunu bunilor şi eu
ar ceti din ea — „apoi trebue se trebue se seim, sunt ei puşi cu so­ — Noi nu i-am vedut ardend, m’am ales cu nimica.
seim, că banii care-s î n ţ ă m e n t , ard roc bun ori reu? Şi apoi: 6re unde
ce se dicem, der i-a vedut Gorea cu — D’apoi cum credî, că ar fi
spre cjile mari, spre di de Pascî, este ea? Apoi grija mea mai de­
ua
Pascu şi cu Tbderu lui Dremboi, bine? întrebă Irina.
Rosale, Sângeorgiu şi Ispas. Er banii, parte !
când veniau dela mbră tustrei cu — D’apoi aşa, că ce biată vom
cari ard pănă în mieclul nopţii, sunt
— Şi cum am sci bre de trei jipturî de făină de grâu, cum afla se împărţim în trei, vouă două
stăpâniţi de diavolul, si numai acei sunt puşi cu noroc bun ori reu? — măcinase se aibă pe lăsarea de sec părţi şi mie una; învoiţi sunteţi?
bani sunt buni, cari ard după mie­
întrebă Chifor, er Irina n’aşteptâ de postul Crăciunului. — învoiţi!
dul nopii, pe la cântatul cocoşilor.
se-i spună Cristea, ci începu: — V a i , — Der nu v’au spus, vedutu- Din sera aceea capul lui Chi­
Nici de banii cei puşi lără soroc reu
că uituc mai eşti tu, Chifore, dor i-au ei ardend pănă )n miedul nop­ for şi al Irinei e mai plin de co­
nu se pote omul apropia et’ aşa, că
ai audit cum a spus de pe carte, că ţii, ori după miedul nopţii? mori, decât pănă ’nti’aceea. Cristea
nu p6te sci omul de ce pote da:
banii, cari ard pănă 'n miedul nop­ — Nu-ţî aduci tu Irină aminte? le celueace totă agonisita. Ei lucră,
De n’are omul ierba fiarelor nu dă r
ţii sunt rei şi numai cei din d° î întrebă Cililor. asudă, şi ce capătă papa Cristea cu
de ei; nimeresce locul, sapă pănă
s
de di unt bani buni! minciunile lui. Odată îi trebue 3
ua
mai dă de ei, şi ei întră tot câte cu — Par’că era de cătră di >
ae
un stânjin mai alund în păment pă­ — Vedî, Chifore, di Cristea când veniau ei dela m6ră. zloţi buni se mergă la păscălăul din
fălos, mai bun cap are Irina, decât Curmătură se caute ’n zodie. Chi­
nă îşi pierd urma.“ — Atunci — grăi Cristea sfă­
tine, ea ţine mai bine în minte cum for face ce face, înciripâză banii, îşi
Cristea, cum <dic, spunea min­ tos — atunci sunt bani buni, şi de
i-am cetit. Adecă ce, şi sunt mue- umple traista de merinde pentru doi
ciunile aceste ca de pe carte, şi Chi- va vrâ Dumnedeu ai noştri sunt.
rile mai ascuţite la minte decât inşi pe patru d^ şi 80 ia cu Cris­
e
for cu Irina erau galbinî ca cera şi Dâr se facem o lâcă de socotâlă se
mulţi bărbaţi. tea la păscălăul din Curmătură.
stau ca înlemniţi cu gura căscată şi nu păţesc şi cu voi cum am păţît
ascultau la minciunile lui. Irina era fălbsă, că ea a ţinut cu un Franţuz, la care lui în cor- (Va urma).
Cristea vedea bine, că-i are ’n minte cum a cetit Cristea, br Chi­ tel; că-i aflai o comoră în colniţă
clesce şi că se tem de celea ce le for sta debălăzat, că în capul lui şi i-o dedui în mână, er el mi-a
spune el, deci prinse mai tare la cu- n’a putut întră atâta înţelepciune. scos ochii cu trei zloţi buni. De