Page 53 - 1898-02
P. 53
Nr. 55. —1898. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 5.
fletescâ. Numele lor neperifcore vor rămâne, mai mare bucurie, când privesce fruc mic nu pote da mai strînsa legătură fiă îndesate; vârfurile trunchiului
fiind induse în cartea binefacerilor şi cu tul ostenelelor sale. membrilor familiei, decât dragostea, productiv încă se ciuntă. Trebue se
pietate vor fi rostite de preoţii sf. nostre El deprinde de timpuriu pe co credinţa şi speranţa în Dumnedeu. nu lăsăm trunchi prea deşi nici de
biserici la obicinuitele ocasiunl ale servi piii sei cu ocupaţii folositâre, dedân- Nimic nu pdte fi mai demn de res cei productivi, cu atât mai puţin
ciului divin. du-i mai înainte de tâte la supunere pect, decât când tatăl familiei se crengi prea dese. Cu cât o tufă o
Dee bunul Bumnecjeu ca în timpurile şi obicînuindu-i la muncă; numai râgă lui Dumnedeu în mijlocul co ţinută mai în lumină de tîneră, cu
aceste grele, esemplul lăudabil al menţio deprinderea de a munci le va aduce piilor săi. atât mai puternice s’ar desvolta tâte
naţilor creştini să îndemne ■ pe cât mai cea mai mare fericire în t6tă vieţa Etă der adevărata icână a pă părţile ei, astfel că pururea va fi în
mulţi Români la săvârşirea ăstor fel de lor şi va ajuta la binele şi fericirea rintelui de familie. El guverneză prin stare a se susţine în sus şi fără par.
fapte nobile, spre lauda lui Dumnezeu şi întregei familii. Deprinderea în lene înţelepciune şi dragoste, er casa sa Mulţi cred, că o tufă produce qu
spre binele şi decârea bisericei nostre. este cel mai mare reu; trândăvia este o binecuvântare Dumnecjeescâ atât mai multe fructe, cu cât are
Comitetul şi Epitropia parochială este însoţită de ruşine; lenea este şi un raiu ceresc. lemn mai mult. Der nu e adevărat,
a bisericei sft. Adormiri din mama sărăciei, pe când deprinderea căci decă tufa e prea desă, face
JBraşovid-vechiu. la muncă din tinereţe ne va fi de fructe mai slabe, mai mici, deâre-ce
mare folos la bătrâneţe. Petreceri şi producţiuni. crengile productive, aflătâre în mij
Un părinte, câştigând încrede locul tufei, nu-şî pot desvolta fruc
Corespondenţa „Gaz. Trans“. rea şi respectul soţiei şi copiilor sei, Braşov, 1 Febr. 1898. tele.
are tot dreptul de a cere şi ascul On. D-le Redactor! In sera de 130 Ia
Beriişte (Banat), Febr. 1898. Tufa veche, ce nu mai produce,
tare din partea celor-ce îl îucunjură, nuarie v. c. avui plăcerea de a participa trebue scâsă afară şi înlocuită cu
Stimate d-le Redactor! Trebue să Ve căci fără ascultare şi supunere ni la petrecerea tinerimei române din Preş-
mulţămim din inimă pentru ostenela cu mic nu este statornic, atât în fami mer, arangiată de corpul învgţătoresc alta tînără. Der o putem şi întineri,
tăindu-o pănă la pământ şi culti
care lucraţi pentru luminarea şi progre lie, cât şi în stat. Cu t6te acestea deacolo în folosul bibliotecei şcolare. Măr
sarea nemului românesc, căci vai, mult un părinte trebue să caute, ca su turisesc, că impresiunile, cu cari m’am vând un iăstărel. Tâte mlădiţele, ce
încercaţi suntem noi Românii! punerea şi dragostea să fiă din bună întors mi a întărit şi mai mult înore- ar răsări peste vară din rădăcină,
Pusu-s’au stăpânitorii noştri străini să voinţă, căci unde ea se face de frică derea în puterea de vieţă a ţăranilor noş trebuesc delăturate, scâse, ca se se
pâtă desvolta un trunchiu tîner pu
ne apese şi strivescă; multe şi grele lupte şi sîlă, acolo ea nu are urmări bine tri. M’am convins din nou, cât de gre ternic şi se potă produce fructe
avem să purtăm ca să putem trăi ca ceea cuvântate; dragostea şi nu frica tre şit judecă aceia, cari cred, că în sînul unei
ce ne-am născut, ca să putem trăi adecă bue se fiă temelia adevăratei căsni petreceri ţărănesc! „domnii“ nu pot afla bune. Tot la al doilea an trebue
ca Români. cii, numai dragostea aduce fericirea vre o petrecere. Astăcjl, când se recere ca gunoit pământul printre tufe şi tre
Lăsaţi suntem pradă duşmanilor noş unui părinte; ei trebue să scie însă, legătura dintre ţăranii noştri şi conducă bue săpat bine şi adânc în fiă-care
tri seculari, cari nu se mai geneză de ni că dragostea şi respectul nu se pâte torii lor să fiă mai strînsă ca ori şi când, an, ca să potă bine străbate aerul
mic şi de nimeni. câştiga prin sîla şi frica, ci numai e trist, că se mai află între ai noştri şi apa la rădăcini.
Nu ni-ar păsa de duşmani, căci de prin merit. 6menî, cari încungiură ocasiunile de-a veni Ca să pieră insectele dela rădă
aceştia am mai avut noi şi vom ave, der în atingere cu poporul. cini, e bine ca în fiă-care an, după
Părintele trebue se dea o eres-
pentru aceea tot aceia am rămas, cari am săpare, se se presere var. Primăvara
cere bună fiilor sei, deprinejendu-i Der să mă întorc la petrecerea din
mai fost şi cari vom fi cât lumea. Der des de timpuriu e bine a uda pă
la supunere; nici lacremile, nici lin vorbă. Primul scop, ce trebue să se urmă-
acum şi Dumnedeu pare că s’a pus cu bă mântul printre tufe cu must de gu-
guşirile neînţelepte se nu-1 înduplice rescă prin o astfel de petrecere poporală,
tăile lui asupra nostră şi încă de mai mulţi noiu, care lucrare nu ni-a fi zadar
de-a împlini cele ce doresc capriţiile este că poporul să se cultive, să-şi lărgescă
ani. Vii nu avem de mulţi ani de fel, căci nică, căci cu atâta vom ave fructe
copiilor săi, căci decă la tinereţe nu după putinţă cercul cunoseinţelor folosi-
pe tote le-a pustiit filoxera. Porcii în anul mai bune şi mai frumose.
se înfrânge inima copiilor, la bătrâ t6re şi estetice. Mulţămită D-lor arangia-
1896 au perit aprope toţi; vite mari încă La sădirea tufelor de agrişi şi
neţe nise va sfâşia inima de durere, torl şi în deosebi D-lui paroch G. Ludn,
■s’au prăpădit multe şi lung timp nu |ni-a strugurei trebue să fim cu băgare
căci un copil rău 'nărăvit ne prici- acăstă petrecere a întrunit amândouă con-
fost iertat a merge nici cu carăle cu boi de semă, ca să nu-i punem prea
nuesce cele mai mari dureri, şi cea diţiunile adecă: folositorul şi frumosul.
cu bucate la târg. Oi înainte cu 7—8—10 deşi, cel puţin un metru trebue se
mai adâncă mâhnire. Unde părinţii Folositore au fost cele două dialoguri,
ani erau în comună peste 1000, acum mai fiă depărtarea dela unul păn’ la
arată slăbiciune, piere respectul co unul despre Comassare compus pare-mi-se
sunt 60. altul.
piilor şi cresce în ei viţiul. de d l paroch G. Ludu, esecutat de doi
In anul 1897 pusu-s’au ploile neîntre-
Nenorocirile, ce se pot întâm tineri ţărani; al doilea dialog: „Trebuin Trifoiul alb.
.vupt şi cu vărsări de ape, aşa jcă nu s’a
1
pla într’o familie de multe-orî sunt ţele adevărate şi întrebuinţate' , a fost
putut ara, decât a patra parte din ce era
fârte mari şi rele, der orî-carî ar fi esecutat de d-ş6rele Eugenia Ludu şi E. Trifoiul alb e potrivit pentru
hotărît să se pună cucuruz; cine a putut
ele, nu este nenorocire atât de mare, Bălăşcuţâ. Prin aceste dialoguri s’a inten locurile năsipâse, unde nu priesce
sămăna şi săpa la timp a căpătat câte pu
ca stricarea morală a unui copil, ţionat a face pe popor cunoscut cu avan- nici trifoiul roşu şi nici cel bastard;
ţin şi slab.
care lovesce punctul cel mai delicat tagele şi desavantagele comasării, şi-i face altcum lui îi merge bine şi în lo
Grâul s’a uscat, din mulţime de lanţe
al inimei părinţilor, căci fiiul rău să înţelegă, cari sunt adevăratele lui tre curile, unde priesce cel roşu. Rădă
nu s’a căpătat nimic; unde a fost câte
crescut aduce cea mai mare durere. buinţe şi cari numai închipuite. cina lui principală întră afund în
ceva, a fost puţin şi slab, / , Y , ’/ parte Esemplul cel rău şi slăbiciunea pă pământ — nu e numai deasupra pă
l
7
3
6
d e cum a fost într’alţî ani; preţul abia e Partea frumosă, care a contribuit la
rinţilor este, care a pus temelia ce nobilitarea şi cultivarea simţămintelor po mântului ca la trifoiul bastard, —
pe jumătate ca al celui bătrân. Fen mult
lui dintâiu reu. porului, a constat în espunerea dibace a prin urmare el priesce şi în locurile
-der rău. mai sbicite, ba chiar şi în năsipurî.
Un bun părinte trebue se dea dialogurilor, apoi în cântările, ce s’«u ese
Mare ajutor am avut dela „Societatea
copiilor sei o crescere bună, pre- cutat de corul compus din tinerii şi ţine Rădăcina lui se adâncesce de
•căii ferate , care ni-a dat şi împărţit cu
u
mergerî cu esemple bune întru tdte. rile din loc, precum în jocurile naţionale V de metru în pământ, ba chiar şi
2
curuz italienesc de sămânţă numit „ Cinquan-
El trebue se căra cu insistenţă dela şi moderne, oe s’au esecutat de toţi junii de 1 metru, şi dă rădăcini în tâte
u
Mno , care se pote sămăna şi mai târdiu şi
copiii sei o purtare bună, dând şi el ţărani cu dibăciă de admirat. părţile formând mulţime de plante
se coce mai degrabă cu mult ca al nostru,
în acelaşi timp exemple bune. Dâcă Succesele morale ale acestei petreceri laterale, chiar aşa de puternice, ca
precum şi grâu de Tisa. Acestea le-a dat
însă el e dedat pentru esemplu vi- şi producţiuni au fost cât se pote de mul- cea din seminţă. De-1 semănăm cu
pe aşteptare până în tomna anului viitor,
ţiului beţiei, atunci cu ce drept va ţămitore. Petreceri frumdse şi instructive, rat, avem numai o cositură pe an,
âr din preţul pământului a iertat la forte
pute se înfrunte pe altul, care este ca cea din Preşmer, a-şl dori să văd în der cresce repede de aceea e mai
jnulţî chiar şi jumătate din preţ.
ca şi el? Cum ar pute să-şî ridice fiă-care comună, unde locuesc Români. potrivit pentru păşunat, decât pentru
Peste mine a mai căclut o forte grea
glasul în contra desfrânărei unui co 1—C. nutreţ. Florile lui sunt albe, abun-
lovitură a sorţii şi prin aceea, că în diua
pil al său, când el însu-şî calcă în dante în seminţă, care-i galbină des
de Dumineca Rosaliilor mi-a murit şi
picidre credinţa, ce datoresce ca chisă de forma inimii, fârte mică şi
scumpa soţiă, rămânând eu şi copii fără
sei sale. . SCOlTOlvIIii. se coce în August. Priesce pe tote
.mângâiere. locurile şi dureză 3—10 ani, după
Vai de casa aceea, unde capul
Cu drag am aşteptat „Gazeta" şi cu cum e de bun pământul.
familiei, părintele dă cel dintâiu
•drag am cetit’o; cu drag aşî sprijini-o în Cultivarea agreşilor şi a strugureilor.
esemplu de o purtare rea, ajungând Pe păşunate se planteză singur
.continuu, der, durere, din căuşele sus ară
de batjocora acelora, ce ar trebui înmulţirea agreşelor şi a stru prin seminţă ce cade, deârece vi
tate nu se pote şi cu jale trebue să mă
să fi-se porte cu respect; vsy de gureilor se întâmplă prin despărţirea tele nu o mănâncă bucuros, deci
despart de dânsa*).
casa aceea, unde părintele, care este de trunchiuţî tăiaţi din tufa veche, prin ajunge la cocere. De voim a-1 cul
St. Scăfdiă.
apărătorul onorei casei sale, el sin tiva, îl semânăm primăvara în holde
luarea lăstorilor tineri eşiţl din ră
gur lovesce cel dintâiu în propria sa dăcină, prin sădirea crenguţelor de de tâmnă, ârî nici nu mai trebue
€âte-va cuvinte despre părin ondre; acolo nu este binecuvântarea un an, ce le tăiem din tufa vechie, grăpată.
cerescă, ci un blăstăm ruinător! Vai Cultura lui e ca şi a trifoiului
tele de familie. ori — voind a ave soiuri nouă —
de părintele de familie, care uitân- prin semănare. Nu prea aleg pă roşu. Unde-i semănat curat, ne dă
(F i u e.) du-se asupra sa însu şî, se vede mai o cositură de 15—20 măjî metrice
mântul, în orl-ce grădină cu pământ
dejosit şi mai umilit, decât femeia pe hectar. După aceea mai face o
Părintele de familie este sufle bun se iac destul de bine. Voind
şi copiii săi! bună păşune pentru oi, care se pâte
tul activităţii în casa sa, el aie însă a-i ave frumoşi şi sănătoşi, tre
munca şi grija cea mai grea, el nu- Părintele trebue se dovedescă bue aă-i seim cu deosebire curăţi, socoti în preţ de 6 măjî metrice de
tresce, îmbracă şi cresce pe ai sei. şi să înainteze religiositatea, adevă ciuntă. Trebue curăţiţi în fiă-care nutreţ.
Când e trebuinţă de poveţuire şi de rata temere de Dumnedeu, necon an şi fiind-că ei tac fructe tot-deuna Aşa dâră se nu uităm r pentru
sfat, toţi se uită la densul; când ur- tenita stimă şi iubire cătră fiinţa pe lemnul din anul trecut, trebue locurile bune de bucate e trifoiul
meză a se lupta în contra nenoroci cea prea înaltă, căci acestea sunt să urmăm în ciuntire următârele : roşu; pentru cele năsipose — trifoiul
rilor, el se pune în capul familiei; corona unui înţelept părinte de fa Trunchiuleţul principal trebue alb, şi pentru ceLe umede — trifoiul
der tdte acestea le sufere, cu cea milie. Religiunea este de lipsă pen- ciuntat pană rămâne numai de 5—6 bastard.
înălţarea sufletului şi a credinţei, ochi, âr lăstarii laterali trebuesc lă I. P. Reteganul.
pentru nobilirea mintei ndstre şi saţi numai de 1—2 ochi, şi e de
*) Pentru anul acesta autorului cores
pondenţei ’i s’a dat Gazeta de Duminica pentru aducerea aminte de deşertă- băgat de semă, ca crenguţele fruc
gratuit, cum am arătat la timpul său.— Bed. ciunele, ce le avem pe pământ. Ni tifere (cele ale strugureilor) să nu