Page 57 - 1898-02
P. 57
,Yi
/
1(
„Sazeia iese îi Sâ-care di.
ţ> fjmtfii Aooaaiaeaie patru Austro-Dngana:
v
'« #w- ci*»* m«?a &i 3!0. Pe un an 12 fl„ po şase ^anl
%r;wi rv .» 6 fl., po trei luni 3 fl.
-.r-'o.«iv. —tibo.ct&ittiiH va nu N-rii de Duminecă 2 fl. pe an,
v.i^vl n<!*vk Peatru România si străiaătatu:
(‘i-’stHATE sn ţi-m.s'j la fteros*
lOît'ifjkiM tn Hrs'o’r ţi Îs.- wc* Po un an 40 franol, pe ş6pc
■flftW'T’siJ.R fllpkari ia tuiwflwf: innl 20 fr., pe trei iuni 10 fr.
Sn Vir.nb; jf. IK.vt S jtswuĂ H-rii de Duminecă 8 freno!.
Skikakk. ISudoij Jtes)/i, i, O^pnWa Se prennmera la t6îe ofieieie
Slaofcfolgar; iman Or,ptiu . ,/. poştale din întru gi din axaîâ
Rwtmsber, în Budantaia: i. r, fi la dd. aoiectori.
Zriidbtrycrr;, Rsksitin Berna): Sil A^emanil ţsairi Braşov
SnourSKai: Apsw.a Havat, 8r,6- administraţiimea, piaţa mare,
tatuaje da aoutnani«: tn Ram- târgul Inului Nr. 30 etagiu
!>US2 >: Karoiyt eh .fnthmami, I.: pe un an 10 fl., pe şese
Prsţu! Inoorţ'Hsillcr: a isexiă, luni 6 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr.
gssmond pa s> oo!6nă 8 «a. ţi A ■’N^T T"T" T “f" Cu dusul în casă: Pe un an
5
30or. '.imunei oeuMa a psbii- Munmn wlnNj oanoaza! ssesosS rarank urmi 12 fl., pe 6 luni 6 ii., pe trei luni
'Vhra. Publicări mai deas. după 3 fl. Un esemplar 5 or. v. a.
r.nnif.ă ţi învoiţii*. aâu 15 bani. Atât abonamen
iipiiiftrao pe pagina a 8-» o tele oftt şi inaerţiunile sunt
sssriă 10 or. ren 80 bani. a se plăti înainte.
. 3B. Braşov, Lunl-Hârtl 17 Februarie (1 Martie)
Ministrul de justiţia despre £ltă ce a (fi ministrul: estremă) desvoltă aceşti duşmani ai statului vic Olay. El dise, că socialismul n’ar bân
3
„agitaţiuni". Ministrul de justiţiă Erdeiyi: . . . Agita erăşl o mai mare activitate (Sgomot mare tui astădî în acestă ţeră, decă ar fi respec
ţiunile socialiste şi ale naţionalităţilor au şi reprobări în stânga şi stânga estremă), tată ordinea de drept, pe care însă tocmai
totuşi situaţia în privinţa agitaţiunei na
Un deputat din stânga estremă ţinut dela început în încordare atenţiunea guvernul o atacă mai mult prin abusurile
a atacat în şedinţa de Vineri a die guvernului. (Vii reprobări şi ilaritate în ţionalităţilor este şi adi mult mai favora şi volniciile sale electorale.
bilă, decât în anii 1893/9B şi sper, că
tei .ungurescî ordonanţa ministrului stânga estremă.) Când am venit la guvern, Despre egalitate de drept adî nici
starea cu încetul se va îmbunătăţi.
de justiţia, prin care, sub pretextul agitaţia naţionalităţilor isbuenise în flăcări. > vorbă nu mai pote fi la noi, căci de esem-
O asemenea politică a urmărit guver
interpretăm legei de pressă dela 48, In unul din cele dintâi consilii ministeriale plu Curia pe omul sărac il osîndesce pentru
se Introduce de fapt censura pre ne-am ocupat cu acestă cestinne şi am nul şi faţă cu agitaţiunile sociale. (Vii re omor la 10—15 ani de temniţă, pe când pe
ventivă. decis disposiţii cu unanimitate. Partea probări în stânga şi stânga estr). Aici înse un domn bogat, din societatea alesă, fiind-că
„Se pbte bre, ca guvernul se administrativă a agitaţiilor naţionalităţilor verdictele jnraţilor n’au venii în ajutor guver stă în legături apropiate cu ministrul-preşe-
nului In mod neesplicabil opiniunea pu
schimbe legile prin ordonanţa? Căci s’a centralisat în mâna d-lui ministru-pre- dinte (înţelege pe baronul Banffy Idnos,
blică a ţerei n’a reagat; opiniunea publică
dâcă se pote, atunci nu mai esistă şedinte şi încă cu un succes forte frumos. fratele ministrului-preşedinte, care împuş-
44
nici o lege în Ungaria . (Stig&rl în stânga estremă: Porte!) El a nu s’a pătruns de aceea, că agitaţiile so case pe un ţăran la viiă. — Trad.) îl achită ;
Cu aceste cuvinte amintitul de lovit agitaţiunile în rădăcină, a luat firele cialiste sunt un mare pericul pentru bună er pe un al treilea, fiind-că are conexiuni cu
starea ţărei. De aici a urmat, că procesele
putat a caracterisat era actuală de lor în mâna sa şi n’a dat nicidecum pace omeni fruntaşi, îl osîndesce la 500 fl. amendă.
ordonanţam agitatorilor. de pressă intentate în causa agitaţiunilor Nu numai pe terenul justiţiei şi al admi
Firesce, că ministrul de justiţiă Geza Polonyi; Unde sunt? socialiste le-am perduL înaintea juraţilor. nistraţiei însă, ci pe tote terenele poporul
a negat, că s’ar fi abătut, fiă cât de Ministrul de justiţiă Erdely : Acesta (Aprobări în drepta, contradicerl în stânga). simte, că e apăsat. Nu e mirare deci, decă
puţin, de litera şi de spiritul legei a fost prima parte a disposiţiei. Cealaltă In cele de mai sus se cuprind, în astfel de împrejurări el dă ascultare agi
de pressă dela 1848. Der, ca se-şî întră în cadrul resortului justiţiei, ca ur cum am cjis, mărturisiri preţiose, pre tatorilor socialiştilor.
justifice procederea, a mai susţinut, mărire a faptelor penale săvîrşite prin agi cum şi afirmări pe cât de false, pe Ministrul de justiţie Erdely dice, că
că ar fi fost stricăcios pentru vacja taţiunile naţionalităţilor. Curţile cu juraţi atât de caracteristice. Der însă-şî atacurile lui Olay sunt îndreptate din mo
şi creditul statului, dbcă s'ar fi pro au sprijinit cu tăriă guvernul în acestă ces- împrejurarea, că ministrul de justiţiă tive personale şi de aceea nu răspunde la
pus o lege esceptională faţă cu pressă tiune. Opiniunea publică a ţerei a fost pă puue mişcarea socialistă alături cu ele. Ministrul e convins, că ţera are folos
socialistă. De ce se se facă atâta trunsă de consciinţa, că agitaţiile naţiona aceea a naţionalităţilor şi vre s'o din aceea, că el ocupă portofoliu ministe
sgomot, când se pbte ajunge la scop lităţilor sunt periculose pentru ţeră. Ur tracteze pe acelaşi calapod, este fbrte rial (Rîsete batjocuritore în stânga). Olay
cu legile esistente? Ba a mai susţi marea a fost, că curtea cu juraţi faţă cu semnificativă pentru gradul, la care a atacat şi Curia pentru o sentinţă a aces
nut ministrul, că legile escepţionale agitaţiunile naţionalităţilor pretutindeni, unde s’a putut avânta pănă acuma înţe teia. {Olay: Pentru mai multe sentinţe!)
nu se pot uni nici cu principiile libe s’a săvîrşit o faptă punibilă în contra pres lepciunea politică şi de stat ungu- Oe ar dice d-1 deputat, decă eu aşi ingera
ralismului şi ca de aceea a ales dru crierilor codicelui penal, şî-a dat verdictul râscă. la aducerea sentinţelor? (Olay: A fost vorba
mul cel mai uşor şi comod al ordo seu condamnator. De-o-parte este a se mul- Ya fi de lipsă se anaiisăm mai despre fratele ministrului-preşedinte ! 8gomot.)
nanţelor. ţămi disposiţiilor luate de administraţia, de cu de-ameruntul enunciările şi afir ...De trei ani, de când este ministru, la nu
Ca dovadă, cât de bine pbte altă parte este a se mulţămi curţilor cu mările ministrului de justiţiă un mirea a mii şi mii de funcţionari el n’a
guvernul s’o scbtă la cale cu siste juraţi, că focul agitaţiunilor s’a domolit guresc. protegiat pe nimeni (Olay: Nu-i adevărat,
mul de ordonanţare, „fără a mai curând şi îndată ce guvernul a observat minte !)...
44
aduce legi escepţionale , ministrul acesta, a fost şi în ce privesce urmăririle După câteva scene turbulente, cari au
de justiţiă Erdelyi a amintit şi mă mai indulgent, ba a promovat opera îm- Atentatele la libertatea pressei. culminat în declararea din nou a lui Olay
surile, ce le-ar fi luat cu succes în păcărei prin graţiărî. Acesta avu urmarea, „pe onor ea lui , că ministrul a grăit neade
u
(Discusiuuî în camera ungară.)
contra agitaţiunei naţionalităţilor, pu că la începutul anului 1897, când un de văruri, luâ cuvântul Râtkay Lăszlo.
nând acesta agitaţiune în paralelă putat m’a acusat aici în cameră, că în mi- Şedinţa dela 2B Februarie a camerei Guvernul, cfi Batkay, află de prisos
se
cu a socialiştilor. nisteriulde justiţiă s’a organisat un cabinet ungare s’a ocupat aprope esclusiv cu cele a mai guverna aclî cu legile, el se rnulţă-
Este remarcabilă şi importantă negru (Sgomot în stânga) şi că sunt inten mai nouă măsuri reacţionare luate de gu mesce cu ordinaţiunile. Legea dela 48 e
acesta parte a discursului minis tate nenumărate procese de pressă, eu am vern din incidentul răsvrătirilor socialiste, pentru tote timpurile, prin . urmare ea e
trului de justiţiă. De aceea aflam putut să anunţ On. camere, că nici un sin — măsuri, cari după cum se scie, culmi- valabilă şi adî. Punând lângă olaltă legea
de bine a-o reda la locul acesta, gur proces de pressă de-al naţionalităţilor neză în cele mai grave atentate la liberta dela 48 şi ordinaţiunea ministrului, una din
vrând a atrage astfel îndeosebi aten nu este pendent. Adevărat, că în timpul tea pressei. ele este nebunia. Minstrul să judece, care
ţiunea cetitorilor asupra mărturisi din urmă, mai ales dela începutul erei de Discuţiunea în acestă temă a întro- e aceea. El lasă majorităţii camerei sarcina
rilor şi afirmărilor, ce le conţine. obstrucţiune (Mişcare în stânga şi stânga dus’o deputatul din stânga estremă Ludo de-a judeca, decă ministrul n’ar trebui pus
FOILETONUL „GAZ. TBANS. 44 limbi, ’i-se dă posibilitatea să-şi apropieze monstruos latinesc al acestui limbagiu asemăna c’un cuceritor, care partea cea
44
mai târdiu fără multă greutate orl-ce limbă „cult , de care fiorii te apucă numai mai alesă a pră4ii făcute în ţări străine o
antică, bine înţeles numai în caşul când se atunci, când cerci să te apropii da adevă bărăzesce patriei sale, unde drept o rod
Cum vom traduce pe classîcî ? dedică carierei linguistice. ratul grafii românesc al opincei. Der ce nică posesiune prospereză înflorind şi des-
(Biblioteca autorilor classicl. Miiller. Bucurescl 1898) Acest multiplu scop însă instrucţiunea să-i faci, acestă latinomanie inconscie, is- voltându-se mai departe.
classică şi-l va ajuDge, numai decă tradu vorîtâ numai din nepriceperea celor che
Studiu-recensiunc de N. S u 1 i c ă.
cerea să va face într’o bună românescă maţi, e deja bolă şi încă contagiosă. Y.
(Urmare.)
44
„pe vălâchie , cum (îicea profesorul meu de E evidentă deci importanţa unei bune In chipul acesta am stabilit un fel
44
E adevărat, că scopul instrucţiunei latină. Procedendu-se astfel, şcolarul va în traduceri românesc! în sensul stabilit. Tra de „modus in rebus , am indicat în con
gimnasiale în cele două limbi classice nu ţelege pe de-o-parte esenţa anticei limbi, ducerea d-lui Obica nu e românâscă în turi generale şi cu aplicaţiunî speciale, ca
mai e exclusiv limba însa-şl. Adî se pre din care traduce, er pe de altă parte va sensul acesta. Bine ar fi, decă în punctul lea, care va fi bine s’o urmeze traducăto
tinde, ca limba latină seu elină să se pro face un bun eserciţiu în manuarea corectă acesta am imita pe strămoşii noştri, cel rul. Teoria în caşul acesta eu n’o ţin su
pună numai întru cât sunt de-ajuns pen a limbei sale materne. O astfel de tradu puţin când împământenim operile lor în perfluă, căci decă nu e în stare să facă pe
tru înţelegerea celor esprimate în ele. Der cere şcolară aşa-deră va ţine locul de mij limba nostră. Bec verbum verbo curăbis red- bunul traducător, are cel puţin misiunea
nu mai puţin adevărat este, că instrucţiu loc între traducerea etimologică şi artis dere sidus interpres! Am insistat mai mult de a-1 feri de defectele capitale, de cari
nea classică pe deplin şi-a ajuns scopul tică, întru cât scopul ei iuvolvă în sine în asupra acestui punct, care strict judecat sufer adî traducerile. Vorbe de clacă asa-
> >
numai atunci, când şcolarul e deja în po acelaş timp scopul ambelor acestora. Se aparţine mai mult pedagogiei, şi anume dâră nu i-se vor părea nimănuia cele dise
:
siţiune de a înţelege firea limbei, de a va purcede însă din contră, se va întâmpla methodologiei, am făcut’o însă numai din păuă acum, cu atât mai vârtos, că cestiu-
străbate în spiritul ei; şi acesta cu atât ceea ce de regulă se întâmplă: prin tradu causa importanţei sale; şi ca să fiu com nea e tractată strict din punctul de ve
mai vîrtos, cu cât se scie, că spiritul anti cerea verbală făcută în spiritul limbei la plet, ţin să mai relevez şi faptul recunos dere al anticelor limbi classice.-Da, atunci
celor limbi classice e cu totul altul decât tine, din care se traduce, dâr fără ca şco cut deja din antioitate: că adecă un bun când traduci dintr’o limbă modernă, par’că
al limbilor moderne, cari se par tote croite larul să pricepă acel spirit, se va crea în mijloc de a îmbogăţi şi perfecţiona însă-şl nu prea ’ţî trebue multă teoriă, pentru ca
pe un calapod. Drept aceea aprofundarea detrimentul cel mai regretabil al limbei limba naţională mai ales în partea sa sti se poţi traduce. E altceva însă, când tra
şi în consecenţă înţelegerea modului de ju naţionale, un „jargon de scolă, care de listică, e tocmai traducerea dintr’o limbă duci din latinesce, seu grecesce. Aici avem
44
decată al celor vechi, pe lângă că ’i ofere venind cu timpul a doua fire a şcolarului, străină. Cicero însu-şi mărturisesce (Or. I, în faţa nostră două limbi, cari ca spirit
şcolarului o bună gimnastică intelectuală, trece apoi ca un însemnat element consti 55), că stilul său are se-1 mulţămescă mare şi fire stau în evidentă oposiţiune şi con
tocmai prin aceea, că ’i-se dă ocasiune se tutiv în corpul aşa numitei limbi culte- parte traducerii lui Demostbenes şi Eschi- trast cu spiritul şi geniul limbilor moderne,
vadă diferinţele caracteristice ale anticelor literare. Urmarea naturală e aspectul acela nes; er Bernays dice: traducătorul se pote cari în trăsăturile lor principale coincid
\
r
