Page 58 - 1898-02

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 36—1889

sub acusaţiune pentru acea ordinaţiune ne- dinaţiunea ministrului de interne, ca o mă­ Lege pentru adunările de popor. de o extremă gravitate. Etă amănuntele:
drâptă a lui. Prin astfel de ordinaţiunl în­ sură durabilă, nu o pote primi. N’are nimic Ministrul unguresc de interne Perczel, răs- Acum câteva dile, un gendarm ungur, care
cetă, în Ungaria orl-ce stare legală. (Mare în contra de-a se lua mesurl energice, dâr pun4ând în şedinţa dela 26 Febr. a came­
mergea pe linia de frontieră la punctul
mişcare. Strigări: Absolutism!) Să spună dâcă se întâmplă acâsta, atunci cu consim­ rei la o interpelare, ce i-a fost adresată Câmpul Terovăţului, a întilnit un copil de
guvernul, că ore acum, când din inciden­ ţământul camerei are să se statorâscă or­ de deputatul „partidei poporale * Molnar, 14 ani, anume Petre Foamete, din Vîrcio-
1
tul aniversărei de 50 de ani a timpurilor dinea de drept, pe basa căreia se iau mă­ clise, că guvernul se ocupă cu lucrarea unui rova, şi l’a luat la bătae, sub pretext că-1
dela 1848 va trebui să mergem în cimiter surile... Ministrul de interne lâgă dreptul proiect de lege pentru regularea adunări­
găsise pe linie. Un ţăran, Mihai Preşneanu,
la mormântul martirilor, ce să le spunem de întrunire de permisiune. Acâsta stă în lor de popor, dâr timpul de faţă, când se
care se găsea pe teritoriul român, văcjend
acestora? Să le spunem, că legile, pe cari oposiţiă cu ordinea de drept esistentă. In cere luarea unor măsuri escepţionale, nu-1
că gendarmul ungur nu lăsă din mâni pe
le-au câştigat cu sângele şi viâţa lor, noi acest cas mai bine se se declare, că nu esistă află potrivit, ca dieta să se ocupe cu acest
bietul copil, intervine, rugându-1 să nu-1
nu suntem în stare nici măcar să le apă­ drept de întrunire. Dreptul legat de permi­ proiect. Promise că va presenta camerei mai bată. Ungurul înfuriat de acâstă in­
răm şi ţinem în vigore. Guvernul vrâ, ca siune nu este drept. (Aprobări sgomotose.) acel proiect numai atunci, când administraţia
tervenţia, fără a da vre-un răspuns trage
lângă cei 13 martiri să punem legea pressei In Gestiunea dreptului de întrunire esistă va fii organisată Intrigă şi pe tote terenele.
cu puşca în nenorocitul ţăran. Glonţul,
ca al 14-lea martir. Asta o putem face, dâr numai o ordinaţiune, care s’a dat în 1878 Molnar s’a declarat nemulţămit cu răs­ perforându-i chimirul cu care era încins,
să nu uite ministrul, că nu-i nimic mai gro- şi în care se dice, că numai astfel de adu­ punsul ministrului. „Dâcă pănă acum**, dise s’a înfipt în corp. Aflându-se despre acâstă
•zav, ca legea înmormântată de viiă, căci nări sunt a se opri, al căror scop e îndrep- el, „când încă nu aveau la mână nici un
oribilă crimă, sub-prefectul s’a transportat
dâcă se înmormentâză de viiă sub co- dat în contra legilor. Dâcă guvernul ar instrument, autorităţile ne-au şicanat în-
la faţa locului, unde a găsit pe Preşneanu
perişul ordinaţiunilor, ea se întorce şi cu cere pe un timp anumit suspendarea drep­ totdâuna când am voit să ţinem adunări aprope fără viaţă. Transportându-1 la spi­
faţa muribundă şoptesce cuvântul: revo- tului, la asta şi vorbitorul ar consimţi, dâr de popor, îmi închipuesc ce au să facă
talul judeţean, victima gendarmului ungur
luţiă! (Vii aprobări în stânga estremă.) să nu vrâ guvernul a perpetua o stare de acum, când pot să se provâce la ordina­ a încetat din viaţă după câte-va ore.
Ministrul de justiţie Erdely dice, că lucruri, care se contrariâză cu ordinea de ţiunea ministrului. De bună sâmă nu vom piua de li Aprilie ca „serbătore na­
ordinaţiunile din vorbă se baseză pe dis- drept... In Anglia, dâcă e perieul, se sus- putâ face altceva, decât să apelăm mereu 1
1
posiţiunile legei din 1848. După §. 30 al pinde pe-un timp anumit Jiabeas corpus' -ul, dela solgăbirău la vice-şpan, dela vice-şpan ţională *. Ministrul-preşedinte Banffy a pre-
sentat alaltăeri, în 2 Febr., pe biuroul ca­
articulului de lege XVIII din 1848, când dâr guvernului engles nicl-odată nu i-a la ministru şi sfîrşitul va fi, că adunarea
merei un proiect de lege, prin care se de­
se începe împărţirea esemplarelor tipărite trăsnit prin minte a interpreta în cuvintele va trebui să se amâne ad calendas graecas: clară ca „sărbâtore naţională * rjiua de 11
1
u
trebue să se trimită esemplarul obligator „liabeas corpus şi dreptul de a face per- cu alte cuvinte nu vom mai putâ ţinâ adu­
Aprilie, ch) î n care Ferdinand V a sanc­
respectivei autorităţi, care este procuratura. chisiţii domiciliare şi de-a confisca... D-i nări. Acâsta o sciu bine, căci guvernul şi ţionat legile dela 1848. Camera a întâm­
1
După §. 11 al ordinaţiunei, esemplarele obli- ministru a voit să ne facă să înţelegem, partida sa uresc „partida poporală * mult pinat proiectul cu „âljen"-uri.
gatore ale diarelor periodice, orl-că acestea că dela 1848 legea de pressă nu s’a esecu- mai tare, decât pe socialişti.
1
se împart prin postă, ori prin expreşî, în tat şi că numai acela este sensul corect al Majoritatea „liberală * a luat în fine împăratul Wilselm nu vine în Ungaria.
timpul când începe împărţirea au să se legei, pe care-1 dă el. Ori cum ar inter­ la cunoscinţă răspunsul ministrului. Am fost adus soirea după foile unguresc!,
predea la postă, pe lângă reversal de pri­ preta ministrul legea şi ordinaţiunea, to­ că împăratul Wilhelm al Germaniei din
mire. Va să dică dispune a se face acelaşi tuşi cu ordinaţiunea sa el a introdus censura incidentul jubileului de 100 de ani a regi­
lucru, care e prevăzut în articulul de lege preventivă. (Aprobări sgomotose). Se provocă 5 mentului de husari Nr. 7, staţionat în Ora­
XVIII din 1848. la declaraţiunea lui Darâny, după care gu­ — 16 (25) Februarie dea mare, care portă numele lui, va lua şi
vernul a luat măsuri, cu foile agitatore
După §. 22 al aceleeaşl legi, judele Proces pentru Marşul LigeL Vineri parte în personă la serbarea jubilară a re­
să fiă confiscate înainte de-a se împărţi. gimentului. S’a mai fost c^is, că împăratul
instructor, după înaintarea acusaţiunei, pote s’a pertractat înaintea tribunalului din Arad
Se pote, că în anumite vremuri trebue să
imediat să confisce tipăi’iturile, dâcă află procesul intentat învăţătorilor Costin şi Ile- Wilhelm va fi ospele monarchului nostru
se ia măsuri escepţionale, dâr dâcă se face
de lipsă, âr despre acâstă procedere are să reţiu din Moroda, împreună cu alţi vre-o la marile manevre din anul acesta. Acum
acâsta, să se facă pe faţă, âr nu interpre­
se ia proces verbal. Ordinaţiunea dice: 7 tineri ţărani din acea comună, acusaţî foile unguresc!, cu părere de rău relatâză,
tând fals sensul şi spiritul legei dela 1848,
„Dâcă la oficiul postai din localitate esistă că la PascI în 1895 au cântat înaintea bi- că împăratul Wilhelm nu va veni la vară
care prin cuvinte săpate în pâtră şi metal
serviciu organisat, acusatorul public în afa­ sericei Marşul Ligei. S'a adeverit însă, că în Ungaria.
dispune, ca fiă-cine să-şi potă propaga li­
ceri de pressă în cas de lipsă să se facă n’au cântat, decât două versuri (m’ain suit Poesiile lui Bolintineanu în unguresce.
ber cugetele sale.
imediat o revisiă a esemplarului obligator la munte’n zori, să prind fulgerul din nori), Frumosele poesii ale poetului nostru român
din foile periodice în timpul când începe după care plăiaşul satului i-a oprit de-a Demetriu Bolintineanu, au fost traduse şi
distribuirea lor şi dâcă ar observa în ele Atentat contra: regelui Greciei. mai cânta. Oonstatându-se acâsta, procuro­ pe unguresce de Nagy Karoly.
semnele vre-unui fapt punibil, să facă ime­ Din Atena se telegrafâză: Duminecă în rul însuşi s’a simţit păcălit şi pe ţărani i-a
Lipsă de-un abvocat român se simte
diat arătarea criminală. Şi acâsta, cu deo-, 26 n. c. s’a încercat un atentat asupra vieţii scos de sub acusaţiune. Pertractarea s’a
în părţile Huedinului, unde prin mortea
sebire confiscarea esemplarelor s’o facă în regelui George al Greciei. Lucrul s’a petre­ ţinut deci numai cu învăţătorii Gostin şi
răposatului Marincaş, Românii au rămas
timpul, când e posibil de-a se confisca nu cut astfel: Domnitorul Grecilor pe la 5 ore Hereţ, pe cari i-a aperat d-1 advocat
fără nici un advocat din sînul lor în acel
numai partea cea mai mare a esemplarelor după amâdl s’a reîntors din Faberon în JDr. Ştefan Pop. D-sa a arătat, că aici a
încă neîmpărţite, ci şi cele predate la postă, oraş cu trăsura, în care se afla şi fiica sa, fost vorba de opera murdară a unei răs- ţinut. Domiciliat în Huedin, advocatul
întâmple se confiscarea la posta din locali­ principesa Maria. Doi omeni, cari erau as­ bunărl, înscenată de notarul de-acolo Lele român ar avâ să ocupe şi postul de fisc
tate, ori în decursul transportărei cu ajuto­ cunşi In şanţ lângă drum, au puşcat mai Istvan, care pre Gostin nu-1 vedea cu ochi la institutul de credit şi economii „Vlă-
11
1
rul telefonului şi telegrafului *... de multe-orl asupra trăsurii regelui. Prima buni, fiind-că la alegere Costin lucrase deasa .
Ministrul crede, că între ordinaţiune puşcătură n’a nimerit, a doua a vulnerat contra lui. A profitat deci de ocasiune şi „Reuniunea de consum asociare în
şi lege nu este nici o contrarietate. Dâcă pe un călăreţ la braţ. Atunci vizitiul a dat a acusat pe învăţători, că „au primejduit Blaşiă" şi-a ţinut Duminecă în 20 Februa­
cineva crede, că ordinaţiunile din vorbă biciu cailor, cari au dus trăsura în galop. statul maghiar", figurând ca martori el, rie n. c. a Yl-a adunare generală. „Unirea *
1
nu sunt altceva, decât o censură, atunci Atentatorii au mai puşcat după ea de două notarul împreună cu -nenorocitul preot raportâză despre acâsta următorele : Reu­
censura se cuprinde în însa-şl legea din 1848. ori, dâr n’au nimerit nimic. Regele şi prin­ Moise Ghergaz. Ambii însă au rămas bla­ niunea de consum din Blaşih este prima
Nu acusaţî deci ordinaţiunea, ci pretindeţl cipesa au rămas neatinşi de glonţele aten­ maţi, nefiind în stare să probeze nimic, societate de felul acesta. La început era
revisuirea legei... Guvernul urmâză şi faţă tatorilor. Soirea despre atentat a produs aşa că tribunalul a fost nevoit să achite primită cu neîncredere, adî însă, mulţămită
de socialişti aceeaşi politică, pe care o ur- mare sensaţiă în întreg oraşul. Atentatorii pe acusaţî. bărbaţilor, cari s’au grupat în jurul ei, s’a
meză faţă cu agitatorii naţionalităţilor; au scăpat cu fuga. Regele a declarat, că | Un fapt grav. Cetim în foile din Bu- întărit şi a prins rădăcini, aşa că deja e
acâsta s’a şi făcut. el i-ar putâ uşor recunosce. în stare a dicta, cum să fie preţurile măr­
curescl: Prefectura judeţului Mehedinţi a
Conte Albert Apponyi declară, că or­ comunicat ministrului de interne, un fapt furilor în Blaş. Circulaţiunea anului 1897 a
fost de fl. 446,119'52, cu A. 102,976'55 mai
marc ca în 1896. Venitul curat după şter­
gerea preten-iunilor dubii şi după amor-
11
aprope întru tote. Teoria deci se impune voluntas, numai cât adî la noi lipsesce şi Traduce-vom „Ooena Trimalchionis a lui
tisarea unei sume însemnate de mobilar
de sine, şi mai ales pentru noi Românii voinţa, ba chiar şi consciinţa unui principiu Petronius Arbiter, vom căuta un graih aco­
este de fl. 2017'73, âr fondul din reservă
unde traducerile, cea mai mare parte s’au atât de înalt, cum e al bătrânilor noştri de modat pentru fiă-care p<=rsonă precum o face
se ridică deja la frumosa sumă de flor.
făcut cum a dat Dumnecleu. acum 200—300 de ani. Traducătorii noştri acâsta însu-şî autorul. O vorbire a lui Ci­
3456.12.
Intre multele piedeci, ce-i stau în ca­ de acjl, deşi inconsciu, urmâză vederilor cero o vom traduce într’o limbă de model
lea traducătorului româu, e precum am amin­ strimte ale lui popa Ioan dela Vinţ, care românâscă, aşa precum o representă Cos- Expiosia din Băicoiîl. Prefectul din
tit şi lipsa unei limbi literare unitare ro­ deşi constată şi el, că „Rumânii nu grăim tache Negruzzi sâu Odobescu. Un bun mo­ Ploeştl, a ielegrafat ministrului român de in­
11
mânesc!, cu tote că realisarea unei astfel toţi într’un chip , totuşi „cuvintele le-a del de grăiţi filosofic avem în scrierile lui terne următorele amănunte asupra explo-
de limbi cade în bună parte tocmai în sar­ pus după obiceiul, cum grăiesc pe aceale Conta. Iată dâr altă greutate, cu care are să siei din Baicoiă: La intrarea în comuna
cina traducerilor. Bine ar fi dâcă traducă­ locuri“ (Sicriul de aur. Sas-Sebeş 1683 pref.) lupte traducătorul român, afară de stilul Baicoih se află două puţuri de petrol de
torii noştri ar urma principiul bătrânilor Alt moment, de care va ţine cont naţional şi individual al originalului, trebue o adâncime de peste 400 de membri. De
noştri. Etă ce cjic traducătorii Noului Tes­ traducătorul român, va fi şi firea genului să mai ţină cont şi de stilul genului literar câte-va chL aceste două puţuri dădeau o
tament de Belgrad 1648: „Acâsta încă vă literal, din sfera căruia traduce. Fiă-care al operei ce o traduce. Şi aşa ceva e greu cantitate enormă de păcură. Luni dimineţa
rugăm să luaţi aminte, că Rumânii nu gră­ gen literar îşi are limbagiul, stilul său pro­ la noi, căci deşi am putâ scote cumva câte­ un lucrător trecând pe lângă puţuri şi
iesc în tote părţile într’un chip, încă nici priu. Limbagiul filosofic îl crează la Ro­ va specimine de diferite stiluri, stil pe de­ aprindend o ţigare a aruncat din nebă­
într’o ţâră toţi într’un chip, pentru aceea mani Cicero, aşa precum la Greci l’a creat plin închegat şi classic pentru fiă-care gen gare de sâmă chibritul arrlend lângă un
cu nevoe pote să scrie cine-va, să înţelâgă Plato. Vom traduce deci pe Cicero într’o literar n’avem încă. puţ. In acel moment însă raze bogate de
toţi". „Bine seim, că cuvintele trebuesc să limbă unitară românâscă, dâr altul va fi Aceste câte-va criterii stabilite aici păcură se asvîrle în sus şi se face o ex-
fiă ca banii, că banii aceia sunt buni, cari limbagiul românesc al unei vorbiri de ale în fuga condeiului, sunt de natură să ser- plosie teribilă şi imediat vr’o patru case
âmblă în tote ţările; aşa şi cuvintele ace­ sale, şi altul limbagiul unei opere filoso­ vâscă de un bun îndreptar şi acelor, cari din vecinătate iau foc. Vr’o 9 persone au
lea sunt bune, carele le înţeleg toţi. Noi de- fice. La traducerea lui Homer, în conso­ vor traduce din vr’o literatură modernă, fost grav rănite, dintre cari trei au încetat
rept aceaea ne-am silit de în cât am putut, nanţă cu caracterul poporan al celor două căci acele particularităţi artistice (stil in­ din viâţă a doua di. Cum însă puţurile
să isvodim aşa, cum se înţelâgă toţi, ârâ să epopei, vom alege o limbă poporană româ­ dividual, stil generic literar etc.), ce le-am continuau să ardă, prefectul a chemat ime­
nu vor înţeleage toţi, nu-i de vina nostră, nâscă, şi acesta şi e meritul traducerei lui accentuat la literaturile classice, le au tote diat în ajutor pe pomperii din PloştI cari
ce-i de vina celuia ce-au răsfirat Rumânii Caragiani. Espunerea curge aici într’o limbă literaturile moderne, odată ce sunt pro­ abia Mercur! sâra au isbutit să stingă fo­
într’alte ţări, de şi-au mestecat cuvintele identică cu aceea, în care unchâşul sfătos ducte artistice. cul, care ameninţa satul întreg. Pagubele
cu alte limbi, de nu grăesc toţi într’un povestesce păţaniile lui Hercules. (Poveş­ ^Ya urma). companiei olandese, care exploatâză pu­
chip". Ut desint vires, tamen est laudanda tile unchiaşului sfătos. Ispirescu Bucurescî). ţurile, se urcă la vr’o 150,000 lei. Puţurile