Page 59 - 1898-02

Nr. 36 — 1898. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3.

de petrol, sunt de alt-fel proprietatea d-lui care se dă destule garanţii studenţilor în tru conciliare; că fratele său (V. Ionescu) 58 fi., la care aşteptăm a se mai adauge
general Oălinescu. contra abusurilor de putere. i-a promis să fiă conciliant şi că mai târ­ ofertele benevole din provinciă, pre unde
D. Dobrescu-Prahova, vorbesce de ase­ ziu i-a arătat şi declaraţia de conciliare, am trimis invitări. La timpul său se va
..Domnu Ţolă“. O scire forte nostimă,
menea contra articolului şi se asociază la pe care a aflat’o perfectă. Mareşalul G. Fi­ face dare de semă în totă regula, după ce
•scrie „Epoca“, circula erî după, amedî la
amendamentul propus de tînărul deputat lipescu nu i-a vorbit nimic de vre-o certă vor incurge ofertele. Onore inteligenţei din
S e n a t A c u m trei clile, un senator, mare
Sâveanu. Terminând, oratorul cere să nu între Lahovari şi V. Ionescu. Colonelul Şomeuta-mare, care cu cel mai viu interes
proprietar în Moldova, invită pe Ovreiu
se încătuşeze avântul generos al tinerimei, Georgescu spune, cum s’au petrecut lucru­ sprijinesce corul plugarilor, vădându-1 că
-să-i plătescă o veche datorie. Ovreiul forte
care tot-d’auna a dus la resultate mari, re- rile cu cedarea sălii; apoi spune cum a progreseză.
umilit, cere proprietarului să-l amâne cu
sultate, cari nu se puteau obţine prin mo­ vădut pe Lahovari imediat după ce a fost Celalalt bal a fost în 17 Februar,
vre-o două-trei dile. — Chiar erî am dat,
deraţia diplomaţilor. (Aplause). rănit. arangiat de junimea română sătmărenă,
— dicea Ovreiul, — toţi banii pe cari îi
D. Ciocazan sprijinesce amendamentul A intrat în sală după a doua repriză, la care a debutat musica lui Cristof din
aveam pentru domnu Ţolă, — Cine-i domnu
d-lui Săveanu. când a aucjit, că Lahovari e rănit. Acesta Bistriţă, vrednică a fi angajată la petre­
Ţolă? — E un om mare, care sufere pen­
Amendamentul d-lui Săveanu cu mo­ era încă în piciore, a făcut apoi doi paşi cerile românescl, căci scie să-ţi cânte ro-
tru noi, Ovreii, acum la Paris. — Şi cine
dificarea guvernului se primesce; celelalte spre densul şi a cădut. Lahovari a fost întins mânesce. Firesce, că după datina Chioră-
ţă-a cerut banii pentru domnu Ţolă? —
amendamente se resping. Art. 58 se vo- pe o canapea. Era de tot palid şi i-a dis: nescă, pregătirile, arangiamântul şi, cu un
Un domn din Bucurescî, care lucreză la o
teză. „J’ais froid, conore moi, j’etoufe, ma fem- cuvânt spesele au fost mai mari decât ve­
mare bancă. II chiamă Kohn. Ovreiul a
me, faites venir ma femme", (mi-e frig, nitul bruto, şi aşa reuşita materială a fost
mai spus, că acest Kohn a colectat dela
Procesul duelului Filipescu-Lahovari. acopere-mă! Mor, femeia mea ! Chiămaţî cu deficit. Insă considerând resultatul mo­
toţi Ovreii inculţi câte 1—20 lei, şi a cu-
pe femeia maa!) Apoi a pierdut consciinţa, ral, petrecerea cea frumosă şi adevărat ro-
trierat în acest scop mai multe oraşe din Dintre martorii d-lui Filipescu au fost
doctorii i-au dat îngrijirile, er după cât-va mânâscă, jocurile „Căluşerul", „Bătuta ,
14
Moldova. Proprietarul, bănuind că acel ascultaţi mai întâii! d-l Victor Tonescii.
timp a murit. „Sârba şi „Hora" etc., acel deficit nici în
44
Kohn, care face colecte pentru domnu D-l V. Ionescu spune, că a fost rugat de Delavrancea: A audit martorul din gura
'Ţolă, nu pote fi decât un escroc, a denun­ d-l Filipescu, ca împreună cu d-l Alesandru lui Lahovari cuvintele: „Us m’ont asassine?“ semă nu se pote lua.
ţat caşul autorităţilor. Autorităţile caută Săulescu să-i servescă ca mart.orl; n’a primit Nu pot să las nemarcat însă indife­
(m’au omorît!) rentismul ce s’a observat din partea ju­
acum pe individul cu pricina lui „domnu nici o însărcinare deosebită; nu este ade­ Colo. Georgescu: Nu, şi sunt sigur, că
rului Chiorănesc, mai cu semă a preoţimei,
M
Ţolă . Şi escrocii au început să se folo- vărat, că ar fi fost certat cu Laliovari. nu le-a spus, căci în tot timpul cât a fost
care indiferentism pentru prima-dată l’am
sescă de numele lui Zola. Toţi am făcut, ce s’a putut pentru o în simţire am fost lângă densul.
observat acum faţă cu petrecerile româ­
reconciliare. Martorii lui Lahovari propu­ Procurorul: Care, credeţi, este causa
nesc! arangiate în Şomcuta. Trebue să se
Din camera română. seră o declaraţiă, în care făceau deosebire morţii lui Lahovari? scie, că la noi Românii, între împrejurările
între Lahovari ca om privat şi ca om po­ Colo. Georgescu: Este greşâla lui La­
In camera română se continuă desba- de adî petrecerile nu sunt numai pentru
litic, şi diceau că Lahovari n’a voit se insulte hovari, -'care în loc să se retragă, ca la
terea pe articole a legii asupra învăţămân­ pe omul privat. Nu putea deci primi de­ prima reprisă, a stat pe loc. Este mult mai joc, cu atât mai puţin pentru chefuirea,
tului secundar şi superior. claraţia d-lui Isvoreanu şi au propus o altă desavantagios pentru acela care înaintâză, cum e acesta la alţii. Cine va medita serios
La § 58, care conţinea o disposiţiă declaraţii), pe care însă Lahovari n’a pri- decât pentru acela, care se retrage. Fili­ asupra lucrului, cred că înţelege totul ce
vreu să dic. Bine le sciu acestea Lazar
cu privire la dreptul de asociaţiune al mit’o pentru-că erau întrensa cuvintele : pescu credea, că adversarul seu se va re­
Iernea, părintele Băliban ş. a. câţiva, cari
'studenţilor universitari, se încinge o dis-
D-l Lahovari n’a voit întru nimic a însulta trage şi a înaintat. Atunci s’a întâmplat
cusiune viuă. pe d-l Filipescu. nenorocirea. din mari depărtări au venit totuşi la noi.
D. N. N. Sâveanu propune un amen­ Arată apoi intr-evederea, ce a avut’o întrebat decă n’a sfătuit pe Filipescu, Să sperăm însă, că greşelele comise
dament în sensul de a se oferi gai'anţii, cu martorii lui Lahovari şi esplicâ condi- înainte de duel, să fiă mai calm, colonelul se vor corege mai degrabă la vară cu oca-
siunea adunărei generale a despărţămân­
că ministrul nu va putâ să-şi esercite arbi- ţiunile, în care s’a făcut duelul. Din de- răspunde: II scieam, că se bagă în ferul
trariul în potriva studenţilor în caşurile posiţia d-sale reesă, că totul s’a făcut în adversarului, lucru forte desavantagios pen­ tului „Sălăgian—Chioran" al Asociaţiunei
prevăclute de acest articol. bună regulă şi că tot ce s’a cjis despre tru d-sa, şi l’am prevenit, ca să fiă mai ce se va ţine în Şomcuta. Apoi, corese
D. N. Fleva ceteşte un protest al densul, n’a fost esact. calm, căci i-s’ar putâ întâmpla nenorocire. odată greşelele, să căutăm a nu le mai
stridenţilor universitari în potriva disposi- Ui’medă ascultarea d-lui Al. Săulescu, Er pe Lahovari l’am sfătuit să se ferescă comite. Scevola.
hiunilor, cari privesc asociaţiile etc şi cari care repetă cele spuse de d-l Ionescu cu pe cât e posibil. Lahovari ’mî-a spus, că
se lasă la discreţia puterei esecutive. Cere privire la încercarea de reconciliaţiune. cunosce spada, der n’a tras de mai mult ULTME SCIRÎ.
■ca adunarea să forţeze şi de data acesta In privinţa scrisorii de retractare d-l timp şi a adaus, că e stângaciu. Eu i-am Budapesta, 27 Febr. Delegaţiu-
pe guvern să renunţe la despotismul ce Filipescu a lăsat pe martori să facă cum spus, că acesta e un avantagiu. nile vor fi conchiămate aici, la finea
respiră din acest articol. vor chibzui mai bine. Martorii însă nu Dr. Romano depune ca la instrucţia. lui Aprilie.
D-l Harct, ministrul insţrueţiunei : puteau primi un text de conciliaţiă, care Spune, că ultimele cuvinte ale lui Laho­ Atena, 27 Febr. Afiî s’au adus
IST am fost forţat, ci am cedat de bună voe. să fiă o nouă insultă pentru clientul lor. vari au fost „Mie — frig". mari ovaţiiroî familiei regale de câ­
D. N. Fleva: N’am dis, că majoritatea Asigură, că duelul a urmat strict după Paul Ronclet, lacheul lui Lahovari ne- ţi ă întrâga poporaţiune a capitalei.
v’a pus cuţitul la gât. Der de ce n’aţl tăte regulile codului, er în ce privesce sciind deeât franţuzesce depune prin tăl­ Atentatorii, se <Ţioe fac parte dintr’o
presentat legea aşa cum a modificat’o Ca­ alegerea salei, toţi martorii au fost de măcim Spune, că a audit de mai multe-orî conju raţiune. ;
mera? acord. pe Lahovari dicend: „m’au omorît . Mai
M
Mai departe oratorul spune: Să fim * spune, că în dimineţa duelului Lahovari a
•severi cu profesorii, der să fim generoşi In diua de Vineri 13 (25) Februarie tras cu spada 20 minute, în două rânduri. D I V E R S E .
•cu tinerimea studiosă. (Aplause prelungite). s’a continuat pertactarea şi s’a ţinut o şe­ Doctorul Istrati spune, că a audit pe Serbările-Bajram în Serajevo. Şepte
Studentul, în afară de Universitate este ce- dinţă de cfi şi una de nopte. Lahovari esclamând: „mi-e frig „femeia bubuituri de tunuri au vestit în cţiua de
w
tăţen şi supus legilor nostre organice mea, nefericita mea femeiă“. întrebat cum 21 1. c. pe la sfinţitul sorelui din bastio­
Th. Vâcârescu elice, că rugat de Laho­
(Aplause). In cestinnea naţională pe care nul galbin din Serajevo, că luna lui Ra­
vari a primit a fi martorul lui numai pen­ ’i-s’a părut Filipescu după duel, răspunde,
d-l preşedinte al consiliului a condus’o cu că era forte abătut şi că regreta adânc, că mazan (luna postului) s’a sfârşit şi se încep
tru a aduce o reconciliaţiune şi că a şi de­
mare energie odinioră .. . a rănit greu pe Lahovari. sărbătorile Eajram, cari ţin trei clile. întreg
clarat lui Lahovari, că decă se va hotărî
D-l Sturdza, prim-ministru: Nu-i aşa... oraşul Serajevo are o înfăţişare sărbăto-
eşirea pe teren el se retrage. Ionel Grădişteanu istorisesce cum era
■Cer cuvântul. sera la masă la Capsa când a venit Victor rescă. Bazarele stau închise trei dile şi cre­
La Jockey-Club însă nu s’a putut în­
D. N. Fleva: In cestiunea naţională Ionescu dela Jockey-Club, şi i-a spus, că dincioşii musulmani îşi fac unul altuia vi-
ţelege cu martorii părţii adverse. A pro­
studenţimea formeză adî ceea ce sufletul n’a aranjat nimic, der vor avâ o nouă în­ site şi daruri. Acesta aşa a fost de sute de
pus arbitriu, der însu-şl soţul său Isvoranu
•este pentru un corp. Ei bine, este arbitrar tâlnire şi speră, că afacerea se va concilia. ani şi aşa se întâmplă şi adî. Partea oficiosă
s’a opus. Atunci a redactat o formulă de
;şi despotic ca studenţii se fiă opriţi prin Toţi erau pentru împăcarea lucrurilor şi au a serbării s’a început în dimineţa clilei de
declaraţiă ( . . . „declarăm, în numele clien­
măsuri ca acelea din proiectul în discuţiă conclucrat la redactarea unei declaraţii. V. 22 1. c. cu serviciul divin în Begova Dsima
tului nostru, că n’a avut intenţia de a
de a servi o causă atât de mare ca ceşti a Ionescu a plecat cu acea ciornă să-o pre- (biserică tureescă.) La serviciul divin au
ataca onorea d-lui Filipescu, pentru care
naţională. (Aplause prelungite). Dreptul de senteze martorilor lui Lahovari. Numai luat parte şi feciorii musulmani dela 'regi­
Lahovari are cea mai mare stimă"), der
întrunire şi asociaţiune, cfi oratorul, este noptea târdiu a aflat, că acestă declaraţiă mentul 1 bosniac - herţegovinen, cari au
ce
ea n’a fost primită.
garantat de Constituţie. Der noi ne plân­ nu fusese primită. format o companiă de onore cu stâgul şi
Atunci el (Văcărescu) s’a retras. După
gem de spiritul de asociaţie şi în acelaşi Şedinţa se suspendă şi se amână pe musica regimentului în frunte, comandată
aceea a aflat, că Lahovari alesese alt mar­
timp vrem să ucidem în germenele lui acest orele 9 sera. de un locotenent. La biserică aşa a fost
tor în locu-i; de sigur că nici Lahovari nu
spirit, care abia se manifestâză. de mare aglomeraţia, încât şi stradele ve­
împărtăşise propunerea sa de conciliaţiă.
D. Fleva spune, că are mândria să fi întrebat de preşed. decă crede că e Petreceri şi producţiuni. cine erau pline de lume. Ou deosebire au
luat parte la mişcarea studenţilor italieni permis a se bate într’o sală închisă răs­ Din Chior, Febr., 1898. atras atenţiunea privitorilor şeic-i arabi cu
în potriva strămutărei Capitalei Italiei dela fesurile lor albe, care se află de cât-va
punde : Nu văd de ce nu. Decă ar fi in­
Roma. Atunci i-s’a propus preşedinţă aso­ conveniente ele ar fi pentru ambii com­ D-le Redactor! Deuă baluri românesc! timp în Serajevo. După serviciul divin no-
ciaţiei studenţesc! din Neapole. Sub o lege batant!. s’au ţinut în Şomcuta mare în carnevalul, tabilitităţile musulmane au primit obici­
ca a d-lui Haret a-şl fi fost pote trimis la de care ne despărţim. Cel dintâiu a fost nuitele felicitări în Kiraetana fcasina tur­
Dr. Th. Ionescu mănţine ce a declarat balul „Corului plugarilor românî“, aran- cilor) frumos decorată. Mare bueuriă a pro­
închisore. (Aplause furtunose şi îndelung
la instrucţia. Nu putea să dea voiă ca com­ giat la 6 Februarie în favorul fondului reu- dus între Turci şi presentarea generalului
repetate).
batanţii să se lupte într’o sală fără foc, să niunei de cântări. Acesta a reuşit peste baron Appel, care e guvernator peste Bos­
Oratorul termină rugând Camera să
se espună la o pleurezie sigură. La început aşteptare bine în totă privinţa. Era o plă­ nia şi Herţegovina. Preşedintele casinei a
înlăture tote aceste măsuri tiranice cu pri­ a credut că rana lui Lahovari e uşoră, cere a privi, cum inteliginţa îşi petrecea ţinut o vorbire frumosă în onorea gene­
vire la tinerimea universitară. după ce a esaminat’o înse de aprope a cu poporul, er printre pause coriştii, sub ralului, arătând alipirea şi supunerea cre­
D. Nacu susţine articolul, spunând că vădut gravitatea ei.
conducerea dirig. corului Elia Pop, au de­ dincioşilor musulmani faţă de casa domni-
aci nu e vorba decât despre disciplina, care Rubin (redactorul „Indep. Rom/') în­ lectat publicul cu cântecele naţionale, tore. Baronului Appel i-s’a tălmăcit acea
neapărat trebue să domnescă în scoli. trebat despre relaţiunile dintre Lahovari şi anunţate în invitări. In pausa cea mare, vorbire, apoi la rândul său a mulţămit şi
D. Dini. A. Sturdza, prim-ministru, răs- V. Ionescu, spune, că V. Ionescu cu 15 coriştii îmbrăcaţi în costumele naţionale, dânsul pentru primirea, ce i-s’a făcut dicând,
pundând d-lui Fleva, spune că în tote re­ clile înainte de duel i-a spus, că nu mai e ce le are reuniunea, şi sub conducerea că împăratul şi regele voesce, ca popora-
laţiile sale cu studenţimea nostră, n’a făcut supărat pe Lahovari. bravului june stud. jur. Aurel Nilvan au ţlunea din tote straturile, fără deosebire
decât să-i recomande moderaţia şi cuviinţa. Tache Ionescu, depune, ca şi la instruc­ jucat „CăluşeruU, „Bătuta , „Sârba şi de religiune, să mergă înainte pe calea pro­
14
44
44
D-sa declară, că admite amendamentul ce ţia, că a promis mareşalului G. Filipescu „Hora aplaudaţi fiind de public. gresului. Amândouă vorbirile au'fost însoţite
,a propus d. Săveanu la acest articol şi prin (vărului lui N. Filipescu), că va stărui pen­ Venitul curat în sera balului a fost de „jivio“ îndelungate.