Page 61 - 1898-02
P. 61
..SaMa" iese în SHare iii.
fi Îljţgîifii ADOEîiaEiiiB pentru Austro-l)u&cii&:
'λikj0ţ pîflţfi KW #?• 83. Po un an 12 il.. pe Ş6se ioni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
iîMiWHÎ ivr.s5nu.lint>.' Ka 7<S
v»aja®3», • ifuuuiMzigte *n *® N-rii do Dumlnooi 2 3. pe un.
•ws^iijax Pentru România si străinătate:
Iîseratk as pztataao în Atei- Pe un an 40 frano!, pe şdne
wistraţiuas tn. Bjfaţny si ia ttt- innl 20 fr., po trei iuni 10 fp.
taAWr*io Slrouf! do anuaalH?;: N-rii de Duminecă 3 frano'.
ta Ticna: iii. Haf^ntk
jStkaiek, Ruioif tfaj/c, I. UţptWu 8e prenumără la t6te otioiero
Saoiuoljfer; ita-jn d>py«i:i, J. postule din Intru şi din arară
Ommbcr, ta Budapesta: i. T. şi la dd. noiectori.
9ilt*btrgârCt Ick&tsin Rsrnfif ţ ta wn.ataeutul neutri stasoT
Sirteuteaei: Agenţi ./atac, Sub- administ,raţiunea, piaţa mare,
amanta de Seumame: ta Kaso- târgul Inului Nr. 30 otagiu
bar\,: Karoijm <4 Zwimxînn. I.: pe un an 10 fl., pe şese
Braţul IniB/ţlunlIor: o s«xiă luni 6 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr.
armând pe « coiână 3 ei, ţi Cu dusul In onsă: Pe un an
t Cior. timbra pentru o pubii» 12 fl., pe 0 luni 6 11., pe trei lnnl
s&re. Publicări mai deBr după 3 fl. Un esemplar 5 or. v. a.
tarifă, si Învoială. său 15 bani. Atăt abonamen
Eeolama pe padina a B-a o tele oftt şi inserţiunile sunt,
seria, 10 oz. adu C0 bani. a se plăti Înainte.
N r . 3 7 . Braşov, Mercnrl 18 Februarie (2 Martie) 1 8 9 8 .
Legi şi mesitri escepţionale. câştigat tote, dedre-ce „opinia pu plicii guvernului în urmărirea naţio şului Rădăuţi să răspundă la anunţuri ro
blică" era pătrunsă, că sunt pericu- nalităţilor; de aceea tăcură şi acum mâne în limba Română. La adunare s’a
Am arătat în revista nostră de lose pentru ţâră. în faţa afirmărilor ministrului Erdely presentat lume multă, aşa că mulţi n’au
ieri, cum ministrul unguresc de jus In asemeni împrejurări, când — despre „frumâsele succese", ce le-ar fi putut încăpe în sală. Autoritatea politică
tiţia s’a încercat se justifice purtarea după cum însu-şî ministrul mărturi- dobândit ministrul-preşedinte Banffy nici aici n’a fost representată oficial.
guvernului faţa cu socialiştii. sesce — tdte erau aşa întocmite, ca împreună cu el în contra „agitaţiu- In discursul său, frumos şi însufleţit,
I s’a imputat cu drept cuvânt orî-ce proces intentat în vre-o ces- nei naţionalităţilor". d-1 Dr. Popovicî asigura, că clubul român
guvernului, că prin ordonanţele sale, tiune de naţionalitate se fiă judecat Procederea faţa cu naţionalită parlamentar din Viena va păzi cu credinţă
se
ce au de scop restricţiunea dreptu cu siguritate matematică în favdrea ţile este prin urmare tocmai o do interesele românesc!. Der, 4i d-sa, în o
lui de întrunire precum şi a libertăţii guvernului, se înţelege, că politica vadă contrară pentru ceea-ce a vrut luptă nu numai conducătorul trebue să fiă
de pressa, a lovit în legile esistente acestuia se putea mândri cu lungul se afirme ministrul Erdely. decis a lupta. Poporul român din Buco
şi a trecut marginele permise. S’a şir de verdicte condamnatdre. vina trebue să arate, că nu e o clasă de
mai susţinut din partea oposiţiei ma Decă însă ministrul Erdely afirmă, heloţl, ci un neam băştinaş, care îşi are
Miniştri austriacî în Budapesta.
ghiare, că, dâcă ţinta guvernului a că tdte acestea s’au petrecut în ca vrednicia în drepturile sale. Să lupte fiă-
Se pare, că în cestiunea pactului se ivesc
lost de a sugruma mişcările socia- drul legilor, fără ca se se ia nieî o care voinicesce la locul unde e pus, să nu
none încurcături şi greutăţi. Raporturile
liste-agrare, trebuia se vie c’o lege mesură escepţională, el spune cel mai cedeze nici un pas; să lupte pentru drep
dintre Cehi şi Germani în Austria se înăs
eacepţională, âr nu cu ordonanţe, sfruntat neadever din câte s’au spus tul de-a trăi ca Român şi nu altcum. Vor
presc întruna şi de lucrările viitorului
cari iuterpreteză în mod volnic drep pănă acum în anul al cincî-cjecilea bitorul arată mai pe larg importanţa limbei
tul de întrunire şi libertatea pressei. dela revoluţia din 1848. Reichsrath nu se prea legă speranţe mari. materne şi cere, ca în locul prim Românii
Ou acestă cestiune stau în legătură au
Ministrul Erdely a răspuns, că Mai întâiu de tdte a trecut cu dienţele ce le-a dat monarchul în Peşta să caute a-şl validita limba şi a pretinde
ar fi fost un lucru lorte odios, ca vederea ministrul de justiţiă, că toc înfiinţarea de instituţiunî culturale cu limba
miniştrilor austriacî Goluclioivski, Kallay şi
guvernul se vină cu vre-o lege es- mai în cestiunea ce l’a preocupat, românescă etc. Esplică în mod clar cassele
a
br. Gautsch. JReichswchr spune, că călă
r
cepţională, şi a afirmat, ca acesta a libertăţii pressei, există de mult de sistema Raiffeisen şi apeleză la popor,
toria neaşteptată a ministrului-preşedinte
era şi superflu. o lege escepţională adusă de dieta Gautsch în capitala ungară a produs pre ca să le introducă. Paralel cu acestea re
Ca dovadă, că guvernul pote ungurdscă, prin care se confirmă şi tutindeni suprindere. Cei din partida libe- comandă cabinetele de lectură pentru po
por etc. Alegătorii, entusiasmaţi, au votat
ajunge la scop fără legi escep- se susţine pe teritoriul Transilvaniei relă cred, că acestă călătoriă stă în legă încredere şi mulţămită d-lui Dr. Popovicî
ţionale şi numai cu ajutorul ordo patenta de pressă împerătescă dela tură cu dorinţa esprimată de br. Gautsch şi clubului parlamentar român în genere.
nanţelor, ministrul de justiţiă s’a 1852. Acestă lege este şi ac|i în vi- cu ocasia primei sale călătorii, ca convo
provocat la procederea faţă cu na gore şi sentinţele tribunalelor din carea Beichsrath-ului să fiă amânată pănă pe
ţionalităţile, său msi bine c^is, faţă Transilvania se aduc pe basa ei. la finea lui Martie. Acesta ar face impresiă Nou conflict ceho-german,
cu pretinsele agitaţiuni ale acestora. Al doilea există o mesură ceva penibilă în Ungaria, dâcă se va ave în
mai nouă escepţională, prin care vedere, că guvernului Banffy i s’a votat — Eşirea deputaţilor germani din dieta boemă. —
In esenţă ministrul Erdely a
spus, că guvernul a urmărit ţaţă cu curtea cu juraţi a fost strămutată, povisoriul despre pact cu condiţia, că pănă In şedinţele dela 25 şi 26 Februarie n.
din oraşul locuit de naţionalităţi al la 1 Maiu să înainteze camerei proiectele
„agitaţiunile socialiste" aceeaşi poli a dietei din Praga s’a dat pe faţă un nou
tică ca şi faţă cu „agitaţiunile na Sibiiului, la Cluşiu, unde preponde- despre pact. Dâcă parlamentul central din conflict ceho-german în cestiunea adresei
ţionalităţilor", şi decă pe cele din- reză în mod covârşitor elementul Yiena n’ar fi capabil de acţiune, şi mai de omagiu şi felicitare, ce are s’o aducă po
maghiar, purtătorul acelei „opinii ales decă el ar fi din nou amânat,' acesta
tâiu nu a reuşit încă a-le suprima, porul ceb monarchului din incidentul jubi
cum susţine a le fi suprimat pe cele publice", care vede în orî-ce mişcare ar indispune mult pe cei din Ungaria şi leului de 50 ani al domniei.
din urmă, causa este, că juraţii ca a naţionalităţilor un pericul pentru ar zădărnici orî-ce porniri bune în cestiunea . Prinţul Loblaoivitz, mareşalul ţării, făcu
Unguri. pactului.
representanţî ai opiniunei publice propunerea, ca camera să alegă o deputa-
nu i-au venit în ajutor în contra so Mai mult înse, ministrul de jus ţiune de 30, care să predea monarchului
cialiştilor aşa, cum i-au venit în aju tiţiă a retăcut lungul şir de ordo Adunarea, dela Rădăuţi. Aduna adresa. In tot decursul vorbirei prinţului
tor în contra naţionalităţilor. Pro nanţe, una mai contrară legilor şi rea dela Rădăuţi, în' care d-1 deputat bu Lobkowitz, deputaţii germani Wolf, Lud-
cesele de pressă intentate socialiş libertăţilor publice decât alta, cari covinean Dr. G. Popovicî şi-a făcut darea wig, Reininger, Iro şi Schucker au vocife
tilor, guvernul le-a pierdut tâte îna au vetjut lumina cailei mai ales de pe de semă înaintea alegătorilor săi, după cum rat. Când mareşalul declara, că din împre
intea juraţilor; agitatorii socialişti la 1894 încoce. ’i se raporteză „Patriei", a succes strălucit. jurarea, că toţi deputaţii (afară de cei 5
au fost achitaţi de „opiniunea pu Firesce, că deputaţii maghiari Sosind d-1 Dr. Popovicî la Rădăuţi Vineri germani) au ascultat cuvintele lui ridicaţi
blică", care nu şi-a dat semă cât de oposiţionalî nu s'au aflat îndemnaţi în 25 Febr. n., ’i s’a înmânat nota prefec- de pe bănci, deduce primirea propunerei,
prirnejdioşî sunt. De altă pa.rte pro se intervină când s’au călcat legile turei, prin care se ia act de ţinerea adu- — Wolf dise, că asta nu pote fi corect.
cesele intentate „agitatorilor" din şi constituţia în detrimentul Româ nărei. Nota a fost scrisă în limba română, Intre aplausele sgomotose ale Cehilor, prin
sînul naţionalităţilor procurorii le-au nilor şi Slovacilor etc. Ei sunt com fiind acesta primul cas, ca căpitănatul ora ţul Lobkowitz a declarat, că lui Wolfnu-i
FOILETONUL „GAZ. TRANS." apoi în diferite capitole, primindu-şî fiă- pe cetitor asupra firei scrierei traduse, asu product poetic, în care şi tecbnica versifi-
care titlul său corăspundător. Procedura pra provenienţei şi importanţei ei literare. caţională e bine esecutală, se pote ase
acâsta din parte ’ml n’o pot aproba. Cum In ceea ce privesce în special esecu- măna cu mijlocul subţirel, trecut ca prin-
s'a tradus grosul originalului, să puteau tarea traducerei, înainte de tote e de ob tr’un inel, al unei gingaşe feciore. Acea
Cum vom traduce pe classicî?
traduce şi cele câte-va versuri omise, căci servat, că traducerea e făcută în prosă. Der gingaşă şi mlădiosă graţia este de a-se
(Biblioteca autorilor classicî. Miiller. Bucurescî 1898) numai în chipul acesta putea esopera tra par’că tocmai acestă prosaisare a poesiei atribui în mare parte unui mijloc artifi
Stuăiu-reccnsiune de N. S u l i c ă . ducătorul pentru cetitorii săi acea impre- originale, ia tot farmecul originalului. Pote cial: corsetul. Cam un astfel de corset e
siune perfect unitară, ce ţi-o face origi
(Urmare.) că traducătorul se va fi cugetat la faptul, şi versul, înţeleg însă un corset potrivit,
nalul. că esistă şi poesii în prosă, şi că poveştile care e în stare să dea conturile cele mai
VI.
Se scie, că meritul şi valorea artistă poporane ale unui Ispirescu — şi în urma simetrice şi mai pline bustului femeiesc;
După cele espuse să căutăm acum să a metamorfoselor lui Ovid constă mare urmelor nici metamorfosele nu sunt decât acestă regulată simetrie e în vers: ritmul
contemplăm în lumina principiilor stabi parte tocmai în acea structură măiestră, nisce poveşti — sunt îmbrăcate în atâta şi rima. De acest mijloc artificial prosa nu
lite mai sus cele două traduceri apărute prin care a sciut să grupeze poetul diferi poesie, câtă numai poesia poporană româ dispune tocmai, pentru-că e ungebundene
pănă acum în „Biblioteca autorilor clasici". tele mutre în jurul unei singure idei nescă pote să aibă, şi câtă numai un fol Rede. Acela aşa-deră, care desbracă poesia
Dau o deosebită importanţă acestei între fundamentale: continua transformaţiune a clorist ca Ispirescu a sciut să redea. E de haina sa versificată,£ sugrumă în acelaşi
prinderi literare, pentru că în caşul unei naturei. Traducătorul omite tocmai acele adevărat, der aici n’avem de-a face c’o timp o bună parte din efectul estetic al
bune redigerl şi conduceri, pote să aibă re- versuri, cari sunt chemate să încopcie acele composiţiune originală, ci cu o traducere, operei, şi acesta cu atât mai vârtos la un
sultatele cele mai bine-făcătore. diverse mituri. Pe de altă parte, aşa cum care urmărind scopul artistic al originalu poet cum e Ovidius, care precum se scie,
Numărul prim conţine: părţi alese împarte traducătorul bucăţile alese, îmbună- lui, îfebue se se acomodeze acestuia. Şi să în tecbnica versificaţiunii e o virtuositate;
din primele 4 cărţi ale Metamorfoselor lui tăţesce şi ceea-ce după firea lucrului n’ar nu uităm, că sunt caşuri, când limbagiul er pe de altă parte traducătorul ar fi es-
O vid. încât privesce alegerea acestor părţi, trebui îmbunătăţit. Aşa desface d. e. pă poetic, mai ales în partea sa bracbiologică, pus să reproducă nisce construcţiunl poe
traducătorul anonim n’a făcut alt-ceva (cu ţania lui Pbaeton în 7 bucăţi, cari e evi e la locul său numai acolo, unde funcţio- tice nejustificate în prosă. A traduce însă
câte-va escepţiunî), decât că a omis ver dent, că tote la un loc aveau să formeze neză acele puteri, cari impun, cari necesi- în poesie nu e tocmai uşor; dovadă tradu
surile de transiţiune dela o metamorfosă la o singură bucată: Phaeton. N’ar fi stricat teză acea condensare a espresiunei, şi acestă cerile măestrilor Coşbuc şi Olănescu, cari
cealaltă. Materialul astfel ales s’a împărţit apoi o mică introducere, care să clarifice putere e versul: die gebundenc Rede. Un pe lângă totă splendorea lor, nu ’s lipsite
