Page 62 - 1898-02

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 37—1889

dă drept a vorbi. Wolf: Acesta e proce­ vorbirea sa de încheiere, că adresa este opera au făcut propunerea să se dea primarului Confiscarea broşurei „Biografia lui
dură brutală, neruşinată! Drept răspuns de­ compromisului şi schimbări nu se pot face vot de încredere. Ungurilor, se ’nţelege, nu Avram lancu“. Din Bucium-Cerbu i-se scrie
putaţii cebî strigară: afară cu el, afară cu în ea, decât cu concursul partidelor, pişe li-a convenit acâsta şi au luptat cât au „Tribunei", că un solgăbireu şi un locote­
el! Wolf protesta din nou şi un sgomot mai departe, că ajî (26 Februarie) e jubi­ putut ca să facă a nu se admite la vot nent de gendarml au făcut la 23 Februa­
mare se născu mai ales atunci, când ma­ leul constituţiei din Februarie. Guvernul propunerea. Saşii însă, sprijiniţi şi de astă- rie perchisiţiă domiciliară la d-1 Moise Dan-
reşalul ţării declara, că în şedinţa următore s’a simţit obligat, ca în diua acesta să sară dată de Români, au învins cu 20 voturi ciu, răscolindu-i totă casa pentru a afla bro­
(dela 26 Februarie) se va pune la ordinea în aperarea constituţiei. Cât s’au schimbat contra 11. Membrii maghiari, văcjându-se şura despre Iancu, despre care pretindeau,
clilei desbaterea adresei. însă raporturile de atunci, când a întrat în bătuţi, au părăsit din nou sala. că ar fi trimisă dela Bucuresci. Aflând bro­
Urmând a doua cji desbaterea asupra viaţă constituţia din Ferbuarie ! Lumea de In timpul acestor discuţiunl, primarul şura d-lui I. Sterca-Şuluţiu „Biografia lui
adresei, deputatul Iuliu Lippert făcu o de­ atunci n’a văclut la ce pote conduce cen­ sas, se ’nţelege, ca interesat în causă a tre­ Avram Iancu", au confiscat’o. Cei doi închi-
claraţia asupra proiectului de adresă, care tralismul. A sări ajl în apărarea constitu­ buit să se retragă dela presidiu, cedând sitorl s’au dus apoi la parochul Todescu,
a fost înaintat unei comisiunl a dietei pro­ ţiei din Februarie, este, pe puţin dis, un conducerea şedinţei senatorului maghiar unde încă au cercetat după broşura „dela
vinciale şi din a cărui causă membrii ger­ anacronism. Poporul ceh nu pote fi clătinat Szekely. Acesta a pus mai întâiu la vot în­ Bucuresci". Părintele Todescu a spus, că
mani ai comisiunei au repăşit. Acest pro­ în convingerile sale. Guvernele vin şi merg : trebarea, decă admite representanţa la des­ n’are decât broşura d-lui Şuluţiu din Si-
iect de adresă era plin de plângeri şi ne- în poporul ceh însă rămâne fidelitatea şi batere propunerea Saşilor? După ce s’a biiu, care însă nu este oprită. Solgăbirăul a
mulţămirl, în loc ca el să fi conţinut cu­ alipirea de sfintele lui tradiţii. Cere primirea votat asupra cestiunei şi a vădut, că Saşii cerut broşura, der d-1 Todescu nu i-a dat’o,
vinte de recunoscinţă. „Noi (deputaţii ger­ adresei. cu Românii au învins, s’a apucat şi a făcut neavându-o acasă. Preotul Todescu a protes­
mani) conduşi de altruism bine priceput, La votare toţi deputaţii de faţă se classica declaraţiune, că el (Szâkely) nu o tat contra încălcării domiciliului.
v
ne alipim de unitatea imperiului austriac ridică şi mareşalul suprem al ţerii enunţă admite la desbatere", deorece cestiunea nu
Reconstruirea podului lui Traian de
şi de constituţia dată de Majestatea Sa. adresa de primită. ar cădâ în cercul de competenţă al mem­
peste Dunăre. Şe anunţă, că între guver­
Noi n’am creclut, că pote veni la ordinea brilor !
nul român şi cel sârbesc s’a încheiat o în­
dilei un astfel de proiect de adresă, care Dâr s’a mai socotit senatorul ungur
Note rusesci cătră Turcia. De voială în vederea reconstruirei legendaru­
se îndrâptă în contra a tot ce e scump po­ şi la urmă a „admis" totuşi la desbatere
un timp incoce ne-am dedat să vedem lui pod de peste Dunăre al împăratului
porului nostru şi nouă, cari suntem repre- propunerea Saşilor. Desbaterea a decurs
aprope dilnie cum Rusia caută fel şi fel
senţanţii acestor 2'/ milione. Prin acesta de prilejuri şi pretexte de a impune voinţa în totă ordinea, der ce să vedl? După ce Traian, între Cladova şi Turnu-Severin.
2
noi declarăm serbătoresce, că nu vom mai lua desbaterea se încheiase şi avea să urmeze Construirea podului a luat’o asupră-şl Ro­
ei în Balcani, mai ales asupra Sultanului. mânia, er în schimb Serbia va fi obligată
parte nici la desbaterea acesta, nici la alte votarea, Szekely veni cu o nouă declara­
De rendul acesta e vorba, ca sub înalta a construi linia ferată din câmpia Timbok,
desbaterl în legătură cu acesta* ţiune, dicând, că el „nu admite desbaterea
protecţiă a împărăţiei moscovite Bulgaria ce legă Cladova cu Niş şi astfel podul va
Deputaţii germani părăsiră apoi corpo­ schismatică să se unâscă cu patriarchatul. şi disdlvă şedinţa/“
rativ sala desbaterilor. E în plan, ca deodată cu Bulgaria se ajungă Membrii, se ’nţelege, adânc scârbiţi şi fi în directă legătură cu reţâua ferată eu-
ropână. Podul se va construi în locul,
Mareşalul ţerii declară în urma acâsta, şi Macedonia sub influenţa rusâscă. O notă revoltaţi au trebuit să se depărteze, der în care a stat odiniâră marea operă a
că camera trece la ordinea cjilei şi a dat a guvernului dela Newa ridică acestă pre- au cerut imediat ţinerea unei nouă şedinţe, împăratului Traian. Inginerii români au
cuvântul raportorului adresei tensiune în termini forte hotărîţî şi ener­ care peste 2 cjile, adecă MercurI în 23 Febr. aflat, că columnele vechiului pod, caii au
Kramars, care deja la inceput declară, gici. O altă notă şi mai energică, se ocupă a şi urmat. In acestă şedinţă s’a hotărît
că regretă atitudinea Germanilor. In adresă, de plângerile locuitorilor bulgari din vi- punerea în cercetare disciplinară a senatorului rămas pănă în clGele nostre, sunt destul de
puternice, ca să se construâscă pe ele noul
11
dise el, nu se află nimic ce ar vătăma pe laetul Kossovo ridicate contra atrocităţilor „patriot Szekely, care atât de „minunat" pod, pe care vor fi aşedate trei statue în
Germani. Ea nu cere, decât să fiă restabi­ turcesc!. Nota provocă Porta, să facă or­ a sciut să procedeze la şedinţa de mai mărime naturală. La mijlocul podului va
lită vechea splendore a Bohemiei şi Corona dine şi să pedepsâscă pe făptuitori. Ea înainte.
fi ridicată statua împăratului Traian, pe
St. Venceslau se strălucescă din nou pe capul mai are menirea de-a deschide Bulgarilor
împeratului-rege. Acesta nu însemnă egoism macedoneni ochii, să vadă pe puternicul partea română statua regelui Carol al Ro­
mâniei, er pe partea sârbescă statua rege­
de rassă, ci espresiunea dorinţei, ca impe­ lor protector contra stăpâmtorilor turci. SOIRILE DILEI.
lui Alexandru al Serbiei.
riul să fiă mare şi puternic. — 17 Februarie
In congregaţia comitatului Sibiiu, ţi­
Ridicându-se apoi locţiitorul conte
Ungurii şi Saşii deia Orăştie. Alumneu pentru studenţii români în nută ieri la 28 Februarie, membrul sas Fr.
Coudenhove, dise pe scurt, că se mărginesce
Viena. Seim, că societatea „România Jună"
la declaraţia, că guvernul nu stă pe punctul Mihaelis a interpelat pe fişpanul comitatu­
Seim, că Ungurii din representanţa a studenţilor români din Viena încă în
de vedere al dreptului de stat din adresă. lui asupra circulărei ministeriale, prin care
oraşului Orăştie, când se propusese din par­ 1896, cu ocasiunea jubileului aniversărei se recomandă broşura lui Telkes despre
Dr. Engel polemiseză cu Lippert şi tea membrilor saşi trimiterea unei deputa- sale de 25 de ani, a pus temelia unui fond
dice, că i-ar plăcâ, ca straturi cât mai largi ţiunl la monarchul pentru a cere să nu menit pentru crearea unui alumneu pe maghiarisarea numelor. Fişpanul a răspuns,
că de fapt există şi a primit ast-fel de circu­
ale poporului să primescă cuuoscinţă des­ sancţioneze legea pentru maghiarisarea nu­ sâma studenţilor români din Viena. S’au
lară, pe care a dat’o mai departe primari­
pre scenele ce s’au desfăşurat cu ocasia melor de comune, s’au pus în pasivitate şi adunat atunci 1986 d. 16 cr. Pentru aug­
lor şi solgăbiraelor. Prof. Gottschling şi
actului omagial de ieri. (Cu acâstă ocasiă, au părăsit sala demonstrativ, deorece vă- mentarea acestui fond este destinat ş' ve­
5 deputaţi germani în frunte cu Wolf, au cjuseră, că Saşii, susţinuţi de membrii ro­ nitul petrecerei, ce-o va arangia societatea Wittstock au cerut cuvântul la obiect, însă
presidiul li-a denegat dreptul de a vorbi.
şecţut pe bănci, când mareşalul Lobkowitz mâni, vor eşi învingători cu propunerea „România Jună" la 4 Martie n. c. Pentru
cetia adresa de omagiu. — Red.) Guveraul lor, precum s’a şi întâmplat. Primarul sas ca venitul acestei petreceri să fiă cât mai Manevre împărătesei. Se anunţă, că în
se înşală când crede, că noi îl bănuim cu Fr. Acker, care a condus acea şedinţă, a mare, comitetul societăţii, în frunte cu luna Septemvre a. c. în Ungaria vor fi
apărarea pretensiunilor la dreptul de stat. fost în urma acesta de repeţite-orl atacat d-nii Al. Crâciunescu preşedinte şi A. T. două manevre împărătesei. Prima mane­
Pentru guvern nu esistă decât o singură în foia ungurescă din Orăştiă, ba Ungurii Păscuţiu secretar, se adresâză cu un nou vră, la care va asista monarchul nostru,
cale, calea pe care se pote reîntorce la con­ au înaintat şi un protest în contra lui la apel cătră publicul român, al căruia sprijin se va ţine în Ungaria nordică pe raionul
diţiile principale ale edificărei şi esistenţei locui’ile mai înalte. îl cere pentru a pute ajunge mai curând corpului al 6-lea de armată (Caşovia), er
Austriei, pentru-ca acâstă Austriă să potă fi In şedinţa dela 21 Febr. n. c. a re- la realisarea nobilului şi salutarului scop, a doua se va ţine la graniţă între Ardei
patria, aperătorea şi asilul tuturor popore- presentanţei orăşenesc! cestiunea acâsta s’a ee-1 urmăresee. şi Ungaria, între corpurile 7 (Timişora) şi
lor cu drepturi egale şi valore egală. continuat şi membri maghiari ai comunei Atragem atenţiunea Românilor gene­ ' 12 (Sibiiu) de armată.
Desbaterea se închide. din nou s’au vedut siliţi să se facă „pasi- roşi asupra apelului, ce-1 face tinerimea
La esamenul de cualificaţiune preoţescă,
După-ce Vasaty spune, ca trebue să viştl". Lucrul adecă, după cum se scrie nostră academică din Viena şi-l rugăm şi
ce s’a ţinut în Arad în 12 şi 13 Febr. v.
se revină la basa programului ceh, prinţul din Orăştie, s’a întâmplat în următorul din parte-ne să nu pregete a-i da tot spri­
sub presidiul Prea Sânţiei Sale părintelui
Ferdinand Lobkoivitz declară în numele ma­ mod : jinul său pentru a putâ ajunge cu o oră
Episcop diecesan Ion Meţianu, s’au presen-
rilor proprietar conservativi, că partida lui Vrând să dea primarului Acker o sa­ mai curând la realisarea nobilei sale ţinte:
tat 9 clerici absoluţi, cari, după cum spune
nu intenţionâză a lua parte la desbatere. tisfacţia pentru atacurile, la cari a fost es- înfiinţarea alumneului atât de necesar şi
„Bis. şi Şcdla", toti au prestat cu succes
Raportorul Dr. Kramarz accentuă în pus din partea Maghiarilor, membrii saşi dorit de toţi Românii.
esamenul de cualificaţiune preoţescă.
Afacerea fondului Iancu continuă a da au­
torităţilor unguresc! nesfârşit prilej de „eru-
nici de puncte întuhecose. Şi d-1 traducă­ limba latină, e deci o preprietate stilistică aşa sună de prost într’o traducere, care
are". In numărul de adl al „Tribunei" ce­
tor pote nu e poet. a limbei latine. Textul original este: aes- vrea să reproducă limba dulce a lui Ovid.
tim, că judele instructor Godri din Sibiiu
Din acâstă „metamorfosare" în prosă culeae capiebat frondis lionorem — primea o Of. pg. 9.: „apăru epoca de argint mai
s’a presentat ieri la localul „Tipografiei"
a versurilor originale se esplică în parte recompensă, care consta într’o cunună de prostă decât cea de aur". De ce nu infe-
şi a cerut cărţile de conturi de pe anul
defectele traducerei. Traducerea e făcută stejar, deci corect românesce: primea rioră celei de aur? 1894 ale institutului, ca să le trimită tri­
aprope ad verbum, cu tote că d-1 traducă­ ca recompensă o cunună de stejar. „Fron­ Aceeaşi pagină: „Zefirii mâugăiau cu bunalului din Alba-Iulia. Direcţiunea „Ti­
tor, decă a rupt odată cu forma esternă dis" e aşa numitul Genetivus explicq- suflările lor". De ce nu cu: adierile lor,
pografiei" a denegat cererea, er judele de
a originalului, putea să traducă într’o limbă tivu's. Şi aici şi e isvorul tuturor gre­ termin dulce şi plastic poporan? — „Şi
instrucţie drept răspuns a confiscat tote
mai plină şi rotunjită românescă şi aşa şelilor la traducătorii noştri: nu sciu dis­ ogorul nehodinit cărunţia de spicele grele". cărţile de conturi.
»
traducerea ne-ar fi făcut cel puţin impre- tinge stilul românesc de cel latinesc; ce e Din contră: e vorba tocmai de odihna şi
siunea unei poveşti românesc! espuse în­ la locul său în latinesce, îşi închipuesc, că tinereţa veclnică a vâcului de aur. Nec re- Spiritismul — armă contra socialis­
tr’o limbă curată românescă. Deci în ca­ trebue să fie bun şi în românesce. Traduc novatus ager graviclis canebat avistis — er mului. „Alianţa spiritiştilor maghiari" a
u
şul acesta o aşa numită traducere „liberă deci ad verbum et litteram. ogorul strălucea în colorea argintie a spi­ adresat un apel cătră classa proprietarilor
mari unguri, în care aceştia sunt îndem*
ar fi fost de preferit traducerei verbale, Etă încă câteva specimene de tradu­ celor încărcate, fără să mai fiă împrospă­
naţî să formeze „cercuri spiritiste", cari
făcută de d-1 traducător; şi acâsta mai cere obscură şi neromânâscă : pg. 7 „apele tat. pg. 11: Bărbatul ameninţă mortea so­
să propage învăţăturile spiritismului în pă­
ales după ce traducătorul s’a eliberat de se cedară spre locuinţă", pg. 8. „Şi astfel ţiei, acesta pre a bărbatului, ceea ce s’ar
turile poporaţiunei. Acesta e nevoie să se
lanţurile versurilor originalului. Traducerea pământul, care fusese mai nainte prost pute înţelege aşa, că bărbatul ameninţă,
facă mai ales acum, când religia nu-i des­
aşa verbal, cum e făcută, e de multe-orî (! rudis) şi fără formă, transformându-se adecă caută să depărteze mortea soţiei;
tul de tare,' şi când poporul începe să fiă
obscură şi eonfusă, traducându-se verbal acuma, se îmbrăcă cu figuri necunoscute originalul vrea să esprime tocmai con­
sedus de anumiţi proroci mincinoşi —
11
şi acolo unde n’ar fi fost permis. până atunci de omeni . E o „prostă" neînţe­ trarul: bărbatul ameninţă cu morte pe so­
adecă de corifeii socialiştilor. Cu alte cu­
Etă un esemplu (pag. 26) „primea legere a originalului. Aici e vorba tocmai ţia sa etc. Şi acesta e tot traducere ver­
vinte, se chiamă în ajutor spiritele contra
recompensa unei corone de stejar". Tra­ de creaţiunea omului. Tellus indult ignotas bală.
mişcării socialiste.
ducătorului pote i-s’a părut, că are de a hominum conversa figuras — Pământul se (Va urma).
face cu o construcţiune poetică proprie împopuleză cu fiinţe, pănă atunci necunos­ Păziţi-ve de arme. Asâră, pe la orele
poetului. Construeţiunea însă e generală în cute, (adecă) cu omeni. Şi epitetul: „prost" 8, locuitorul Georg Torles din Braşovul-