Page 63 - 1898-02

%
Nr. 87 — 1898. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 8.

vechiu, voind a-şl curăţi de rugină, revol­ Şedinţa a treia dela 14 (26) Februarie. o recunosce. Der prescripţiunile codului a produs mult haz şi a fost îndelung şi viu
verul, acesta luâ foc din nebăgare de semă Sala e plină de lume. Dornna Maria Laho­ penal ţîn acestă materie sunt căclute în aplaudat de toţi cei de faţă. Asemenea a
şi glonţul nimeri pe soţia lui, rănindu-o vari, sora răposatului (ca parte civilă) e desuetudine. Sciu că magistraţi s’au bătut; plăcut forte mult representarea ospătarului
greu. Ea zace bolnavă. asistată de advocaţii Danielopol, Grădiş- miniştrii chiar au trecut peste aceste pres- Mihalache Costan, de cătră tînărul Gavrilă
teanu, C. Nacu şi Missir. cripţiunl ale codului penal. Ceva mai mult Mustea, stud. cl. VI, care are un deosebit
Numeri de probă din „Revista Ilustrată' . Se dă mai întâiă cuvântul părţii ci­ autorităţile sciau de duelul acesta, sciau talent pentru teatru. Forte bine a jucat şi
1
Suntem rugaţi a avisa publicul cetitor, că
vile şi advocatul Danielopol îşi ţine pledoa­ locul unde ne batem, şi aşteptau resultatul: A. Bănui, stud. cl. VII (Vrăbitfţ), Elie Chrin-
■din „Revista Ilustrată", ce a început să
ria. Face istoricul duelului, dicând, că noi S’au mortea adversarului lor politic, seu dis, stud. cl. VI (Ciocan) Romul Secoşan,
apară în Bistriţa şi al cărei redactor este
suntem un popor eminamente democrat şi mijlocul de a-1 aduce înaintea justiţiei. stud. cl. VIII (Filip), A. Gajia, stud. cl. VI
■d-1 loan Pop Reteganul, pote orî-cine să
n’am trecut prin feudalism, de unde este Oeea-ce mai regretă încă este faptul, (Christian), I. Montani, stud. {cl. VI (Pete-
primescă numeri de probă, având de a-i
luat duelul. La noi, dice, duelul este o că s’a găsit un magistrat, d-1 jude-instruc- cescu, cismar) etc.
■cere dela editorul, d-1 loan Baciu, preot
bolâ, de care trebue să vindecăm societa- tor, care în ordonanţă a spus că am fost Era trecut de 11 ore, când finindu-se
în Şoimuş (p. u. Nagy-Sajo, în Tran­ tatea. Am împrumutat noi duelul dela boerii neleal în luptă. Sunt om care pănă acum programul, publicul s’a depărtat deplin
silvania.) cei cu işlic ? Ferescă Dumne4eu; aceia bă- n’am dat niciodată dovedi de nealialitate. mulţămit, ba încântat chiar de succesul
tâu cu ciubucul. Noi l’am luat din Francia, (Aplause.) seratei.
Pentru doritorii de acţii. Sunt de vân­
unde am fost cu toţii pentru studii şi de Terminând, spune, că aşteptă cu în­
zare din mână liberă şepte acţii ale Insti­ — silian. —
unde ne-am întors cu toţii cu acest obiceiă. credere hotărîrea tribunalului.
tutului de credit şi economii „Someşiana ,
u
Arată duelul ca o moştenire barbară şi elicei *
•cinci acţii ale institutului „Timişiana“ şi Convocare.
că în caşul de faţă trebue să se dea maxi­
a
una acţiune dela „Sâtmăreana . Doritorii Urmeză pledoaria advocatului Disescu.
mul pedepsei, căci acestui duel i-a urmat
primesc informaţiunl la administraţia foiei După o introducere asupra sentimentelor Reuniunea română de gimnastică şi
mortea. Acusă apoi de-arendul pe N. Fili­ de onore, arătând sistemul nenorocit de a de cântări învită pe toţi membrii săi la
nostre.
pescu şi pe toţi martorii în duel; în fine urmări şi persecuta pe inimicii politici, Adunarea generală, ce va ave loc Dumi­
şi pe martorii din proces, colonel Geor- face (un studiu amănunţit asupra duelului necă în 22 Faur v. (6 Martie n.) a. c. la
Casina română din Deva- gescu şi A. PopovicI, cari înascuns ar fi din timpurile vechi. Arată, că duelul a 10 6re a. m. în sala de desemn a şcolelor
dat sala pentru luptă. Depunerile doctori­ existat în România din timpurile vechi; române.
Deva, 16 (28) Febr. n. 1898.
lor despre ultimele cuvinte pronunţate de citeză Regulamentul organic şi condica lui B r a ş o v , 17 Faur v. 1898
Inteligenţa română din comitatul Uniă- Lahovari, nu le ţine în semă. Pe aceea a
Vasile Lupu.
G. Chelariu,
•dorei şi în special cea din centrul comita­ lacheului Roudet însă o ia de bună. (Ila­ A afirmat d-1 prim-procuror, că due­ preşedinte. I. Murăroi,
secretar.
tului, adecă aici în Deva, încă înainte de ritate.) In fine spune, că Maria Lahovari
lul este un obiceiu. Se sciă, că la noi
acesta cu 30 de ani s’a îngrijit să aibă deşi n’a fost pusă pe testamentul lui Laho­
sunt respectate usurile pământescl, cari
un loc de convenire şi de distracţiă şi în vari, se întrepune acum singură pentru sunt ca şi legile. De-altfel prevederile co­ D I V E R S E .
■scopul acesta a înfiinţat Casina său „So­ fratele ei. Advocaţii din partea civilă spun, dului penal relative la duel sunt cădute în
cietatea de lectură română din Deva". că vor vorbi în replică. desuetudine. Pentru ce să se mânuiască Contra sgomotului de pe stradă. In
Acâstă societate, în decurs de trei­ Urmeză rechisitorul procurorului. legea după plac? Când e vorba de Fili­ New-York s’a format de curând o nouă
zeci de ani, a numărat ca membri ai săi Primul-procuror spune, că în nimic nu pescu să o aplici şi când e vorba de Fe- reuniune, care are de scop, ca pe strade
mulţi bărbaţi distinşi ai nemului nostru şi va atinge onorabilitatea personelor, cari rechide să taci. Pentru ce două legi ? • cât se păte să nu să facă sgomot şi astfel
de multe-orl a fost un loc de convenire, sunt amestecate în afacere. Autorii delic­ urechia trecătorului să fiă scutită de ori
Şedinţa se suspendă.
unde fraţi cu fraţi îşi împărtăşiau vede­ tului sunt două persone distinse, ch işti La redeschidere apărătorul martorilor ce şuerătură, zurăitură etc. Intemiatorii nouei
ar
rile, îşi spuneau năcazurile şi-şi petre­ de frunte şi omeni de guvernământ. Situa- pledeză impunitatea, arătând, că moravu­ reuniuni clL: Decă autoritatea publică
ceau în frăţescă armoniă dilele de puţină ţiunea d-lui Filipescu este cu mult mai să scie îngriji, ca pe strade nici un miros
rile tării au consfinţit acesta şi esemplele
veseliă. clară, ca a martorilor. II învinuesce că s’a sunt numărose. rău să nu-i atingă nasul trecătorului, atunci
împlinind anul al 30-lea dela înfiin­ bătut cu Lahovari, pe care ’l sciea mai Venind la articolul provocător, îl trebue să se gândâscă şi la aceea, să îm-
ţare, Societatea de lectură română din Deva slab decât dânsul. Articul din „L’Indep. pedece orl-ce sgomot de pe strade. Sta­
arată ca archi-violent şi insultător. Anali-
Duminecă la 27 Febr. a. c. după amedî la Roum." nu conţine o ofensă aşa de gravă, tutele nouei reuniuni sunt: că pe stradă
seză punct cu punct acel articol şi scote
"3 ore a ţinut adunare generală, cu care care să fi motivat un duel. învinuesce pe şi în curte să nu fiuere nimeni, clopotile
în evidenţă tote punctele insultătore la
ocasiune s’au făcut alegeri nouă. Filinescu mai ales, că s’a bătut într’o sala adresa lui Filipescu. Din acestă causă s’au bisericelor trebue delăturate, trenurile să
S’a ales preşedinte: D-1 loan Moţiu, închisă, der dice responsabilitatea cade mai circule pe sub pământ, stradele trebue tote
trimis martori. Martorii, este incontestabil,
jude de Tablă în pensiune, er membri în mult asupra martorilor în duel. pavaosate cu asfalt, er rotele trăsurilor să
au căutat să concilieze, der împăcarea nu
comitet: loan Simionaşiu, preşedinte la se- Venind la martori prim-procurorul s’a putut face. fiă obduse cu gumă elastică şi în fine tre­
bue prăpădite tote pisicele, dedrece aceste
■dria orfanală; George Nicdra, par o eh gr. or.; voesce să dovedescă, că a esistat duşmănie
Francisc Jlossu Longinu, advocat; Alesandru între V. Ionescu şi Lahovari şi impută lui cu miorlăitul lor turbură liniştea şi somnul
Moldovanu sen. vice-dir. de bancă; Dr. Ale­ V. Ionescu de a fi primit să fie martor al Serată musicalâ-teatrală. cetăţenilor.
sandru L. Hossu adv. şi Alesandru Moldovan lui Filipescu. Spune apoi că V. Ionescu Blaşiu, 28 Febr. n. 1898.
jun. oficial de bancă. n’a căutat pacea şi că a căutat să facă un Un student „fin de siecle". Un tînăr
In sera dilei de 27 Febr. n. c. elevii student de clasa a Ii-a dela şcolele reale
Adunarea generală a decurs în or­ text de conciliare pe care martorii adverşl
Internatului Văncean de băeţl din Blaşiu din Coburg, aduse la cunoscinţă nereuşita
dine esemplară. S’au înscris mai mulţi membri nu puteau să-l primescă cu nici un preţ.
au arangiat o serată musicdlă-teatralâ în sa la examen printr’o epistolă încadrată în
noi şi s’au adus mai multe hotărîrî salutare Venind la martorii lui Lahovari, îi
sala de gimnastică dela gimnasiu. începu­ doliu şi de cuprinsul următor: „Aduc la
şi de interes. Dorim din inimă, ca acesta acusă cu asprime pentru faptul, că au fă­
tul a fost la 8 ore sera, când marea sală cunoscinţă tuturor amicilor, cunoscuţilor şi
societate românescă să prospereze şi dintre cut opinie separată în procesul-verbal de
era plină de public. profesorilor trista scire, că n’am reuşit la
membri ei să nu dispară nicl-odată buna luptă şi că au scos pe teren pe clientul
Când d-1 profesor de musică Iacob esamen. Richard Lowenherz"
şi frăţescă înţelegere. lor, declarând că condiţiunile au fost im­
Aşa să fiă! puse. Mureşianu apăru cu orchestra pe bină pentru
Corespondentul. Inculpă de asemenea pe toţi martorii a esecuta primul punct din program : „Mar­ Li t e v a t u r ă »
şul Internatului, al căruia autor musical este
pentru faptul de a fi schimbat sala de gim­
d-sa, se făcu imediat o adâncă tăcere în „Foaia pentru toţî", revistă enciclope­
Procesul duelului Filipescu-Lahovari. nastică cu sala de scrimă, numai după avi- dică, populară şi pentru familie, ce apare
» *
sul medicului. sală. Totî ascultară cu încordată atenţiune
In şedinţa de nopte dela 13 (25) Fe­ Când odată sala de luptă era speci­ şi cu entusiasm armoniosele acorduri ale sub direcţiunea d-lui Dumitru Stâncescu,
cântării esecutate cu o măiestriă propriă Marţia şi Vinerea în Bucuresci (Bulevar­
bruarie, care s’a deschis la orele 9 şi 20 ficată în procesul verbal, nu puteaţi cu nici
dirigentului artist şi compositor. La finea dul Carol 43), numărul 9 de Vineri are
sera, s’a continuat instrucţia orală. un preţ să-o schimbaţi.
cântării publicul a erumpt în prelungite şi următorul sumar bogat:
S’a ascultat Christodulo, care a fost „Aţi dus pe combatanţi să se lupte
frenetice aplause, aşa că piesa a trebuit să
întrebat despre raporturile dintre V. Ionescu într’o sală de 12 metri, ceea ce era un Ciudăţeniile firei (cu ilustraţiuni) ;
fiă repetată.
şi Lahovari; apoi Andreiîi PopovicI, care pericol pentru amândoi. Aţi depăşit legile Pernei, poesie de G. I. Becescu; Fnim-
istorisise cum a cerut V. Ionescu sala de şi obiceiurilo duelurilor." Au urmat pe rând celelalte puncte seţea bătrâneţei, de Nacla; Cele trei rodii
gimnastică şi cum d-sa i-a dat’o în lipsa pre­ Situaţia d-lui Filipescu este clară, din program : „Intermezzo simfonica^ din ca­ aurite, basm de P. Ispirescu;— Respiraţia
şedintelui. spune representantul ministerului public. valeria Rusticana de Mascagni, esecutat de la viespi; piarul tatălui; Lupta dintre nă­
Mai departe fu ascultat căpitanul D-sa a contravenit legei, a mărturisit’o sin­ orchestră; Rândunica, cuartet de I. Mure­ pârcă şi ariciu; Definiţia bugetului; Cursele
Exarcu, care spune, că în ajunul duelului gur, şi art. 259 e categoric. Tribunalul va şianu, esecutat de corul elevilor; Vals, dedi- de cai (urmare şi fine) de Petrea Vestescu;
a făcut cu Filipescu un asalt cu floreta şi aprecia numai gradul de pedepsă ce tre­ caţiă Internatului Văncean, de I. Mureşianu, Amabilitate; Invocarea muzei mele, poesie
■că densul i-a propus !să facă asalt şi cu bue să i se dea după circumstanţele afa- .esecutat de orchestră; Prima April, vodevil de M. Nandrea; Păstorul şi turma de Alex.
spada, der Filipescu i-a refusat, fiind cerei petrecute şi desfăşurate înaintea tri­ într’un act; Potpuriul 1. de I. Mureşianu D. Daniel; Mitologie: Ce ţî-o ursi ursi-
grăbit. bunalului. esecutat de orchestră; Ospătarul păcălit, tdrele şi A ave putere să sfidezi pe Orfeu,
Martorul Hiotu depune despre o con­ In ce privesce pe martori, deşi nu e farsă într’un act; Marş, esecutat de or­ de Gr. D. Simionescu; Obiceiuri japonese,
venire cu Filipescu înaintea duelului şi un articol special în codul nostru, totuşi chestră. Bicicleta de hârtie; Fecunditatea unui bob
cumcă acesta a manifestat dorinţa să se ei sunt consideraţi ca complici, căci fără Atât corul, cât şi orchestra au fost con­ de grâu; întrebuinţarea firelor de păianjen;
ajungă la o împăcare. dânşii delictul nu se p6te comite. Ei pro­ duse de d-1 profesor de musică I. Mure­ Igiena: Un nou desinfectant; Un om dis­
Pavel Brâtăşanu spune, că după pro­ cură armele şi aleg terenul. şianu, care cu un zel neobosit a lucrat pen­ trat ; Care e omorîtorul (roman, urmare) ;
ces la Capsa circulau tot feliul de svonurl Filipescu — după ce releveză un in­ tru buna reuşită şi care, ca întot-deuna, s’a Un curios fenomen; Fisiologie; Jocuri şi
şi de versiuni, tot enormităţi pe socotâla cident produs la societatea de arme şi după bucurat de succese forte mari, fiind întru Petreceri; Cum ajunge cineva poet; Sfaturi.
d-lui Filipescu şi V. Ionescu. Densul s’a ce privitor la partea civilă cjice că con­ tote la înălţime. *
revoltat de lucrurile acestea şi a protestat. venţia de onore era ca părţile duelante să In ce privesce piesele teatrale, ele au ,,Juvenilia“ este titlul unei voluminose
< Apărarea renunţă la restul martorilor. nu se urmărescă, — spune că afirmaţiunile fost traduse din limba germană. In genere, broşuri, scrisă de d-1 Sextil Puşcariu, şi
Partea civilă mai cere raportorul lui Mur- prim-procurorului Caracaş cum că regulele toţi diletanţii şi-au jucat rolurile cu succes. apărută tocmai acum în editura librăriei
N. I. Ciurcu din Braşov. Conţine vre-o
gulescu şi a lui Tumulescu. La 12 ore şi duelului a fost călcate, nu sunt fundate. Ou deosebire tînărul G. Zăriă, stud. cl. VII,
14 piese în prosă şi vre-o 20 pagine de
jumătate din nopte şedinţa se încheie şi Am lăsat judecarea afacerii în mâna mar­ a făcut pe bocceagiul Samuil Goldstein cu poesii. Cartea se estinde pe 264 pag. şi e
cea următore se anunţă pe Sâmbătă la 11 torilor lui Lahovari, doi prietini ai lui, de dibăciă surprinclătore. Costumul a fost forte de-un esterior plăcut, tipar frumos. Preţul
■ore dimineţa. onore, cărora nu sej pote îndoi nimeni. potrivit, er gesturile şi articulaţiunea cu­ 80 cr. seu 2 lei.
n * Relativ la călcarea codului penal Filipescu vintelor a întrecut tote aşteptările. Dânsul *