Page 65 - 1898-02
P. 65
Micţim ftdateiiîifidiii», ..Baieia" iese Ie 3»-care iii.
iSoisMiiiti pciirn Ansiro-Uneiiis:
5fe®SOT. $s4|ft ram Hstn $5. Pe un an 12 8.. po ţese -ian!
6 fl., pe trei luni 3 fi.
SWiWjrt aiif"ţ'.a«»t’is BK IM
'ţs/wnso. — &*i}.;iu«Kij>a* ?ti su N-rii do Dumlnooâ 2 (I. pe an.
Pentri fcomâiia si străiaăiaie:
ISSE8ATE io p?itti»So Ifi Ata(-
intraţi»»» tn 3i'spov o.i îs ax* Pe op. an 40 franc!, po oăso
«astoieie Biro'tr! Ea smiwjlK-rf: luni 20 fr., po troi luni IC fr.
Sn Ti«na: !f. i\»es>, ltmi:tk N-rii de Uumînooa 8 franc!.
Sr.hai<ih, F.udclf JCimh, A. Oţ'pxfcht 8c prenumără la tdto or'cie;o
•SfiiobiblKer; Asiiati Opţ-iih, J. poştale din lutru ai din orari,
iawiwoer, In Budapesta : i. F. ei ia dd. coiooton.
foUhcrgerg, J.tfaUin Btrwa; foi. A^saracimi ţ»aui Btasoi
îîiworesoi: Âgetux Saoas, Suo- administraţiunea, piaţa mare.
ooxsaio de Boomonia; In Bom tfirgul Inului Nr. 80 otaşiu
bai;;,: jTarcij-s <t Litbmann. I.: pe un an 10 fl., po şese
Praful InsarţlHnlIor: o tfjiriă luni 5 fl., po trei luni 2 fl. 50 or.
sennond po e ooi.6nc 6 or. ţi Cu dusul în casă: Pe un an
SOsr. timbra pentru o publi- 12 fl., pe 6 luni 6 fi., po trei luni
efc.ra. PnblioBi') mai doso după 3 fl. Un esemplar 5 cr. v. a.
tarifă ţi învoială. său 15 bani. Atftt, abonamen
Estlamo po pagina a 8-a o tele cftt şi inserţiunile sunt
Esziă 10 or. său 80 bani. a se plăti înainte.
Nr. 38. Braşov, Joi 19 Februarie (3 Martie)
Ministeriul Gautsch şi crisa. an. Printr’asta s’ar mai pute lungi vernul vienes speră, că primind acâstă con stărilor actuale şi la propunerea lui Scho-
viaţa cabinetului Gautsch, care alt cesiune, va pute să evite crisa ministerială nerer, adunarea a declarat, că ordonanţele
După căderea cabinetului Ba- fel va trebui în curând s’o păţâscă acum în anul jubileului al 50-lea al dom de limbă trebue să se retragă, că cestiu
deni şi după înlocuirea lui cu actua ca şi cabinetul Badeni. niei monarchului. Decă se va înşela în nea limbei numai pe calea legislaţiei se
lul ministeriu de funcţionar! Gautsch, P6te că stau în legătură cu amin speranţa lui, nu-i rămâne alt-ceva de făcut, pote regula, şi că înainte de t6te trebue
or! şi care om, cunoscător de rapor titul plan şi măsurile, ce a hotărît decât să şî dea dimisia". să se stabilescă limba germană ca limbă a
turile interiore ale Austriei, trebuia guvernul austriac a-le lua în timpul statului.
se-şî 4>câ, că pe cale şi cu mijlbce cel mai de aprope. Faptul, că el vre Situaţia în Austria. *
normale nu va fi cu putinţă a dela- să convdce parlamentul la mijlocul Asupra declaraţiunii de Sâmbătă a
tura în câte-va Iun! de 4^ marile lui Martie, după ce în Pesta a decis Piarele oficiose din Viena nâgă, că locţiitorului făcută în dieta boemă scrie
e
piedecî, ce se opun funcţionării re consiliul comun de miniştri, ca de ministeriul Gautsch ar fi în ajunul unei „Naroăni Listy :
u
gulate a parlamentului din Yiena. legaţi unile să. se întrunescă la finea Tonul brusc, birocratic al declaraţiei
crise şi susţin, că ministeriul de funcţio
Ceea-ce se prevedea, este ac}î lui Aprilie, se esplică astfel, că sco nari va eoncliema de sigur parlamentul guvernului a rupt ăe-odată legătura dintre
neîndoios. încercările făcute de ca pul este numai de a face posibil să din Viena şi va încerca să facă posibilă Cehi şi guvern şi a adus clarificarea dorită.
binetul Gautsch în scop de a aplana se constitue parlamentul, să facă acţiunea lui. Baronul Gautsch, pronunţându-se în contra
lucrurile, au adus cu sine, că pe alegerea delegaţiunei, precum şi a „N. W. Tagbl." dice, că un distins convingerii de drept public al Cehilor, s’a
lângă oposiţiunea şi obstrucţiunea comisiunei cuotei şi să mai dea ab om de stat şi-a dat părerea, că decă mi declarat una cu centraliştii germani, şi s’a
Germanilor, au mai declarat şi Cehii solutoriu pentru ordonanţele minis nistrul-preşedinte actual Gautsch nu va lăpădat de dreptul de a cere încrederea şi
resboiu guvernului, care a luat po- teriale edate pe basa § 14 al con descurca situaţia politică, nu se va mai afla sprijinul nostru. Pacienţa Cehilor s’a sfîr-
siţiă hotărîtă în contra pretensiuni- stituţiei. După acesta parlamentul nici unul, care să o potă face. şit; ei au isprăvit’o cu guvernul, care nu
lor lor de drept public. pdte să fiă erăşî amânat. * va ave nici un singur deputat ceh în ma
Cum îşî va pute, în asemeni E invederat, că în împrejurările joritatea sa necunoscută şi în genere nu va
Votul, ce vor trebui să-l depună stu
împrejurări, crea o maioritate tare de faţă nici nu se pdte aştepta mai pute ave majoritatea în parlamentul vienes.
denţii dela universităţile austriace la înce
ministeriul Gautsch? Chiar de i-ar mult dela actualul „Reichsrath". Er Politik observă, că din declaraţia
u
putul semestrului este de următorul cu v
succede se mulcomescă pe Germani, încât pentru pactul cu Ungaria, nu guvernului resultă, că acesta se silesce a-şl
prins :
el totuşi va întâmpina cele mai mar! e speranţă nici măcar să între în crea o posiţiă durabilă la Germanii Boe
„Depun prin propria mea subscriere
greutăţi din partea Cehilor şi a ce discusiunea lui, necum să-l primâscă. miei, care va ave să se pronunţe în Reichs-
votul, că voesc a mă conforma conscien-
lorlalte partide, car! fac parte din Totul se învârtesce der pentru rath.
ţios legilor academice şi că voiîi fi tot-
majoritatea de acjî a parlamentului. moment împrejurul esigenţei de a-se „Hlas Naroda dice, că prin jocul de
u
deuna cu ascultare şi respect faţă cu au
Mai este şi altă împrejurare, ce vota budgetul cheltuelilor comune Va-banque al Germanilor situaţiunea a de
14
torităţile academice .
îngreunâză mult acţiunea guvernu pe anul viitor, mai ales având în venit şi mai critică şi periculosă.
Se crede, că studenţii nu se vor opune
lui, care înse de altă parte pdte se-i vedere, că în Orient din nou ame *
subsemnării acestui vot, care nu va cere
vină întru cât-va şi în ajutor. In ninţă a isbucni încurcături. Pecum am arătat, deputaţii germani
nimic deosebit, de ceea ce s’a cerut şi până
anul acesta serbându-se jubileul de După cele ce s’au petrecut în din Boemia n’au vrut să ia parte la des-
acum. O adunare, ce a voit să o ţină stu
50 an! de domnire al împăratului, dieta boemă însă anevoie credem,
denţii în cestiunea acesta, a fost oprită. baterea adresei propusă de majoritatea Ce
s’a manifestat dorinţa în cercurile că baronul Gautsch ar pute isbuti hilor şi a marilor proprietari, şi protestând
*
diriguitdre de a-se evita pe cât se aşa de uşor şi neted cu planul in au părăsit cu toţii dieta. Majoritatea, tre
p6te o crisă în guvern, ca să nu se dicat, chiar de ar avâ deplinul con- In cercurile politice se vorbesce, că. când la ordinea dilei peste protestul Nem
turbure festivitatea. sîmţământ şi sprijin al colegului său îndată după ce va fi închisă, adl-mâne, ţilor a primit adresa unanim.
Din aceste consideraţiunî, se unguresc. dieta Boemiei, guvernul va publica noua In şedinţa urmâtore de Luni s’a în
anunţă acum, Gautsch se fi şi în- ordonanţă de limbă, precum şi ordinul, prin ceput desbaterea asupra budgetului ţerii.
trat în vorbă cu ministrul-preşedinte Nou provisoriu? „Vesti Naplo care se va cassa interdicerea purtării colo Deputaţii germani nu s’au mai presentat. A
u
unguresc pentru o eventuală amâ dela 1 Martie primesce din. Viena o scire rilor la universitatea din Praga. vorbit Eduard Gregr în contra guvernului
nare a stării provisorie privitdre de sensaţiă, pe care o comunică cu reservă. * clicend, că declararea de Sâmbătă a loc
la pact. Etă ce i-se scrie foiei guvernamentale: Schonerianii au ţinut în Eger (Boe- ţiitorului a produs o mare amărăciune, der
O ecire mai nouă sosită din „In cercurile, ce stau aprope de guvernul mia) Duminecă o mare adunare de popor acum poporul boem scie cum stă cu gu
Viena susţine chiar, că între Gautsch austriac se opineză, că resolvarea crisei germană naţională, la care au luat parte vernul.
şi Banffy s’ar fi stabilit înţelegerea, ameninţătore nu este a-se căuta în Boe- peste 2000 de persone. Era consignată mi Un alt deputat Baxa dice, că decă la
ca terminul ultim pentru încheierea mia, ci în Ungaria. Guvernul austriac adecă liţia şi adusă multă gendarmeriă. Aduna adresa dietei nu se va da nici un răspuns,
definitivă a pactului, care este 1 Maiu va cere dela guvernul unguresc prelungirea rea a decurs liniştit. S’a accentuat în adu atunci nu se va afla nici un singur deputat
a. o., să se mai amâne încă cu un provisoriului despre pact încă pe un an. Gu nare, că uniunea personală e de preferit ceh, care se consimtă a fi ales în deputăţia
FOILETONUL „GAZ. TRANS." răpune (pag. 20), respiră cu inspiră (pag. nu-mi va lua în nume de rău nici d-1 tra tote întâmplările (sic!! virtutea întâmplare)
39) etc. ducător. Nu sunt „omul-maximă“, der tre omenescl.
bue să esclam cu poetul: dificile est satiram Nu trebuia pentru o durere personală
Inscripţiunea de pe mormântul lui
Cum vom traduce pe classicî? non scribere. Traducerea cum e făcută, nu a mea să uit o datorie, pe care pururea
Pbaeton (pag. 43) e astfel redată: „Aici
mai e traducere în sensul modern si artis- am îndeplinit’o pe cât mi-a îngăduit sănă
(Biblioteca autorilor classicî. Miiller. Bucurescî 1898) face vizitiul carului părintesc, pe care decă j
Studiu-recensiune. nu l’a ţinut, a cădut din causa marilor lui tic al cuvântului, e o profanare a acelei tatea, şi nu cred, că în nici un cas, un om
i arte, care am numit’o : „arta de a traduce". statornic pote se-i fiă îngăduit a-şl întrerupe
— Fine. — în drăsmellL Obscur şi cât să pote de
nepratic. Traducerea d-lui Derera o putem pune slujbele (e vorba de neglijarea datorinţelor,
Alt esemplu caracteristic pentru ne fără multă şovăire alăturea cu cele mai nu de întreruperea slujbelor) pag. 10. Ce-o
înţelegerea construcţiunei stilistice latinescl Apoi latinismele, ca veracitate, aspiră, primitive „tâlcuirî" bisericescl românescl din fi vrând să cjică?
pag. 13: „să pregăteau (giganţii) să puie îl ajută cu unde auxiliare (pleonasm!), vecul al 16 lea. In ambele caşuri tradu A doua opiniune este aceea, care cer-
cele 100 de mâni ale lor pe cerul făcut altarele cu sacrele lor (i. e. altarele cu odo-
cerea e îmbrăcată într’o limbă monstruosă cuesce amiciţia cu măsură potrivită de ser
captiv . Românesee e nelogic. „Bracchia ini- rele lor sfinte), cari tote le putea ocoli românescă. Limbă vie românescă, aşa cum viciu. Acesta ar însemna, că faci din pre-
u
eere captivo coelo“ se pdte dice latinesce, e traducătorul odată ce avem termini po e a psaltirei coresiane, n’a esistat nici tinie o idee înjositore, de e silui se ţii
o figură proprie limbei latinesc! şi gre porani potriviţi; şi latinismele acestea să odată; tot atât da artificială, dâr „prost" cumpănela de tote. pag. 41.
cesc! : „prolepsis adjectivi“. Românesee nu nimeresc în pârtiile basmatice ale meta- artificială şi confusă e limba traducerei Der o mulţime de (omeni, nu se încerc
mai aşa se pote traduce: să pregăteau să morfoselor, tot atât de puţin ca şi într’o d-lui Derera, ceea ce e cu atât mai de de loc să aştepte. Să-i arăţi speranţele ce
atace cerul, pentru-ca să-l subjuge. poveste dea lui Ispirescu. Provincialism e: condamnat, cu cât se întâmplă acţî după lor mai dulce gânduri, pag. 42. Model de
pag. 36 dâcă ai un suflet capabil de îsta, îstlalt etc., traduceri prea drastice; îm un trecut literar de 400 de ani al limbei gramatică!
t
a-se schimba; preună cu aceea cu care împărţia patul etc. Cu românescl. Etă câte-va mărgăritare din O’un cuvânt: o limbă neromânâscă,
un cuvânt traducerea e cât se pote de su
pag. 37. „Der greutatea era uşoră şi aeestă traducere: obscură şi confusă; sunt pârtii, cari numai
perficial făcută, der pentru aceea totuşi su-
nici aceea, pe care ar pute-o cunosce Der amândoi datorase porecla acesta cu originalul în mână le poţi înţelege, şi
perioră în multe privinţe Nr-lui 2.
„caii sorelui“ în loc de: der povara fiind la diferite merite. să nu uităm, că traducerea ai’e pretenţia
prea uşoră, caii n’au putut recunosce în ea Nr. 2 conţine tractatul despre pre- înţelepciunea ta stă în aceea precum de a fi făcută pentru publicul mare, care
greutatea obicinuită. tinie al lui Cicero. Traducerea e făcută de se crede, în a-ţî pune tote bunurile în tine n’are vreme să-şi bată capul cu limba la
Traducătorul confundă pe supune cu N. Derera. Yreau să fiu sincer, ceea ce şi a privi virtutea, ca cea mai de semă din tină. Nu sciu, dău, ce idee îşi pote face
r
