Page 66 - 1898-02

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. B8—1889.

de gratulare, ce se va duce la jubileul îm­ jocuresce în tirănia lui ideia liberală, fă­ pote întâmpla, ca în di ar se se trâcă cu 37 ani, a fost mai înainte şi sub-oficer în
părătesc în Viena, şi nicî un Ceh nu va când din patria unei naţiuni mândre un vederea lucruri, pe cari procurorul după o armata grecâscă. El a fost osîndit în dife­
serba acest jubileu. (Mareşalul ţării chiamă adevărat stat poliţienesc... Ne cufundăm din revisuire amănunţită nu le-ar pute tolera. rite rânduri pentru crime, odată pentru
u
la ordine pe vorbitor pentru cuvintele trdptă ’n treptă ... < Astfel prin punerea în praxă a acestei omor.
la
acestea). censurl preventive, după distribuirea 4 " Când poliţia a aflat, că Karditzi s’a
relor vor rămâne scutiţi de răspundere re­ refugiat într’o casă suspectă, a tras cordon
Atentatele ia libertatea pressei. dactorii socialişti, căci cu aprobarea pro­ în jurul casei şi l’a deţinut. Ascultat fiind,
A treia ordonanţă.
(Discusiunl în camera ungară.) curaturei reg. se vor distribui diare cu ar- el a mărturisit, că este unul dintre aten­
ticull de aceia, cari în alt cas ar trebui tatori. El declara, că decă arma n’ar fi tre­
Ministrul unguresc de interne a dat In şedinţa dela 28 Febr. a mai vor­
încă o ordonanţă asupra „dreptului de reu­ bit în cestiunea atentatelor la libex-tatea incriminaţi. murat în mana tovaroşului său când a puş-
44
niuni . Ea portă data de 26 Februarie şi pressei deputatul „partidei poporale Mocsy Decă ordinaţiunea stă în consonanţă cat din genunchi asupra regelui, de sigur
14
e adresată cătră tote autorităţile adminis­ Antal. El dise între altele: . cu legea de pressă din 1848, cum dice regele ar fi fost puşcat. Atentatorul nu voesce
trative. Etă, în traducere, cuprinsul ei: ministrul, atunci pentru ce ministrul şi de loc să descopere pe soţii săi. piarul
In cestiunea restrîngerei libertăţii u
„In înţelesul ordinaţiunei din 2 Maid pressei d-1 ministru de justiţiă a vorbit şi procuratura au durmit ani de dile şi nu „Asty înse spune, că deja de două luni
1875 Nr. preş. 1508, orî-ce fel de reuniune de două-orl, eu însă cu tâte astea nu aflu şi-au împlinit datorinţa, ce le era impusă de dile s’a dat de urma unui club secret,
este datore înainte de constituire a-şl aş­ lucrul destul de lămurit. In punctul 4 al prin legea de pressă dela 1848, nici mă­ care ţinea conventicule şi luase hotărîrea,
terne guvernului reg. statutele prin respec­ §-lui 30 din articuiul de lege XVIII din car faţă cu scrierile socialiste, ce se vin­ să ucidă pe regele George îndată-ce se va
deau pentru câte 1—2—3 cr. şi se distri­ vota controla internaţională asupra finan­
tiva autoritate administrativă. Decă asupra 1848 se elice, că esemplarele obligătore
proiectului de statut nu s’a adus hotărîre sunt a se trimite autorităţilor în timpul buiau în sute şi sute de mii în de esemplare ţelor ţării. Hotărîrea acesta a fost luată la
în timp de 40 de dile, reuniunea pote să-şi distribuirei. Der cumeă acest punct 4 are t6tă ţâra, măcar că erau în evident conflit protocol, din care o copiă i-s’a comunicat
începă provisor activitatea, însă definitiv un sub-punct, despre asta nici d-1 ministru, cu legile? şi regelui. Regele însă n’a dat atenţiune
se pote constitui numai, decă statutele ei nici alt vorbitor n’a făcut amintire. In Vorbitorul îşi esprimâ după acestea acestei ameninţări şi-şi făcea plimbările
sunt provădute cu clausa de aprobare. acest sub punct se dice, că negligiarea acestei temerea, că acestă censură preventivă se va singur seu cu principesa Maria, pedestru
„Pentru-ca să se pote valora prescrie­ datorinţe de-a se trimite adecă esemplarele estinde numai asupra agitaţiunilor în con­ sâu în trăsură. In timpul din urmă regele
rile acestei ordinaţiunl, constituirea vre-unei tra latifundielor şi a proprietăţii, der nu a primit multe scrisori anonime.
oficiose la autorităţi, nu pote împedeca dis­
reuniuni, care s’ar face în contra amintitelor şi asupra agitaţiunilor îndreptate contra Karditzi a mai declarat, că el a des­
tribuirea productelor pressei, ci cel mult res­
regule, său decă ea s’a făcut după totă regula pectivii pot se fiă pedepsiţi pentru acestă preoţilor şi biseri celor etc. cărcat revolverul de şese ori, tovaroşul său de
însă a fost disolvată prin decis cu valore de neîmplinire a datorinţei cu o amendă pănă A mai vorbit şi deputatul Gyory, di- două ori. Decă acesta ar fi avut mai mult cu­
drept, ori a fost suspendată: participarea la 200 fl. când, că de când esistă Ungaria, nimenea raj, atentatul ar fi succes. El însă se temu,
n’a interpretat legea în sensul, că omului căci regele se ridică şi-şi învîrti bastonul
în conducerea, în adunările, seu în orî-ce D-1 ministru protestâză contra afir-
fel de activitate a ăstorfel de reuniuni o mărei, că procederea procuraturei după numai aceea îi este ertat, ce permite o cătră el. Din causa acesta n’a putut ţînti
calific de transgresiune şi ordon a-se pe­ pescrisele ordinaţiunei sale ar fi o censură anumită lege. Pe acest pământ s’a intro­ bine. Karditzi clise, că viaţa principesei
depsi cu încliisore pănă la 15 cţile şi cu preventivă; pe când în adevăr acesta aşa dus libertatea individuală, er în acesta se Maria ar fi fost cruţată.
amendă p ănă la 100 fl. a este (Aşa este! Aşa este! în stânga şi cuprinde şi dreptul cetăţenului de a-şl îm­ Atentatorii aveau de scop să ucidă
In tenorea acestei ordonanţe aşa-dâră stânga estremă,) căci şi după punct 4 din părtăşi liber gândirile sale cu orl-cine visitiul şi caii, glonţul menit visitului a ni­
nu se mai pot înfiinţa nici casine, nici reu­ § 30 respectivul nu este obligat a duce atât pe calea pressei, cât şi pe alte căi, merit pe vânătorul curţii.
niuni de lectură, reuniuni de cântări, seu aşa de timpuriu la postă productele pres­ de esemplu verbal, er în acest drept se Din ;tote părţile Greciei regele pri-
artele frumose, reuniuni scolastice şi reli- cuprinde şi dreptul de întrunire. A confisca mesce dilnic adrese şi felicitări, că a scă­
sei, încât procurorul să aibă timp de a-le
giose, ba chiar nici reuniuni de binefacere ceti, căci se dice, că e obligat a-le duce acest drept, fără de a vătăma constituţia pat norocos. De-asemenea tote curţile eu­
fără a nu cere voia ministrului. Şi chiar în timpul distribuirei. Pentru-ca însă or­ şi dreptul, nici într’o împrejurare nu este ropene şi guvernele şi-au esprimat bucuria
de s’ar înfiinţa, organele administrative ale ganele procuraturei se potă corăspunde or posibil. Şi totuşi ministrul a declarat sim- lor asupra norocosei scăpări din faţa
44
guvernului uşor pot să afle „motive de plamente, că atârnă dela permisiunea, dela morţii. Chiar şi Sultanul i-a adresat o te­
dinaţiunilor ministeriale, esemplarele obligă­
disolvare, suspendare, de amestec volnic — capriciul şi nmdul de apreţiare al unui sol- legramă în termini forte călduroşî, şi la
tore trebue să fiă duse nu în timpul dis­
er ca pupăză pe colac: amendî bănescl şi tribuirei, ci mai curând, ca să le potă ceti găbirău, notar comunul etc. aceea, ce în­ Te Deum-ul ce s’a dat la biserica grecescă
închisore.. procuratura. tr’o ţâră liberă nicl-odată şi nici într’o îm­ din Constantinopol din acest incident, el a
prejurare nu se pote face obiect de con­ fost representat prin adjutantul său de
„Egyetertes dela 1 Martie ocupându- Cetesc, că din numărul mai nou al
u
cesiune. Acesta este o . evidentă vătămare aripă. După Te Deum s’a făcut în Con­
se la locul prim cu ordonanţa acesta dice, lui „Nâpszava au apărut 4—5 ediţiunl,
44
a constituţiei. Intr’un stat, unde opiniunea stantinopol o mare manifestaţiă grecescă
că guvernul n’are nici ideiă în ce abis vor deorece procurorul întotdâuna a aflat în el
publică nu este amorţită, imediat s’ar fi pentru regele.
fi tîrîte raporturile publice alei! Maghiarilor articulî, din a căror causă nu s’a putut
pornit din causa acesta o mişcare legală
prin nimicirea din treptă în treptă a liber­ permite distribuirea. Atrag atenţiunea d-lui
pe tote terenele şi s’ar fi ţinut adunări
tăţilor. Dâcă guvernul va lucra şi mai de­ ministru şi a procuraturei asupra împre­ Maghiarisarea numelor.
pentru de-a protesta cu totă puterea în
parte tot astfel la opera reacţiunei, atunci jurării, că prin punerea în praxă a unei
contra acestei vătămări a constituţiei.
14
naţiunea maghiară va ajunge acolo de unde astfel de censurl preventive iau asupra lor Cetim în „Siebenb. d. Tageblatt :
La sfîrşitul şedinţei deputatul Fran-
cu greu se va mai pute ridica. „Pănă acum o răspundere grozav de mare pentru cu­ Comitele-fişpan Gustaw Thalmann a des­
cisc Kossuth a adresat guvernului o inter­
— elice organul kossuthist — cu superbiă prinsul respectivelor ch are ; de altă parte chis astătîl (28 Eebr.) adunarea generală
pelare, întrebând: pe ce basă de drept îşî
egoistă arătam asupra constituţiei nâstre, în acest cas nu mai are sens libertatea estra-ordinară a comitatului Sibiiu, slab
întemeiază guvernul atacurile sale îndreptate
ne provocam mândri la gloriosele nostre pressei. Căci decă procuratura confiscă cercetată, împărtăşind, că vice-şpanului i-s’a
în contra libertăţii pressei, a dreptului de în­
lupte: acum însă guvernul împrăscie cu anumite cliare din causa cuprinsului lor, care înaintat de cătră membrul Franz Mihaelis
trunire şi a libertăţii individuale? — La
amândouă mânile aceste tesaure, şi naţiu­ ar pute fi incriminat, atunci acele diare nu o întrebare în scris de următorul cuprins:
acestă interpelare încă nu s’a dat răspuns.
nea privesce cu laşitate acestă impertinenţă pot fi distribuite, prin urmare nicî autorii „I-ml i-au voia a Vă pune întrebarea,
grozavă a omenilor fără suflet. Pănă acum, acelor scrieri nu pot fi traşi la răspundere decă este adevărat, cum am cetit în „Sieb.
decă venia vre-un străin la noi, lăuda iubi­ înaintea judecătoriei de pressă. Situaţiunea d. Tgbtt" dela 22 a lunei c., că d-1 minis­
Aieratiatul cSin Atesia.
rea nostrâ de libertate, alipirea nostră de acesta o vor esploata cu deosebire socialiştii. tru de interne a dat „o ordonanţă circu­
14
constituţie, se închina dinaintea liberalităţii Organul procuraturei, care se află la Scirî telegrafice din Atena spun, că lară cătră tote municipiile (în causa ma-
nostre: acum însă de vine un străin la noi, poştă, are să lucreze repede, nu are li­ unul dintre făptuitorii atentatului contra ghiarisării numelor de familiă, cu urmă­
putem să observăm roşind mirarea lui; va nişte şi timp de-ajuns, ca să revideze foia regelui George şi a principesei Maria, a torul cuprins:
vede cum un guvern orbit de putere bat- dela început pănă la sfârşit şi astfel se fost arestat. El se numesce Karditzi, e de „Trimit un esemplar al broşurei înti­
tulate : „Cum să maghiarisăm numele de
44
familiă? şi scrisă de preşedintele societăţii
despre Cicero, ca scriitor şi filosof, cetitorul Teubner seu Weidman, asemenea traduce­ precum văclurăm, consistă tocmai în străi­ centrale de maghiarisare Simon Telkes, ca
laic, care se va apuca se cetâscă traducerea rile classicilor în editura lui Langenscheidt, nele barbarisme şi neologisme. Cei ^oi nu­ să o răspândâscă în mod cuvenit între pu­
cu intenţiunea să vadă ce plătesce filosofia funcţionâză permanent o comisiune de spe­ meri apăruţi pănă acum în Biblioteca au­ blicul municipiului cu provocarea, de a
romană. E imposibil se recunoscl din tra­ cialişti, cari numai după o strictă censu- torilor classicl nu întrunesc nici pe de­ avisa pe toţi funcţionarii, ca să promoveze
ducerea d-lui Derera logica filosofică a ori­ rare admit spre publicare opul incurs. Bine parte recerinţele unei bune traduceri ro­ mişcarea salutară a maghiarisării numelor
ginalului. Traducetorul n’a căutat să se ar fi deci, decă d-1 Muller ar purcede cu mânesc!. Aşteptăm deci mai mult dela o în cercuri cât mai estinse. — In locul mi­
44
aprofundeze în înţelesul intim al ideilor mai multă critică în alegerea traducători­ astfel de întreprindere. nistrului : Ios. Latkoczy, secretar de stat .
desvoltate de Cicero; de aici mulţimea in­ lor săi şi traducătorii decă ar lucra mai Bibliografie. Schleiermacher liber die întreb, decă acestă ordonanţă-circu-
terpretărilor false şi superficiale. De fine- conscienţios. verschiedenen Methoden des ubersetzens. lară s’a adresat şi municipiului nostru, şi
ţele şi particularităţile stilisticei latine tra­ Etă der resultatul studiului de faţă. Werke zur Philosopliie. Bd. 2. In contra decă da, ce credeţi D-vostră a face în
ducătorul pare că habar n’are. Nu vreau Traducerea, odată ce are pretensiunl artis­ lui scrie: Cari Schăfer uber die Aufgaben privinţa acesta?"
să fac pe pedantul, căci s’ar pute analisa tice, va fi „liberă în sensul acela, că tra­ des ubersetzens. Erlangen 1839. Cf. şi E. După cetirea acestei întrebări răs­
14
proposiţiune de proposiţiune şi constata ducătorul va căuta totdâuna echivalentul co- Egger des Traductions d’Homere in Mâ- punse vice-şpanul Gustaw Reissenberger,
anomalii de limbă românâscă şi de rea in­ răspundător românesc, dâr fără ca să jig- moires de litterature ancienne. — Tycho că amintita ordonanţă i-a sosit şi lui şi că
terpretare a originalului. nâscă în mod simţitor caracterul naţional Mommsen. Die Kunst des ubersetzens fremd- a împărtâşit’o celor două primării orăşe­
Aşa ni se presentă primii doi numeri al originalului. Traducătorul se va nisui să sprachlicher Dichtungen ins Deutsche Frank- nesc! şi celor cinci fisolgăbirăi.
din biblioteca autorilor clasici şi aşa reco­ împace după putinţă cele două principii furt 1886. — Karl Bone. Wie soli ich uber-. Franz Mihaelis declară, că e de-o-
mandă întreprinderea d-lui Muller et comp. opuse relevate în decursul acestui articol. setzen ? Dusseldorf 1890. — P. Cauer. Die camdată îndestulit a fi pi’imit confirmarea
A fost o fericită şi salutară idee din par­ Devisa artistică a traducătorului va fi: tra­ Kunst des ubersetzens. Ein Hilfsbucli fur oficială a esistenţii faptului, şi deore-ce
tea d-lui Muller, când a iniţiat şi pornit ducerea trebue să eserciteze acelaş efect den lat. u. grich. unterricht. Berlin 1896. după a sa părere, aici, pentru acuma, nu se
biblioteca pentru toţi şi apoi biblioteca asupra cetitorului, ca şi originalul asupra — W. Muncii. Vermischte Aufsătze uber mai pote face nimic, ia la cunoscinţă răs­
autorilor classicl; der decă e, ca întreprin­ publicului său; er traducătorul român în unterrichtszziele und unterrichtskunst an punsul la întrebarea sa, reservându-şl drep­
derea să-şî şi ajungă scopul dorit, bine ar special se va nisui, să traducă într’o limbă holieren schulen. Berlin 1888. etc. etc. tul, de a face în acestă afacere paşii de
fi, dâcă d-1 editor Muller ar alege mai curat românescă, înţelâsă de toţi, se va lipsă.
Lipsea 1898.
bine, ceea ce publică. Precum se scie, la pune deci pe basa graiului poporan naţio­ Deore-ce a voit să vorbâscă la obiect
N. Sulică.
întreprinderi literare de felul acesta, cum nal românesc, care e comun tuturor Ro­ şi alţi membri ai adunării generale, ceea
o biblioteca autorilor classicl în editura lui mânilor; va evita provincialism ele, care, ce preşedintele însă cu provocare la regu-