Page 67 - 1898-02
P. 67
Nr. 88—1898. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3.
lament, n’a putut concede, s’a încins o Ministrul de interne a dat căpitanului su în sala nouă din „Redută". Ospeţii vor fi eontribuţiune, totuşi rodul este din nou
mică desbatere asupra regulamentului. prem al oraşului ordin, ca poliţia să foto- prompt serviţi cu bere bună şi mâncări pus la percente, adecă fiertul vinarsului,
După terminarea ei s’a trecut apoi la or grafeze pe socialişti. Pece dintre ei au fost gustose. începutul la 7% ore sera. mai stempele pe tote cererile, etc.
dinea dilei. puşi alaltăieri înaintea aparatului fotografic. Cu alte cuvinte, avem să ne despoiem
Poliţia trimite în fiă-care cli detectivi la pănă la piele de tot ce avem „în favorul
gare, ca să ispitâscă şi să prindă pe cei • Un falsificator de vinuri. statului", er drept mângâiere să ne uităm
Scene în dieta boemă. bănuiţi. Sunt arestaţi pănă acum 50—60
De lângă Cricău, 28 Febr. 1898. la falsificări priviligiate şi neprivilegiate,
ţărani din comitatele Sabolciu şi Sătmar, ce se fac în scăderea proprietarilor! Să nu
Foiaoficiosă dinPraga „Prager Abend- Onor. Redacţiune! In nr. 38 al foiei
toţi aderenţi de ai lui Varkonyi. Ei veni ne mirăm de falimentul, ce-1 va îndura în
blatt“ critică aspru atitudinea deputaţilor maghiare oposiţionale „Ellenzek" a apărut
seră să-şi vadă conducătorul. Pfeifer, căpe viitor ţâra nostră pe lângă o cârmuire atât
Sehoneriani Iro şi Wolf şi a deputaţilor pe scurt o notiţă despre vinul falsificat al
tenia socialiştilor din Budapesta, a dispă de raţională, dâr nici de înrădăcinarea so
radicali naţionali Ludwig, Dr. Reiniger şi lui Biirger.
rut alaltăieri dimineţă. Se crede, că s’a cialismului, pe care cu capitaliştii nu-1 va
Dr. Cari Schwicker, despre cari elice, că Acest Biirger nu este altul, decât
refugiat în străinătate pentru a implora putâ cârmuirea sufoca.
nu ocasiunea manifestării de lealitate din Biirger Mârton din Cricău. In pivniţa aces
ajutorul social-democraţilor.
incidentul jubileului de domnire al împă tuia s’a presentat în 16 Febr. n. c. o comi- Unul din comitat.
ratului, s’au purtat într’un mod, care va- Casina oficerilor. In 12 Martie a. c. siune constătătore din fisolgăbirăul Ighiu-
tămă adânc simţul leal. Pe când toţi cei se va da în localităţile redutei orăşenesc! lui Csuka Domokos, Dr. Dobosy Gyula,
lalţi deputaţi s’au ridicat în piciore la vor o serată de petrecere â la Ronacher. La proprietarul din Şard Vadady Gergely şi ULTIME SOIRI.
birea mareşalului, aceşti deputaţi au rămas acestă petrecere sunt aşteptaţi oficerl ro diregătorul Gal din Ţelna. Comisiunea a
BucurescT, 1 Martie. „Agenţia
sedând. Deputatul Wolf însă nu s’a mul- mâni regescl ca ospeţl. începutul la 9 ore aflat în pivniţa jupânului Biirger vin fal w
Română comunică o telegramă din
l
ţămit nici cu acâstă demonstraţia, ci a sera. Localităţile se deschid la 8 / ore. Intra sificat cu cţecile de mii de ferii. Se vorbesce, Conatantinopol în care se fiice, că
2
căutat să conturbe manifestaţia de leali rea e permisă numai acelora, cari vor preda că s’ar fi şi pornit cercetare contra lui,
schimbul ratificărilor în afacerea
tate prin strigări şi întreruperi şi printr’o biletele de Invitare.-' In sală scaunele sunt der asta nu-mi vine s’o cred, deâi’e-ce pe
convenţiei de comerciu turco-română
atitudine, care trebue să revolteze pe ori aşe4ate şirurl-şirurî. — Toaletă de salon. — Biirger Marton îl cred om mult mai iscu
s’a făcut. Astfel s'a înlăturat conflic
ce patriot... „Acest deputat prin atitudinea Comitetul petrecerii. sit, decât ca să nu scie acoperi lucrul aşa,
tul diplomatic cu guvernul otoman.
sa de erl, a devenit o tristă celebritate, po ca să nu potă eşi la lumina dilei. Doră
Incendiu. In comuna Betlean din co
porul german din Boemia desigur n’are Biirger Marton este acela, care cumpărând
mitatul Făgăraşului a isbucnit alaltăieri
nimic comun cu purtarea lui". dela erariu cu 62,000 fl. domeniul dela D I V E R S E .
noptea foc, şi cu tote ajutorele pompieri
Etă cum s’au petrecut acele scene Cricău, pentru-ca să aibă de unde plăti
lor totuşi flăcările au mistuit 26 case şi o Jubileul mandatului postai. In anul
provocate de Wolf în şedinţa dietei boeme aceşti bani a sciut storce dela erariu un
mulţime de animale de casă. Pagubele pri acesta se împlinesc 50 de ani, de când se
•dela 25 Februarie: ajutor de 18,000 fl. sub firma despăgubirei
cinuite sunt forte mari. folosesc şi la oficiile nostre poştale man
Mareşalul ţerii prinţul Lobkovitz a de regale.
datele. Aceste sunt, de origine, invenţiune
rugat dieta să alegă din sînul ei o depu Principesa Clementina, mama princi De s’ar fi aflat în pivniţa altor omeni
taţi ă de 30 membri, ca să aducă omagi ele pelui Ferdinand al Bulgariei, se află de acel vin falsificat, totă pressa maghiară ar prusâscă şi nu englesescă, după cum cred
şi felicitările dietei boeme Majestăţii Sale mult forte greu bolnavă în Viena. Se dice fi dat alarma. Aşa însă nimeni nu-şl ră- mulţi. Se înţelege, că de 50 de ani man
la jubileul de 50 de ani a domnirei sale, chiar că e în agoniă. Buletinele medicilor cesce gura; nici însă-şl pressa nostră datele poştale au trecut prin multe schim
ce se va serba în 2 Decemvre a. c. publicate în urmă, nu legă nici o speranţă română n’a luat notiţă de acest lucru, mă bări. La început c’un mandat nu se puteau
După declaraţia mareşalului, care a de viaţa ei. Principesa a fost împărtăşită car că aici e vorba de-o necalculabilă jig da la postă mai mult de 25 taleri. AstăclI
însă e cu totul altcum şi încă vor mai
fost primită cu aplause sgomotose de toţi cu Sf. taine ale muribundilor. nire a intereselor economice nu numai un
membri dietei, afară de cei cinci, cari nu guresc!, ci şi mai vîrtos românescl, căci urma multe schimbări.
s’au ridicat de pe scaune, deputatul Wolf Societatea de credit şi economii „Uni- dela bieţii Români adună numitul Biirger
u
a cerut cuvântul. rea din Rîmnicul Sărat s’a întemeiat în must, pe care-1 plătesce după placul lui şi „ALBIM" institut de credit şi de economii.
Mareşalul: Nu-ţl pot da cuvântul. anul 1892 cu un capital social de 100,000 apoi îl vinde ca vin vechiu cu preţuri ri-
Wolf începe să strige din răsputeri: lei, împărţit în 1000 acţiuni de câte 100 dicule, aşa că nimeni nu pote concura cu Filiala Braşov.
Acesta este o parodiă asupra parlamenta lei. Administrator al societăţii e d-1 losif dânsul, ba chiar Blăşenii s’au lăsat să fiă Conspectul operaţiunilor în luna lui Febr.11898
rismului ! 0 călcare de drept! Violentare! Th. Orov6nu; membrii: G. Protopopescu, V. înşelaţi cumpărând vinuri dela Biirger.
I n t r a t e :
Brutală retragere a cuvântului ! Lealitate NeniiescuşiS. Calvin; şef comptabil: George Mă aşteptam, ca cel puţin ale nostre
prefăcută! (Sgomot mare. Voci: „Mo T. Zernoveanu.. După cum aflăm din darea diare se folosescă ocasiunea pentru a sări Numărar ou 1 Febr. 1898 fl. 16,020 33
Depuneri spre fructificare . „ 101,834 92
jici !“) de semă, ce ni-s’a trimis şi nouă, societa în apărarea bieţilor cultivatori de vii*), căci
0
Cambii răscumpărate. . . „ 130 878.30
Mareşalul ţării cliiamă la ordine pe tea a avut în anul prim depuneri spre fruc nu e lucru puţin pentru ei, când sunt pa- Conturi curente . . . . „ 37,880.—
Wolf. tificare 166,703 lei; acjl însă depunerile ralisâţî şi în acest articol economic, după împrumuturi pe efecte şi
Wolf: Strigă cât vei voi, acesta nu s’au urcat la 336,388 lei. Acţionarii pri ce atât de mari sunt sarcinele publice, ce alte împrumuturi . . „ 7,550.97
ană geneză de loc! Nu ţi-e permis să vio mesc dividendă de 9°/ , er pentru depuneri apasă pe umerii bietului popor. împrumuturi pe producte . „ 185.—
0
lezi regulamentul. (Marii proprietari strigă: Monetă.........................................„ 9,83150
societarii primesc 8%. In anul trecut so La câte contribuţiunl este astădl es-
Linişte! Cehii strigă: Afară eu el!) Pen- cietatea a realisat un profit curat de 37, Comisiunî, Cupone şi Efecte „ 21,705.12
Bănol............................................... „ 164,596.04
fru-ca să puteţi să induceţi în erore co pus poporul, pe lângă totă bunăvoinţa nu
897%. le pâte număra. Eu unul nu le sciu ca Interese şi provisiunl . . „ 8,480 93
rona, că noi Germanii am fi aşa de liniş ( Diverse 20,920.88
pătul, ba cred, că nici însu-şl ministrul de
tiţi, faceţi manifestaţia de lealitate. Am Nenorocire pe Dunăre. Alaltăieri nop finanţe nu le scie, deorece în diferite ţi fl. 519,883 99
drept să vorbesc aici. Totă votarea este tea s’a întâmplat pe Dunăre lângă Beocsiu E ş i t e :
nulă şi neavenită. 0 comedie ordinară. Ma o mare catastrofă, căreia au căclut jertfă nuturi pe lângă darea directă se află alte
dări diferite indirecte.
nifestaţia de lealitate s’a făcut cu călcarea 8 vieţi. Opt muncitori dela fabrica de ce Depuneri spre fructificare fl. 143,036.18
. „ 119,474 37
.
Cambii escomptate .
regulamentului. ment din Beocsiu voiră să trecă Dunărea Ca esemplu voiu spune, că la noi, în Conto curent..................................„ 23,979.56
pe o luntre. Intr’aceea un mare vifor se comitatul Albei inferiore, avem:
Iro: Lex Falkenhein Nr. 2! (Mareşa împrumuturi pe efecte şi alte
lul sună clopoţelul). isca. Valurile sbiciuite de furtună răpiră 1) Dare de pământ; 2) Dare de casă împrumuturi............................... 19,840.—
Wolf (cătră mareşalul)) Vrei să joci luntrea şi în curând o răsturnară. Toţi opt închiriată seu de închiriare; 3) Dare de împrumuturi pe producte . „ 5,000.—
7,416.63
puţin pe Abrahamovicz ? RîvnescI la ono muncitorii au căclut în apă şi s’au înecat, casă; 4) Dare de câştig clasa I; 5) clasa Monetă.............................................„ 18,266.39
Comisiunî, Cupone şi Efecte „
rurile, de care s’a bucurat Abrahamovicz? lăsând în urma lor număroşl orfani. II; 6) clasa III; 7) clasa IV; 8) între
Interese şi provisiunl . „ 812.14
(Strigări de indignare în drepta: Afară! prinderi cu R. publice; 9) Dare de baie Spese şi salare...............................„ 1,747.70
Procesul duelului Filipescu - Lahovari.
Afară!) (mine); 10) Percente după capitale; 11) Bănol................................................„ 169 088 22
Luni ş’au continuat şi terminat pledoaria
Iro: Esistă un regulament şi când e Dare de puşcă; 12) Mai multe feluri de Diverse............................................ „ 2,881.95
advocatului Disescu. A urmat apoi pledoa Numărar cu 28 Febr. 1898 „ 12,840.85
■vorba de lealitate! (Cehii strigară: Afară! dări de venit; 13) Aruncul comunal; 14)
riile d-lor N. Fleva, Cernescu şi Delavrancea.
Afară!) Arunc separat pentru medicul de cerc. 15) fl. 5Ih.883.99
Acesta din urmă şi-a continuat pledoaria
Wolf: Suflete de slugă! (Sgomot te- Pentru taur; 16) Pentru fântâni; 17) Puşti
în şedinţa a 5-a de ieri. Amănunte în nu V. Bologa m. p. N. P. Petrescu m. p.
•ribil. Mareşalul sună mereu clopoţelul). de apă (tulumbe); 18) Pentru casarma de
mărul de mâne. dirigent. adjunct.
Wolf: Trebue să avem dreptul a declara, honvecll; 19) Pentru casarma armatei co
Ardelea m. p.
că suntem în contra. Js’aveni nici o causă Pentru victimele justiţiei. De curând mune ; 20) Pentru spital; 21) Pentru fon comptabii.
a declara acuma lealitatea nostru. (Mare sgo o împătrită sinucidere s’a întâmplat în ora dul de pensiune al funcţionarilor ; 22) Pen
mot. Strigări: Afară! Afară!) Alegeţi-mă şul Grenelle din Franeia. Un ore-care Al- tru câni; 23) Pentru drum; 24) Pentru
casele comitatului; 25) Diferite percente
cel puţin în deputaţiă, pentru ca corona fred Hinceliu fiind condamnat la şâse luni L i t e r a t u r ă .
sub diferite forme; când copiii rămân or
să afle odată adevărul asupra făţărniciei şi închisore pentru un fapt de care nu era
înşelătoriei, ce o fac aici aristocraţii feudali. vinovat, fu cuprins de atâta desperare în fani de tată ori mamă, când cumpără sâu „Aibina", revistă poporală, ce apare
vând, când doneză etc. 26) Mai este pentru în fiă-care Duminecă în Bucurescî (Str.
După aceste scene se cetesce ordinea cât s’au sinucis, el cu soţia lui şi doi copii
elilei a şedinţei urmâtore. Deputaţii ger ai lor. Publicul din Grenelle spre a-şl ma căsătoria civilă a se plăti matriculantului Mântulesa Nr. 9) Nr. 20 are următorul cu
odaia şi lefa; 27) Percente pentru şcola prins: Pământul, de I. O. Dosofteiu de
mani, audând, că s’a pus la ordinea clilei nifesta revolta şi iritaţi a lui contra injus
ungurescă de stat; 28) Percente pentru Gh. Adamescu. Viaţa sfântului Teodor Stra-
mai întâifi desbaterca adresei, fac acum cu tiţiei făcută lui Hinceliu, au mers în număr
toţii un sgomot asurditor, lovind în mese .de peste cină mii să conducă la ultima lor „ovodă" (asilul unguresc de copii); 29) tilat de Metrop Dosofteiu. Originea şi
-.şi strigând: Acesta este o violentare, pe locuinţă pe victime. In urma carului fu Pentru măciucaş la comitat şi solgăbirăiat; traiul nemului nostru de I. Clinciu. Ber
-care nu o putem suferi. Unii strigă: Hoch nebru mergea un alt car încărcat cu ne 30) PăditorI de nopte; 31) Filoxera, 32) becul şi oia de Aster. Bibliotecile şcolare
poporul german! er Cehii aplaudeză. Intre numărate corone pe care erau scrise cu Camera comercială ; 33) Dare de consum ; de C. Pop-Taşcă. Şcola de adulţi din Zim-
strigările de „oho!" ale Germanilor şi vintele : Pentru victimele justiţiei! La cimitir, 34) Finanţele sub diferite forme, căci deşi nicea. Povestea lui Dragoş şi a Bourului
aplausele Cehilor, mareşalul închide şedinţa un deputat a ţinut o lungă şi duiosă cu cumperi pământul, plătescl percente, dai de I. N. Ciocan. Act de mulţămire, de N.
Marian. Sfaturi practice. — Răspuns şi
•.şi se depărteză. vântare, care a stors lacrimi mulţimei nu-
*) Şi cu mai mare drept ne-am fi aşteptat întrebări. — Ghicitori şi probleme. — In-
mărose Venită din tote unghiurile oraşului noi, ca Românii interesaţi din acele părţi se gră- formaţiunl. IlustraţiunI: Metrop. Dosofteiu.
SOIRILE DILEI. ca să asiste la acâstă tristă înmormântare. bescă a ne comunica caşul şi a da înşi-şl alarma, — Pe vârful munţilor. — Berbecul cu
5 căci cunosc împrejurările şi sciu mai bine ce-i
— 18 Februarie v. Concert. Duminecă în 6 n. c. musica corne. — Berbec fără corne. — 6ia cu
t
dore şi ce nu-i dâre. Cum ar pute diarele nostre
Gona după socialişti. Poliţia din Peşta militară a regimentului de infant. Nr. 50 să cunoscă întâmplările din cutare sat, decă nu urechile ascuţite. — Oia lăptosă.
• continuă cu sîrguinţă gona după socialişti. din loc va da un concert c’un program ales li-le comunică nimenea? — Red. *