Page 69 - 1898-02

„Smta" ieşi; in m-cars gi.
& pWlM Asonaisnie patru Ausiro-Dasaria:
i i s t e ţ i siw. Pr.$j Po nn an 12 fl.. pe şbso ioni
iSS^Wtî i>e.-9 ■ a' ... 6 fl., po trei iani 3 fl.
-s »<*«$. -'•JSSjaa*eetp4« aa .« N~rii de Dumlnooâ 2 «. po an.
Feciru România sl stiăiaătaie:
IUSEHSTE îi> yiylHuwt: U fitol-
•Jstrjrîsaii* ţa SstKfov ţi 1*. sa- Pe nn an 40 frnnol, po 8<S:io
8!f#>irt <!» aswsBluri: inul 20 fr., po trei luni 10 fr.
io Vjeiaa: X. l'mku. ifrmrîot S-rii de Dnmînood 8 frenc!.
?*tiaUh, b'Miiolf y.nnit, >.. Cf/^s/ftţ 3® pi't-iiamdră la t6t,e olioio'e
Sîr.k'h-foiyer; anton Crfsiik, J. poştale din Intru ai din aiar»
OaMvitber, ta Budupoatr-: i. V, şi la dd. joioccon.
SoIAberyers, -tV.twj'i 3*rrat• ta 0 lAriaratml ţaraa Btasr/
’^vtoorcnui; «yancs d/amu. Stac- administraţiunea, piaţa mare,
.sriYBaio do Kenroanie: ta Hs>.ra~ târgul Inului Nr. 30 etaşin
f.'ţyrj,; Jtarcigi <* ÎAtbmarM.
I.: pe un an 10 fl., pe şese
Praful InsarţlHnlIor: o «todă luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 60 cr.
irasmoad ps « poicnă fi a;, ji Cu dusul în casă: Pe un au
SOcic. iimbrra ponteu o pnbii- 12 fl., pe 6 luni 6 ti., pe trei luni
•smo. Pu.bijo&â mai dvss itafffi 3 fl. Un osemplar 5 or. v a.
tarifă si învoială. său 15 bani. At.ăt abonamon-
Seeiame po patruia & 3-a o tole cât şi iuserţiunile eunt
sării 10 oz. bău 80 baci. a se plăti înainte.
Nr. 39. Braşov, Vineri 20 Februarie (4 Martie) 1808.

Stratagema guvernului. sunt, decât numai în închipuirea ca­ Cu alte cuvinte, tot ce face opo­ narea de a-se ocupa cu studiarea cestiu-
petelor înfierbântate şoviniste şi în siţiune stăpânirei de acjî în apărarea nilor de pressă. Se dice, că acest Kenedi
Urmărind discuţiunile, ce s’au politica guvernului, care şi-i creeză dreptului naţionalităţilor este dinainte ar fi dat probe, că e un aderent al liber­
încins în dieta ungurescă cu ocaaiu- anume, ca se-i întrebuinţeze ca ar­ pus sub anatema agitatiunei şi în tăţii pressei, — se ’nţelege, al pressei „pa­
44
nea desbaterei budgetului ministe- mă spre a spăria şi 'a îmblâncji pe anumite caşuri e de ajuns ca cineva triotice .
riului de justiţia, ni am 4^ nu nu * cei din oposiţiă ori de câte-orî ajung să fiă citat înaintea curţii cu juraţi
mai odată: ce s’ar fi ales de guver­ a fi pentru el prea incomocjî- pentru-ca se figureze ca agitator de Guvernul, poliţia şi socialiştii.
11
nul acesta „liberal şi de partida In realitate, eeea ce substitue naţionalitate şi se fiă sigur de un
44
lui, decă nu erau naţionalităţile şi ministrul cuvântului „agitator şi verdict condamnator. Ori doră va Ministrul unguresc de justiţiă Erdeiy
nu era pretinsa lor agitaţiune, cu „agitaţiune , nu este, decât numai crede cineva, că pressa maghiară a a dat un nou ordin procuraturei din Bu­
44
care se pbtă acoperi t6tă miseria cea mai leală şi legală oposiţiune, aţîţat trei-c}ecî de ani în contra na­ dapesta, provocându-o, ca în cestiunea con-
guvernărei lor incapabile şi rele? ce o fac naţionalităţile unui sistem ţionalităţilor, fără ca se-şî păta crea fiscărei fiarelor sc proceda cu marc precau-
Ministrul Erdeiy strîns în chingi de guvernare, care le calcă în pi- între ai săi o opiniune publică, care ţiune şi, înainte de-a le confisca, să cetescă
din causa monstrudselor sale ordo­ ciâre tâte drepturile şi le împedecă se fiă pătrunsă de cele ce le aude diarul cu cea mai mare băgare de sâmă,
nanţe şi a fiascului, ce l’a suferit în modul cel mai brutal în desvol- din gura procurorilor sistemului dom­ ca să nu se repete caşul, că pe lângă tote
guvernul prin neprevederea şi nedi* tarea lor firâseă. nitor? că s’a lăsat afară articulul încriminat, foia
băcia sa în cestiunea socialiştilor, De n’ar fi aşa, ministrul Erdeiy N’a putut ministrul de justiţia totuşi să se confisce din nou, cum s’a în­
rfa aflat alt mijloc de scăpare, de­ nu şi-ar fi aucjit imputarea, că prea se specifice nimic, n’a putut se cons­ tâmplat cu foia socialistă v N6pszava , din
u
cât a-ie veni „patriotilor“ cu „agi­ s’a ţinut numai în generalităţi vor­ tate nimic, afară de faptul brutal care acelaşi număr a fost confiscat şi de
4
taţiunile naţionalităţilor ' şi cu ma­ bind de mişcarea naţionalităţilor şi, al nemilâselor condamnări. Ou tâte patru ori.
rele isprăvi, ce le-ar fi tăcut actua­ în legătură cu ea, de obstrucţiunea acestea nu s’a sfiit a pune pretin­ — Poliţia din Budapesta continuă încă
lul cabinet Banffy în suprimarea lor. kossuthiştilor. sele agitaţiuni ale naţionalităţilor şi acum de-a fotografa cu forţa, când pe
Şi ee a adus înainte ministrul Prin aducerea în legătură a ace­ alături cu agitaţiunile socialiste şi unul, când pe altul. In timpul din urmă a
vorbind de politica iaţă cu „agita­ lei obstrucţiunî eu „agitatorii na­ a declara şi unele şi altele ca în fost dus cu sîla la fotograf şi diaristul Me-
44
44
ţiunile naţionalităţilor ? Vorbe mari ţionalităţilor şi prin afirmarea, că egală măsură perieulâse statului şi ztifi. Clubul diariştilor unguri din Buda­
şi umflate, afirmări cu totul gene­ de atuneî „aceşti inimici ai statului bunăstărei lui. pesta a hotărît, să facă arătare la procu­
44
rale şi vage, fără de cea mai mică desvâltă o mai mare activitate , mi­ ratură în contra poliţiei pentru abus de
Este totuşi o cutezare prea
eoncretisare a acţiunei guvernului nistrul Erdeiy a dat de gol strata­ putere în oficiu, cerend satisfacţiă pentru
mare din partea unui ministru de
contra pretinsei agitaţiuni, tbte în­ gema guvernului de a se folosi de acăstă vătămare a libertăţii individuale. Ară­
justiţiă, a arunca pe oposanţii naţio­
soţite de-o grosolană lăudăroşiă, de pretinsa agitaţiune în contra oposi- tarea va fi predată corporativ, fiind sub­
nalităţilor într’un cazan cu socia­
care pot fi capabili numa$f actualii ţiei maghiare. scrisă de număroşî membri ai clubului. Se
44
„patrioţi dela cârmă. || Cumcă Iote afirmările de soiul liştii din Sabolciu, Bodrog etc. şi vor adresa şi cătră ministrul de justiţiă,
de aceea trebue se mai revenim la
N’a spus ministrul de f ustiţiă cu acesta sunt curate născociri ale fan­ cerend pedepsirea acestei procederi ilegale
acesta euriosă şi duşmăuâsă asemă­
nici un cuvânt, în ce consistă acele tasiei guvernamentale, prin cari se a poliţiei.
nare.
44
„agitaţiuni ale naţionalităţilor, ci urmăresc intenţiunî cu totul a parte, — Socialiştii Şde altă parte continuă
s’a mărginit numai a-le pune alături nici că mai e lipsa s’o spunem. Foile de-a manifesta o atitudine ameninţătore.
cu agitaţiunile socialiste şi a afirma, guvernamentale au dat pe faţă cu Reforma terţei de pressă. Minis­ In Bodrogkoz, preşedintele socialist Pap
că pe cele dintâiu ministrul-preşe- destulă sinceritate acele intenţiunî trul unguresc de justiţiă în discursul seu Mihaly a început să agite pe faţă, îndem­
nând poporul să nu mai dea cuartire mi­
dinte Banffy le-a înăbuşit, luând şi acum le mai întăresce şi ministrul ţinut în cameră la 1 Martie n. c., pe care
însu-şî firele lor în mână. Când a Erdeiy. B discurs îl reasumăm mai jos, vorbesce de-uu liţiei ; un alt preşedinte socialist a ţinut
afirmat înse, că acelaşi Banffy nu Tot ce este adevăr în afirmările „membru fruntaş al cliaristicei maghiare , adunare de popor. Amândoi au fost prinşi
44
dă pace nici un moment „agitatori­ sale se reduce la faptul, că curţile pe care l’a însărcinat cu elaborarea unui şi arestaţi. Poporul a sărit să-i scotă din
14 închisore, mai mulţi inşi au fost arestaţi.
lor , un deputat din stânga estremă cu juraţi au condamnat şi condamnă proiect pentru o nouă lege de pressă.
l’a întrebat: „Unde sunt? 44 pe toţi câţi sunt citaţi înaintea lor „Alkotmâny" este informat, că acest dia- Soiri neliniştitore sosesc şi din Bodrog-
Acest deputat, p6te inconseiu, a din sînul naţionalităţilor pentru de­ rist maghiar e redactorul rosponsabil al gu­ Szerdahely. Pe lângă totă presenţa miliţiei
44
nimerit cu întrebarea lui cuiul cu lictul modern al „agitaţiunei , o in- vernamentalului „Peşti Naplo , Dr. Keneăi şi gendarmeriei, socialiştii, cum se vede,
44
cap. venţiune specifică a ingeniului legis­ Gâza, care înse din partea fostului minis­ nu se astâmpără.
Agitatorii naţionalităţilor nu latorilor maghiari. tru de justiţiă Szilagyi a primit însărci­

FOILETONUL „GAZ. TRANS. 44 „Eri, o mică societate a însoţit la — Vedî, StepanicI Nicolai, eu doje­ fugit adl nopte! Piciorele îmi refusară ser­
gară pe-o tînără fată. Din isvor sigur seim, nesc acestă copilă, deşi înaintea mea ea viciul. Cum? unde? încătrău? Der de ce
că acestă tînără fată e domnişora N., a este o adevărată eroină! Da, nu glumesc... te sperii ?! dise ea, — aici e, n’a fugit,
Pagini din istoria resboiulni călătorit în Serbia, ca acolo să între în Iucbipuesce-ţî, ce a făcut! De când cu soi­ am readus’o.
slavo-turcesc. tagma surorilor de caritate. Şl-a prefăcut rile despre râsboiă, ea cetesce tote diarele, — Ei, der cum s’a petrecut lucrul,
totă averea în bani, ce-i duse cu sine, des- şi le cetesce par’că le-ar sorbe cu ochii. ce a făcut Maşa? supune-mî te rog amă­
(Naraţiune, de G. Veririgen.)
tinându-i pentru acoperirea lipselor fraţilor Apoi totă diulica nu vorbesce de alt-ceva nunţit! cjise ospele călduros.
Slavi. Intre cei ce-o însoţeau am vădut o decât despre Turci şi Sârbi. Ingenuncheză — Etă cum s’a petrecut... Ea însă-şî
— Şi când a plecat ? J >
copilă de doi-spre-dece ani, de sigur era mai mult de-o jumătate de oră şi se rogă ml-a povestit mai târdiu între lacrimi şi
— O fi mai o săptămână. S’a luat
soră seu rudă de aprope a călătorei şi pentru Slavi. La început nu dam atenţiune plâns, că de mult se pregătise a fugi în
notiţă de acâsta şi prin diare ; nu s’a scris
plângea cu voce tare, er când locomotiva acestui lucru, mai târcliu am observat, că Serbia, fiind-că a promis cu jurământ lui
însă numele ei întreg, ci numai literele
plecâ, dise cu desperare: „De ce, de ce nu şl-a uitat de lecţii. Ana Karlovna mi-se Dumnedeu, că va îngriji de ostaşii slavi
iniţiale. Am la mine numărul acelui diar;
mă lasă şi pe mine cu ea? 44 plânge asupra ei, nu e mnlţămită cu ea. răniţi în luptă. Tote şi le-a precugetat şi
decă doresc! ţi-1 arăt... Manya, adă diarul,
— Despre d-ta e vorba aici, Maşa? Ei, îmi gândesc, va trece totul da grabă, pregătit. Mî-a scris o scrisore spunându-ml,
în care e vorba despre Nataşa.)
Şi d-ta te-ai pregătit pentru Serbia? în­ la copii nimic nu dureză mult. Sunt două că va pricinui mare durere părinţilor, der
In odaia vecină se audi mişcare, sunet săptămâni de când într’o nopte mă trezesc mai mult nu pote birui cu sine, atât de
treba încet tînărul privind la copilă. Ea
de hârtie şi apăru în prag o copilă de
roşi şi-şl plecâ ochii; buzele îi tremurau şi aud, că cine-va umblă încetişor prin mult compătimesce pe bieţii Slavi. Se rogă
doi-spre-dece ani, ţinând un diar în mană.
cu nervositate. odaia copiilor. să-i iertăm şi să ne rugăm pentru ea. Şl-a
Ea întinse (^iarul ospelui, un om tînăr, de câştigat cum-va mantaua veche a lui
— Despre ea, despre ea! observă Ospele asculta silit acestă istorie şi
pe a cărui faţă se putea ceti cea mai mare Maximilian, chipiul, cămaşa, » cişmele, în
mamă-sa. Acum fiă-care se pregătesce pen­ era forte supărat asupra limbuţiei stăpânei,
mirare, — fetiţa rămase în apropierea lui.
tru Serbia, chiar şi copiii. Spre supărarea căreia ar fi voit să-i pună câte-va grave sfîrşit întregă garderoba băiatului. Şl-a
— Aici e, pe pagina acesta... aş­ adunat într’un mic săculeţ tote cele tre-
nostră, ei şl-au uitat de lecţii, sunt ocupaţi întrebări. Acum însă începu să-l intereseze
teptă ... ţ’o caut. buinciose, albituri, ac, aţă, piepten... Mai
cu politica, stau să înghită' diarele, er la şi pe el povestirea.
Şi ea îşi puse cu iuţelă degetul de­ părinţi nici că se mai gândesc. — Nu cum-va a voit se fugă în Ser­ restau banii şi pasportul... Sciea, că de
licat pe rândurile forte bine cunoscute. Copila roşi şi mai tare, aruncă asu­ bia? întreba el zimbind. pasport are neapărată trebuinţă.
Tinărul bărbat începu să citâscă cu pra mamei sale o privire spăriosă şi rugă- — Ascultă numai domnule, răspunse — Şi ce a făcut ?
sete. Copila îl privia cu ochi radioşl, aş­ tore şi eşi repede din odaie. Când uşa se femeia surîclând... Am voit să întreb, cine — S’a gândit, s’a răsgândit şi în fine
teptând să audă, ce va dice, cum va ju­ închise în urmă-i, stăpâna casei se apropiâ umblă prin odaiă, der am adormit, er di- şl-a făcut ea un pasport; a imprimat pe
deca el ceea-ce a cetit. In diar se afla de ospe şi începu a povesti încet şi blând mineta întră la mine Ana Karlovna, — el sigilul meu... Avea o rublă şi 65 co­
următorea notiţă: zimbind: Scii, dise ea, ce s’a întâmplat? Maşa a peici, afară de aceste parale mai avea la