Page 70 - 1898-02

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 89—1889.

Ministru! Erdely şi legea de pressă. că în ea am aflat idei, cari dovedesc un denţii din Yiena. S’a luat hotărîrea, ca să Episcopul văZend acâsta a promis, băiaţi-
studiu adâncit şi cari şi din punct de ve­ fie liberaţi din închisore câţî-va omeni li­ lor, că în Dumineca următore le va aduce
(Din camera ungară).
dere practic se pot folosi, pe acelaşi dia- teraţi şi publicişti. Tot atunci a fost libe- tuturora cărţi de rugăciuni şi că de
1
In şedinţa dela 1 Martie s’a terminat rist l’am însărcinat să elaboreze o lege de rat şi Eutimie Murgii, Român, care lup­ aci înainte în fiă-care Duminecă după ameZl
desbaterea budgetului ministrului de jus­ pressă unitară generală tase ani de-arândul contra despotismului se va presenta între ei şi-i va învăţa şi
tiţia. Incheiarea discusiunilor a făcut’o In urmă ministrul declara, că proiec­ bisericesc al Sârbilor în Banat, precum şi pregăti pentru primirea s-lui sacrament al
ministrul de justiţia Erdely, care faţă cu tul de resoluţiune al lui Emmer îl consi­ contra abusurilor şi defraudărilor funcţio­ confirmaţiunei. In cuvinte însufleţitore in-
atacurile deputaţilor din oposiţiă a ţinut deră ca o sancţionare a intenţiunilor sale, şi narilor municipali, pănă când a fost ares­ demnâ zelosul episcop pe învăţăceii mese­
să-şi apere din nou ordonanţa dată în — fiindcă în acel proiect nu se spune tim­ tat. Postulatele petiţiunei din Peşta sunt riaşi, să urmeze esemplul lui Christos, care
cestiunea restrîngerei libertăţii pressei El pul, când are ministrul să presente camerei următorele : 1) Libertatea tiparului, desfiin­ încă a fost meseriaş şi dedea ajutor tatălui
s’a încercat să probeze, că ordonanţa sa un proiect de lege în privinţa acesta — el ţarea cen surei; 2) Ministeriu unguresc res­ său, care era tâmplar; rugaţi-vă şi lucraţi
nu se abate chiar întru nimic dela dispo- (ministrul), nu are nimic în contra proiec­ ponsabil ; 3) Dietă în fiecare au ; 4) Ega­ mult, căci numai rugăciunea şi munca no-
siţiunile legei de pressă din 1848. tului de resoluţiune şi îl primesce. (Apro­ litate politică şi religiosă; 5) Garda naţio­ biliteză şi fericesc pe om! — Zi episco­
se
Polemisând cu Gyory, ministrul bări în drepta). nală, adecă armarea poporului; 6) Toţi lo­ pul învăţăceilor.
Zice, că cuvintele „persecuţiune administra­ cuitorii fără deosebire să porte greutăţile
tivă , pe cari le-a folosit în vorbirea sa, publice ; 7) Desfiinţarea iobăgiei; 8) Jurii, Maghiarisăr! de nume. Din Timişora
u
nu le-a referit la pressă, ci le-a folosit n Kvevzzeitimg“ despre Germanii adecă tribunale de cetăţeni; 9) Bancă na­ se telegrafeză, că 70 dintre funcţionari şi
când a vorbit despre aceea, că „în contra din Austria. Marele Ziar german „Kreuz- ţională ungurescă; 10) Armata să pună ju­ servitorii dela gara de acolo şi-au maghia-
agitatorilor naţionalităţilor, cari nu în pressă, zeitung“ din Berlin ocupându-se în nu­ rământ pe constituţiune; 11) Liberarea ce­ risat numele. — De sigur la ordin mai
ci înafarâ de aceea şî-au continuat lucrările mărul dela 1 Martie cu Germanii austriacl, lor condamnaţi pentru delicte politice şi înalt, căci nu de geba trăim în vecul or­
de subminare în contra unităţii şi întregităţiî scrie între altele: „Nu putem recomanda 12) Uniunea Transilvaniei cu Ungaria. donanţelor.
statului maghiar, am procedat cu mijloce con­ în de ajuns Germanilor din Austria, să se „Szozat“-ul unguresc într’un concert
centrate în mâna ministrului-preşedinte . „Pe separeze de elementele estreme, dâcă vor ca Jubileul Papei. Ieri, 2 Martie n., şi-a românesc. „Peşti Naplo istorisesce cu mare
u
u
calea acesta , dice mai departe ministrul. mai curând ori mai tâi’Ziu să ajungă re- serbat Sfinţia Sa Papa Leo XIII jubileul
u
„d-1 ministru-preşedinte cu precauţiunea sultate. Periculul, că ei pierd terenul în de 20 de ani de păstorire, ca cap suprem satisfacţia următorul cas: In cercul Cla-
de lipsă a pătruns la isvorul agitaţiunilor şi Boemia în favorul Cehilor, este disparent al bisericei catolice din totă lumea. A pri­ covei se află o comună curat românâscă.
Nici un suflet din comună nu scie ungu-
acolo s’a silit a-le suprima şi a-le face mai mic faţă cu acela, ce ar veni asupra mit colegiul cardinalilor, cari l’au felicitat resce afară de notarul cercual Papp Miklos,
u
după putinţă să înceteze în interesul ţărei . lor în urma conexiunilor cu elementele es­ şi cărora a răspuns printr’o vorbire cu care este Maghiar de baştină aşa, încât
După acestea ministrul revine asupra treme. Comuniunea cu astfel de omeni, nuanţe politice. In capela Sixtină din Roma
unui proiect de resoluţiune presentat de caii în dieta boemă nu s’au sfiit nici chiar se ţine adl o mare misă de faţă fiind car­ peste câţî-va ani el va maghiarisa întregă
comuna. Notarul a înfiinţat un cor de plu­
deputatul guvernamental Cornel Emmer, care de escesele antidinastice pricinuesce pentru dinalii şi representanţii din străinătate, pe gari români, cu care deunăZî a dat şi un
în şedinţa dela 28 Febr. a cerut, ca gu­ tote timpurile Germanilor pagube ireparabile, cari Papa îi va primi în audienţă. Der nu concert, la care a invitat tote notabilităţile
vernul să facă o lege de pressă definitivă şi chiar şi înaintea acelora, cari recunosc de numai în Roma, ci în tota lumea se ser-
din împrejurime, ca să audă cântecele ro­
încă în aşa mod, ca în locul curţilor cu ju­ îndreptăţite tendinţele lor, şi dau formal beză acest jubileu prin Te Deum-url şi prin mânesc!. Intre ascultători erau şi mulţi
raţi să se institue un fel de cameră a dia- arma în manile adversarului . adrese de felicitare, ce i-se vor trimite Maghiari, cari au aplaudat fiă-care punct
11
riştilor şi acesta să judece apoi în ces- înaltului jubilant.
din program. Aplausele însă au devenit
tiunl de proces de pressă.
Un nou soiu de spionaj. Pe cum i-se furtunose, când se auZi deodată răsunând
Ministrul declară, că cu cestiunea SCIRILE BILEI. comunică lui „Express“, câţî-va dintre mi­ „Szozat“-ul maghiar. — Atâta-i totă treba
modificărei legei de pressă se ocupă şi el 5 niştri ungurescl au ţinut dilele trecute o din care „Peşti Naplo face mare capital.
u
de mult timp. Apoi continuă astfel: — 19 Febiuarie v.
conferenţă, la care a luat parte şi căpita­ Noi nu-i stricăm plăcerea de a-se bucura
„Agitaţiunile de naţionalitate, confesio­ 15 Martie şi Maghiarii. Compatrioţii
nul poliţiei din Peşta. In conferenţă s’a de acestă prostia a jupânului Papp, care
nale, şi în timpul din urmă şi cele socia­ maghiari se pregătesc în tote părţile ţerii
hotărît, că dâcă măsurile luate pănă acum vre să-şi facă merite prin „szozat -urI şi
u
liste, au dat la lumină astfel de lucruri, a serba memoria Zilei de 15 Martie 1848.
contra socialiştilor nu se vor dovedi de „csardas“-url.
cari dovedesc, că în legea de pressă dela Tinerimea universitară dela tote universi­
suficiente, procurorii de stat şi autorităţile
1848 se află defecte, cari neapărat tre- tăţile din Ungaria se va întruni la Buda­ Un omor s’a săvîrşit erl nopte în Si-
administrative vor pute să cerceteze tote
buesc delăturate. In decursul proceselor pesta într’un Congres, din care vor lua biiu. Doi indiviZî, eşind dintr’o casă cu
scrisorile sosite la oficiile poştale, şi decă
de până acum am esperiat, că ca autor al corporativ parte la serbările ce se vor nume dubios şi dându-se la scandale pe
vor bănui, că sunt de cupi’ins agitatoric,
unui articul fulminant, scris de un agitator arangea. Preşedintele serbărilor va fi con­ stradă, au ajuns în conflict cu un poliţist
pot să le retrimită la adresa trimiţătorului
cu multă sciinţă şi cu adâncă pricepere, tele Ştefan Karolyi. Se va arangea şi un şi cu un păzitor de nopte. Unul dintre au­
cu observarea: nu se pote îmâna (Sic!)
a fost pus înaintea curţii cu juraţi un om, cortegiu festiv, care va traversa stradele torii scandalului a descărcat două focuri
care nici nu cunoscea condeiul şi nicî-odată Muzeum-korut, Karolyi-kdrut, Vaczi şi Fur- Episcopul Majlath şi învăţăceii mese­ de revolver; păzitorul a căcţut mort pe loc,
în vieţa lui n’a scris vre-un articul. (Adevă­ do-utza, pănă la statua honvedilor. De aici riaşi. Din Alba-Iulia se comunică, că epis­ er poliţistul a fost rănit la braţ. Făptui­
rat! Aşa este! în drepta.) Inchipuiţi-vă si- cortejul va pleca la statua Petofi, unde se copul romano-catolic al Ardealului, conte torii au fost prinşi. Amândoi sunt Unguri,
tuaţiunea penibilă a juraţilor. Fiă-care scie, va încheia festivitatea. Săra se va da un Gustav Majlath, s’a presentat Dumineca spune „Tribuna .
w
este convins, că acela, care stă înaintea mare banchet, la care eroii sărbătoriţi vor trecută pe neaşteptate într’o sală de învă­ 4
Noul metropolit al Serbiei. In urma
lor ca acusat, nu este vinovat; decă îl fi honvedii din 48, cari mai sunt încă în ţământ a şcolei elementare rom. cat. de
morţii fostului metropolit Mihail al Serbiei,
achită încă e rău, decă îl condamnă, tre- viaţă. — Etă pe scurt, ce s’a întâmplat în acolo, unde se aflau adunaţi învăţăceii me­
s’a făcut o nouă alegere în scaunul vacant
bue să lucreze în contra consciinţei pro­ 15 Martie 1848 în Peşta: Soirea despre seriaşi de confesiunea sa. Episcopul a pus
al metropoliei. După cum se anunţă din
prie Aceste stări de lucruri nu se mai pot revoluţia din Paris dela 22 Februarie şi pe un învăţăcel se-i reciteze rugăciunea
Belgrad, a fost ales candidatul guvernului,
tolera“. (Aprobări în drepta).... cea din Viena dela 18 Martie, a sburat ca „Tatăl nostru , pe altul „Născătorca“. Reci­
a
Innocentius, episcop la Niş. La 28 Februarie
„Acestea sunt împrejurările, cari încă fulgerul la Peşta. Studenţii peştani au aran- tarea însă a mers slab şi episcopul a tre­
a fost instalarea noului metropolit, presenţl
în 1895 m’au îndemnat să însărcinez pe un geat îndată o mare demonstraţia politică, buit mereu să-i corecteze. Dintre 30 învă­
fiind miniştri, episcopii şi un mare număr
membru fruntaş al Ziaristicei maghiare cu la care a luat parte şi o mare mulţime de ţăcei presenţl, singur unul s’a încumătat
din cler.
studiarea acestor cestiunî, cu colectarea date­ popor. Cu ocasia acesta s’au formulat 12 să declare, că el scie şi „Jfece porunci şi
u
lor şi cu lucrarea unui memorand. Am şi puncte de reforme, cam în acelaşi spirit, I alte câteva rugăciuni. Ceilalţi le-au uitat, Atentatul din Atena. Al doilea aten-
primit acestă lucrare (memorandul) şi fiind- ca acele formulate la 13 Martie de stu­ ori pote că nici nu le-au învăţat nicî-odată. i tator la viaţa regelui George încă a fost
v
mine trei ruble. Cum să şi le capete? Mi- 21 de ani. Şi-a adunat banii şi a plecat, sfîrşite şi de cătră Neva sufla un vânt re- — Unde te-ai fost perdut Bacalin?
li-a cerut. Indată-ce s’a sculat noptea, s’a tote aceste făcându-le cu aceeaşi linişte cu coritor. Tînărul voiea să se recreeze; merse îl întreba, strîngendu-i mâna, un oficer de
i •
îmbrăcat în vestminte bărbătescl şi eşi pe care obiclnuia a face orl-ce. Numai una pe ţărm cătră podul Nikolaewski. Era forte gardă c’o mustaţă admirabilă.
scara dindărăt.. . Insă cameriera audi, că mă îngrijesce: adus cu ea aprope întrega-i distras, mergea încet înainte, pas după
— Am fost două săptămâni la mătuşă-
cine-va a deschis uşa şi scoboră treptele... avere pentru ajutorarea Slavilor... cam pas; de câte-va ori băga de semă, că nu mea la sat, am venit numai ajl acasă, răs­
A strigat, der n’a primit răspuns ... S’a 20,000 de ruble... Ce i-a mai rămas acum? se gândesce la nimic, ca şi când ar dormi punse el aşeZându-se lângă amicul său.
îmbrăcat repede, a eşit şi a prins’o la Aprope nimic... pote să se temă de viitor... mergând; ba nici chiar calea n’o vedea.
— Adevărat, că nicăirî nu erai de
portă, tocmai când portarul voia s’o lase Adevărat, că noi o iubim, o iubim, ca şi Nu-şî aduse aminte cum a trecut peste pod,
văZut; deja începeam să cred, că pote te-ai
să iese. Maşa spuse o întregă poveste por­ pe fiica nostră, der cu tote acestea, scii, cum a lăsat în urmă-i biserica Maicei Sfinte
dus în Serbia... acum toţi merg acolo...
tarului, acesta — fiind nopte şi el som- fără tată, fără mamă, fără avere... asta-i — şi dintr’odată se pomeni pe piaţa tea­
— Der tu de ce nu te-ai dus?
nuros — n’o recunoscu, credea, că Maşa e grozav! Şi după a mea părere aşa ceva e trului. Ii era grozav de urît şi sciea bine,
— Eu?! Nu mi-se pote! Aşi merge...
băiat. o nebuniă copilărâscă... că acestă plictiselă nu ş’o va pute depărta
mulţi merg; erl am petrecut la tren pe
A întrebat’o: Cum şi în ce chip ai Cspele nu discuta — a întrebat nu­ prin nimic. Se întorse apoi în mod meca­
gândit d-ta să ajungi în Serbia? mai, că unde s’a dus Alexievna Natalia? nic la drepta în strada-Tist şi se opri di­ oficerii noştri. Că merg oficeri, studenţi,
cameradî, cavaleri de perde-vară... asta mai
— La Belgrad, er de-acolo unde o naintea întrării grădinei-Demidov. In gră­
I-a răspuns: Aşi fi mers la tren, er e cum e, der frate, încep a merge şi fe­
vor trimite. In fiă-care di aşteptăm scrisore dină cânta o musică, din depărtare se amlia
decă mi-s’ar fi sfirşit paralele, aşi fi mers tele ; Z^Lle acestea a plecat 0 fetiţă forte
dela ea. vocea unei cântăreţe.
pe jos mai departe, aşi fi cerut milă, aşi fărmecătore... am văZut’o însu-ml în sala
fi flămândit, căci dor’ aceia acolo — Zicea Se pare, că ospele n’a putut afla ni­ Intra. Erau mulţi ospeţl, lampiâne de de aşteptare.
— flămândese, sufer, de ce n’aşl fi flămân­ mic mai însemnat. Stăpâna casei i-a mai diferite colori ardeau în jurul micei ro­ — Cine a fost?
zit şi eu! * spus, că înainte de plecare Alexievna Na­ tunde şi pe cărările strimte, luminând de­
talia a rugat’o, să-i transmită sincere sa­ coraţiile cele simple. Lumea aplauda viu — Cum o chiamă... aşteptă să-mi aduc
Am mustrat’.o, i-am esplicat ce nebu-
lutări şi portretul, pe care i-l’a promis de pe cântăreţa francesă, care tocmai sfîrşise aminte... mi-se pare că Bergianova... frum-
niă avea să facă, der permite-mi, mie to­
mult. un cântec frivol. Se pregătia să-şi arate seţă admirabilă. De dragul unor astfel de
tuşi îmi place acestă energiă... gingaşe fiinţe aşi merge şi eu în Serbia.
Tînărul luâ portretul, rămase încă vre­ arta un acrobat îmbrăcat în costum pestriţ,
— Şi Alexievna Natalia ? Ea cum
un cuart de oră acolo, apoi se depărta. care strălucea în lumina unui foc ben- Pe scenă apăru cântărâţa francesă şi
s’a hotărît? galic. cei doi amici tăcură. Oficerul de gardă îşi
II.
— Cu ea nu puteai vorbi, nici s’o Tote acestea îi erau aşa de cunoscute, puse instinctiv binoclul la ochi, deşi cân­
mustri, faţă de-o rudeniă n’avem atâtea Acesta s’a întâmplat în Petersburg pe atât de repulsive şi de plictisitore. tăreţa era numai doi paşi departe şi o cu­
drepturi; a împlinit deja de-o lună de dile insula Vasiljevna. piua căldurosă era pe Tînărul păşi căscând cătră scenă. noscea forte bine. Ea cânta câte-va cu-